Top

Mandat european de arestare. Amânarea temporară a predării persoanei solicitate

În conformitate cu dispoziţiile art. 96 alin. 3 din Legea nr.302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care s-a dispus predarea persoanei solicitate, în mod excepţional predarea poate fi amânată temporar, pentru motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor temeiuri suficiente pentru a se crede că predarea va periclita în mod evident, viaţa sau sănătatea persoanei solicitate.

Curtea de Apel Iaşi, sentinţa penală nr. 8 din 19 iunie 2009

Prin sentinţa nr. 5/MEA/din 17 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. 77/45/2009, a fost admisă sesizarea formulată de Judecătoria Penală 2 Figueres, Girona – Spania şi s-a hotărât predarea persoanei solicitate C.M., cetăţean român, către autoritatea judiciară emitentă în vederea executării pedepsei.

S-a constatat că persoana solicitantă a fost reţinută la 30 ianuarie 2009 orele 12:58 şi arestată la aceeaşi dată 30 ianuarie 2009, la zi.

Prin încheierea de şedinţă din 13 martie 2009 a fost amânată predarea persoanei solicitate motivat de faptul că Penitenciarul Spital Tîrgu Ocna a comunicat că acesta este supus investigaţiilor medicale în vederea confirmării sau infirmării diagnosticului de TBC pulmonar.

Starea de arest provizoriu a fost menţinută consecutiv prin încheierile de şedinţă ulterioare.

Prin referatul medical nr. U2/20988/SPTOBC/18.06.2009 emis de Spitalul Penitenciar Tîrgu Ocna s-a arătat că persoana solicitată C.M., în urma investigaţiilor efectuate, a fost diagnosticată cu TBC pulmonar secundar infiltrativ nodular, aplical stânga, caz nou, fiind instituit tratament specific antituberculos din data de 10 aprilie 2009, tratamentul urmând a fi continuat până la data de 10 octombrie 2009.

În conformitate cu dispoziţiile art. 96 alin.3 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, în mod excepţional predarea poate fi amânată temporar pentru motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor temeiuri suficiente pentru a se crede că predarea va periclita, viaţa sau sănătatea persoanei solicitate.

Faţă de conţinutul documentelor medicale cât şi necesitatea continuării tratamentului medical de specialitate, curtea de apel a constatat că executarea mandatului european de arestare putea avea loc de îndată ce aceste motive ar fi încetat, respectiv după data de 10 octombrie 2009.

În conformitate cu dispoziţiile art. 90 alin.11 din Legea nr. 302/2004, instanţa avea posibilitatea înlocuirii măsurii arestării cu măsura prevăzută de art.145 din Codul de procedură penală – obligarea de a nu părăsi localitatea – tocmai în vederea executării mandatului european de arestare.

O asemenea măsură restrictivă de libertate nu putea fi luată în cauza dedusă judecăţii, întrucât ar fi împiedicat persoana solicitată să se prezinte la unităţi spitaliceşti de specialitate aflate în alte localităţi, în vederea continuării tratamentului medical.

În acest context măsura arestării a fost revocată cu consecinţa punerii efective în libertate la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dacă persoana solicitată nu mai era reţinută sau arestată în altă cauză.

Etichete:

Mandat european de arestare. Insuficienţa informaţiilor comunicate de statul membru emitent. Respingere (art. 88 ind. 1 alin. 3; art. 88 alin. 2 lit.b; art.90 alin.7; art. 94 alin.2 din Legea nr. 302/2004 modificată şi republicată)

