Reabilitare de drept. Dacă termenul de încercare al suspendării condiţionate, redus ca efect al graţierii, s-a împlinit înainte de săvârşirea noii infracţiuni, condamnatul este reabilitat de drept şi, potrivit art. 38 alin. 2 Cod penal

Prin sentinţa penală nr. 1815/20.09.2007 a Judecătoriei Brăila, inculpatul L.I. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 74 şi art. 76 lit. d Cod penal.

În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 727/25.03.2002 a Judecătoriei Brăila şi s-a dispus ca această pedeapsă să fie executată separat de pedeapsa de 3 luni închisoare, urmând ca în total inculpatul L.I. să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 9 luni închisoare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, în seara zilei de 29.07.2006, inculpatul L.I. a condus autoturismul BR 02 MBL pe Bld. Dorobanţilor din municipiul Brăila, având în sânge o alcoolemie de 1,65 g/%0.

Prin decizia penală nr. 288/19.10.2007 a Tribunalului Brăila, apelul declarat de inculpatul declarat de inculpatul L.I. împotriva sentinţei penale nr. 1815/20.09.2007 a Judecătoriei Brăila, a fost respins ca nefondat.

Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul L.I. , criticându–le pe motive de netemeinicie.

În motivarea recursului, inculpatul L.I. a susţinut că anterior săvârşirii prezentei infracţiuni a avut o comportare exemplară în familie şi societate, este încadrat în muncă la Şantierul Naval Mangalia, a fost apreciat de conducerea societăţii , fiind trimis la un curs de specializare în Coreea, situaţie în care, fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi poate beneficia de dispoziţiile art. 181 Cod penal.

Prin decizia penală nr. 3/08.01.2008 a Curţii de Apel Galaţi, recursul a fost admis.

În baza art. 334 Cod proc. penală s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal în infracţiunea prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. d Cod penal şi, în această încadrare juridică, a fost condamnat inculpatul L. I. la o pedeapsă de 3 luni închisoare.

Din actele dosarului, rezultă că, prin sentinţa penală nr. 727/25.03.2002 a Judecătoriei Brăila, rămasă definitivă prin neapelare la data de 08.04.2002, inculpatul L.I. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat prevăzută de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e, g şi i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, fapte săvârşite în noaptea de 6/7.09.2001.

În temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 Cod penal, respectiv pe o durată de 4 ani şi 6 luni.

Infracţiunea de complicitate la furt calificată prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a, e, g şi i Cod penal – săvârşită la data de 06.07.2001 – nu face parte din categoria infracţiunilor exceptate de la graţiere conform art. 2 din Legea nr. 543/2002, situaţie în care, potrivit art. 1 din această lege, pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare a fost graţiată la data de 02.10.2002.

Potrivit art. 120 alin. 2 Cod penal, graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare a fost suspendată condiţionat. În acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător.

Cum în cauză termenul de încercare de 2 ani al suspendării condiţionate, astfel redus ca efect al graţierii,s-a împlinit la data de 02.10.2004,inculpatul L. I. a fost reabilitat de drept, conform art. 86 Cod penal şi, potrivit art. 38 alin. 2 Cod penal, condamnarea de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 727/25.03.2002 a Judecătoriei Brăila, nu mai putea fi luată în considerare la stabilirea stării de recidivă.

Tags: reabilitare de drept

Constatarea intervenirii reabilitării de drept. Condiţii. Competenţă de soluţionare

Tip: Sentinţă penală
Nr./Dată: 24 (20.01.2009)
Autor: JUDECĂTORIA MANGALIA
Domenii asociate: competenţă teritorială

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, petentul condamnat P. A. a solicitat să se constate intervenită reabilitarea sa de drept cu privire la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.127/31.03.1999 a Tribunalului Militar Bucureşti.

În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat că prin sentinţa penală arătată a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare, în baza dispoziţiilor art.861 C.pen. dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni, sentinţa rămânând definitivă la data de 11.04.1999.

Cererea a fost întemeiată în drept pe prevederile art.866 C.pen. şi art.494 C.proc.pen.

În dovedire a fost depus un set de înscrisuri.

Prin sentinţa penală nr.124/P/29.04.2008 a Judecătoriei Mangalia a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti.

Prin sentinţa penală nr.37/22.07.2008 a Tribunalului Militar Bucureşti a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia şi constatându-se existenţa unui conflict negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin sentinţa nr.1696/10.10.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Prin sentinţa penală nr.127/31.03.1999 a Tribunalului Militar Bucureşti, rămasă definitivă prin decizia penală nr.241/15.06.2000 a Curţii Militare de Apel, petentului condamnat a fost aplicată pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 alin.2 C.pen. şi la 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prev.de art.181 C.pen., aplicându-i-se pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare, fiind suspendată executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni.

Prin sentinţa penală nr.15/16.01.2003 a Tribunalului Militar Bucureşti, rămasă definitivă prin neapelare, a fost admisă contestaţia la executare formulată de petent şi a constatat graţiată pedeapsa de 10 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală nr.127/31.03.1999 a Tribunalului Bucureşti.

În conformitate cu prevederile art.866 C.pen., dacă cel condamnat nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării executării pedepsei, el este reabilitat de drept.

Din fişa de cazier judiciar a petentului, instanţa reţine că de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data formulării prezentei cereri, acesta nu a mai săvârşit alte infracţiuni.

Având în vedere cele reţinute instanţa a apreciat că sunt întrunite cerinţele legale pentru admiterea cererii.

Având în vedere că petentul-condamnat nu a mai săvârşit o nouă infracţiune de la data rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, 15.06.2000 şi până la data de 31.03.2008, data formulării prezentei cereri, instanţa a admis cererea şi a constatat reabilitarea de drept a acestuia.

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Tags: competenţă de soluţionare, competenta teritoriala, reabilitare de drept