Informaţiile insuficiente comunicate de statul membru emitent cât şi existenţa derulării unor proceduri penale cu acelaşi subiect în statul solicitat împiedică punerea în executare a mandatului european de arestare.
Curtea de Apel Iaşi, sentinţa penală nr. 9 din 27 iunie 2008
Procurorul Parchetului Tribunalului de Mare Instanţă din Paris a emis la 12 martie 2008 mandatul european de arestare şi predare către autorităţile judiciare franceze în scopul continuării judecăţii privind persoana solicitată G.M.
În derularea procedurii prealabile au fost verificate informaţiile prevăzute de art. 79 alin.1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală modificată şi completată prin Legea nr. 224/2006.
Potrivit acestui text, mandatul european de arestare trebuie să cuprindă o descriere a circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea inclusiv momentul, locul şi gradul de implicare a persoanei solicitate.
Din mandatul european de arestare, nu rezultă cu claritate gradul de participare a persoanei solicitate, în ce constă activitatea materială infracţională concretă în cadrul reţelei şi perioada infracţională iar datele oferite trebuie să cuprindă şi lunile calendaristice precum şi numele celor 20 de tinere recrutate şi exploatate sexual (art. 79 alin.1 lit.”e” din lege).
În concret informaţiile conţinute în mandatul european de arestare prevede: „Faptele sunt comise la Paris, în orice caz pe teritoriul naţional în perioada 2003-2004 în calitate de autor. Oficiul Central pentru Reprimarea Traficului de Fiinţe Umane, în activitatea începută în octombrie 2003, în Franţa, în România şi Austria a stabilit existenţa unei reţele internaţionale de prostituţie între România şi Franţa: un număr de aproximativ 20 de tinere fete de naţionalitate română erau recrutate în ţara lor de origine, pentru a fi trimise la prostituat la Paris. În fruntea reţelei au apărut membrii familiei G., domiciliaţi în regiunea Iaşi, dar susceptibili de a se deplasa în mai multe ţări din Europa, în special Italia, care au recrutat şi au adus în Franţa tinerele fete: G.v. alias A. sau Al., căsătorit cu G.D. şi tatăl lui G.M. alias U. şi al lui G.R. alias U. La Paris tinerele fete erau mai departe plasate şi supravegheate de către un albanez, P.E. alias R., asistat de un compatriot M.G. zis G. sau T. sau T. şi de un alt român actualmente deţinut la Graz în Austria, M.S.-C.-O. G.M. a fost pusă în cauză de către mai multe prostituate ca fiind cea care recupera banii de la prostituate. La data de 24 noiembrie 2003, ea a fost controlată de către poliţişti în Hotelul „A.J.” unde locuiau numeroase prostituate române care au pus-o în cauză ca fiind o proxenetă.”
Cu adresele nr. 344/45/2008 din 19 mai 2008; 28 mai 2008; 06 iunie 2008 şi 19 iunie 2008 s-a solicitat autorităţii judiciare emitente – Procurorul de pe lângă Tribunalul de Mare Instanţă din Paris – informaţii suplimentare ce nu au fost comunicate până la data pronunţării prezentei (27 iunie 2008).
Prin încheierea de şedinţă din 16 iunie 2008, în temeiul art. 88 ind.1 alin.5 din Legea nr. 302/2004 s-a trimis cauza Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi în vederea luării măsurilor necesare pentru identificarea persoanei solicitate, reţinerea şi prezentarea acesteia în faţa instanţei.
Prin ordonanţa procurorului din 17 iunie 2008 dată în dosarul nr. 2474/II/5/2008 persoana solicitată G.M. a fost reţinută pentru o durată de 24 de ore cu începere de la 17 iunie 2008 ora 10:00 până la 18 iunie 2008 ora 10:00.
Persoana solicitată a fost prezentată instanţei fiind informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare şi dreptul la asistenţă judiciară.
Din actele dosarului rezultă că persoana solicitată a fost trimisă în judecată pentru comiterea de infracţiuni săvârşite pe raza de jurisdicţie proprie, în dosarul penal nr. 1206/99/2007 aflat în faza cercetării judecătoreşti la Tribunalul Iaşi.
În această cauză, persoana solicitată în calitate de inculpată, a fost liberată provizoriu sub control judiciar iar starea de arest preventiv a încetat.
Persoana solicitată este judecată pentru fapte similare ce fac obiectul mandatului european de arestare respectiv „trafic de persoane” prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin.1, 2 lit.”a” din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 din Codul penal român.
Prin încheierea de şedinţă din 17 iunie 2008, pronunţată în cauza ce constituie obiectul mandatului european de arestare, împotriva persoanei solicitate G.M. s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pe întreaga perioadă a derulării procedurii.
Este de precizat faptul că în aplicarea dispoziţiilor art. 88 ind. 1 alin.3, art. 88 alin. 2 lit. b), art.90 alin.7 şi art. 94 alin.2, din Legea nr. 302/2004, instanţa a solicitat autorităţii judiciare emitente transmiterea pentru termenele fixate a informaţiilor solicitate pentru a se verifica eventuala incidenţă a principiului ne bis in idem (art.114 ind.1 alin.1 din Legea 302/2004).
Informaţiile nu au fost primite şi faţă de existenţa în România a unui proces penal în curs având acelaşi obiect – trafic de persoane – instanţa a respins cererea formulată de organul judiciar emitent privind executarea mandatului european de arestare nr. 0332332000 din 12 martie 2008 împotriva persoanei solicitate G.M. alias U.
A fost revocată măsura obligării de a nu părăsi localitatea dispusă prin încheierea de şedinţă nr. 8/M.E.A. din 17 iunie 2008.

Etichete:

Mandat european de arestare. Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Respingere (art. 81 lit. b din Legea nr. 302/2004 modificată şi republicată)

Instanţa emite mandat european de arestare în sensul judecăţii sub condiţia executării, dacă aceasta este mai mare de patru luni.
Executarea unei pedepse cu amendă nu îndeplineşte condiţiile legale.
Curtea de Apel Iaşi, sentinţa penală nr. 8 din 25 iunie 2006
Autorităţile judiciare competente elen, vice procurorul de pe lângă Curtea de Apel Kriti a emis mandatul european de arestare împotriva persoanei solicitate P.K. solicitând arestarea şi predarea acestuia pentru executarea unei pedepse la care a fost condamnat de Tribunalul Corecţional Iraklio.
Examinând mandatul emis, Curtea de Apel Iaşi a reţinut că mandatul european de arestare se fundamentează pe decizia nr. 1956 din 19 decembrie 2005 a Tribunalului Corecţional din trei membri nr. 2 Iraklio, decizia nr. 484 din 23 martie 2006 a Tribunalului Corecţional din trei membri nr.2 Iraklio şi decizia nr. 16159 din 16 septembrie 2004 a Tribunalului Corecţional dintr-un membru Iraklio, prin care s-au aplicat pedepsele de 12 luni închisoare, 12 luni închisoare respectiv 6 luni închisoare.
La acelaşi mandat, la rubrica „C”, informaţii privind durata pedepsei, se menţionează că pedepsele cu închisoarea au fost transformate de către instanţă în pedepse băneşti adică 4,4 euro pe zi iar în acord cu articolul 82 alin.5 din dreptul civil elen, până ce va fi plătită statului suma transformării, pedepsele iniţiale cu închisoarea se execută.
În baza mandatului european de arestare persoana solicitată P.K. a fost identificată, localizată şi reţinută pentru 24 de ore la data de 25 iunie 2008 şi a fost adus în faţa instanţei. În declaraţia dată instanţei, persoana solicitată arată că i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare, este de acord să plătească pedeapsa şi nu este de acord să fie predat autorităţilor judiciare elene în stare de arest. Renunţă la regula specialităţii declarând că este de acord să fie judecat şi urmărit pentru orice alte fapte altele decât cele care justifică mandatul european de arestare emis.
Sub aspect formal mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare elene întruneşte elementele constitutive legale ale mandatului european de arestare cu o singură excepţie – pedeapsa.
Potrivit art. 81 lit.b din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată mandatul european de arestare se emite împotriva persoanei solicitate în vederea executării pedepsei, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 4 luni.
Pedeapsa în vederea executării căreia se emite mandatul european de arestare este o pedeapsă privativă de libertate şi trebuie să aibă o durată de cel puţin 4 luni.
Conform mandatului european de arestare supus executării în prezenta cauză, s-a constatat că acesta a fost emis în scopul executării unor pedepse pecuniare întrucât pedepsele cu închisoarea au fost transformate de instanţă în pedepse pecuniare.
Pedepsele pecuniare nu intră în sfera de acţiune şi incidenţă a mandatului european de arestare, nu se încadrează în scopul pentru care poate fi emis un mandat european de arestare.
Aşa fiind, s-a reţinut că mandatul european emis împotriva persoanei solicitate P.K. pentru fapte care dau naştere la predare fără verificarea regulii dublei încriminări fiind emis pentru executarea pedepsei nu îndeplineşte condiţia impusă de lege privind natura pedepsei pentru executarea căreia se solicită arestarea şi predarea persoanei solicitate.
Pentru aceste motive conform art. 94 şi art. 81 lit.b din Legea nr. 302/2004 a fost respinsă ca nefondată cererea privind executarea mandatului european de arestare nr. 3539 din 23 mai 2008 împotriva persoanei solicitate P.K.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate de sub puterea ordonanţei de reţinere nr. 8 din 25 iunie 2008 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, dacă nu este arestată în altă cauză, persoana solicitată fiind reţinută în executarea mandatului european.

Etichete:

Mandat european de arestare în vederea efectuării urmăririi penale. Predare amânată. Înlocuirea măsurii arestării cu obligarea de a nu părăsi ţara

(Decizia penală nr. 4/15.02.2007)

Curtea de Apel a fost sesizată în executarea mandatelor europene de arestare privind persoanele solicitate P.C., A.V. şi R.F. emise de un stat membru al Uniunii Europene după data de 1 ianuarie 2007.

Persoanele solicitate au fost identificate şi reţinute de procuror fiind prezentate instanţei.

S-a dispus arestarea acestora cu respectarea procedurilor înscrise în art. 89-91 din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată.

S-a solicitat autorităţii judiciare emitente să ofere garanţia returnării persoanelor solicitate în România pentru executarea pedepselor în cazul condamnării în condiţiile predării în executarea mandatelor europene de arestare.

S-a constatat că persoanele solicitate sunt supuse unei proceduri penale în România pentru fapte diferite de cele ce au motivat mandatele europene de arestare, fiind arestaţi preventiv în baza mandatelor naţionale şi care au fost prelungite consecutiv de judecătorul detenţiei.

Ca motiv opţional de refuz, art. 88 alin. 2 lit. b din Legea nr. 302/2004 prevede expres situaţia în care persoana solicitată este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeaşi faptă.

Temei pentru neexecutarea opţională a mandatului de arestare îl constituie şi dispoziţiile art. 4 pct. 2 din Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul de arestare european şi procedurile de predare între statele membre (2002/584/JHA).

În cauză, nu există nici motive obligatorii de refuz permise de decizia-cadru şi transpuse în legea română prin art. 88 alin. 1

În condiţiile în care persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de autorităţile judiciare române pentru fapte diferite decât cele care motivează mandatul european de arestare, autoritatea judiciară română, chiar dacă a dispus executarea mandatului, va putea amâna predarea până la terminarea judecăţii sau până la executarea pedepsei (art. 97 alin. 1 din Legea nr. 302/2004)

În cursul procedurii speciale, Curtea de Apel este obligată a dispune asupra menţinerii arestării sau punerii în libertate a persoanei solicitate, iar în acest din urmă caz trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a evita fuga persoanei, inclusiv a măsurilor preventive prevăzute de lege (art. 90 alin. 9 din Legea nr. 302/2004).

Din conţinutul dispoziţiilor art. 7 din legea menţionată, cu nota marginală „Dreptul aplicabil” rezultă posibilitatea aplicării normelor române de drept procesual penal dacă prin legea specială nu se prevede altfel.

Coroborând aceste dispoziţii legale, în temeiul art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, a fost înlocuită starea de arest a persoanelor solicitate cu măsura obligării de a nu părăsi ţara (art. 145 ind. 1 Cod procedură penală).

Predarea către autoritatea judiciară emitentă fiind amânată până la finalizarea judecăţii în dosarul penal aflat în curs de urmărire penală, Curtea a hotărât că măsura interdicţiei prevăzută de art. 145 ind. 1 Cod procedură penală, va subzista până la predarea efectivă cu începere de la data punerii în libertate de sub puterea oricărui mandat de arestare preventivă sau reţinere în orice altă cauză penală internă.

Etichete: