Mutarea unei conducte de transport al gazelor naturale

JUDECATORIA CONSTANTA –  SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 3182
SEDINTA PUBLICA DIN 20.02.2009

Pe rol, solutionarea cauzei civile având ca obiect obligatia de a face, actiune formulata de reclamant DO în contradictoriu cu pârâti S.N.T. T S.A. Medias si S.C. DS S.A. Ploiesti si chemat în garantie Consiliului Judetean Constanta prin Presedinte.
Discutiile s-au purtat în sedinta publica din 06.02.2009, fiind consemnate prin încheierea de la acea data, care fac corp comun cu prezenta hotarâre. Instanta a amânat pronuntarea la 13.02.2009 si data de azi.

INSTANTA

Deliberând, constata urmatoarele:

Prin actiunea înregistrata la 22.10.2007, reclamanta DO a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SNT T SA Medias si SC DS SA obligarea acestora sa mute de pe terenul extravilan ituat în Constanta, sola X, parcela Y, în suprafata de 10.200 mp, magistrala de gaze naturale amplsate acolo fara acordul proprietarului, obligarea pârâtelor sa lase în deplina proprietate terenul descris mai sus, iar în caz contrar autorizarea reclamantei sa mute magistrala de gaze naturale pe cheltuiala pârâtelor, precum si obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca magistrala de gaze naturale a fost amplasata de terenul acesteia fara acordul proprietarului.
Prin întâmpinare înregistrata la 22.11.2008, pârâta SNT T SA Medias a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata, aratând ca obligatia obtinerii tuturor autorizatiilor si acordurilor pentru amplasarea conductei a apartinut Consiliului Judetean Constanta, care a obtinut acordul a doua asociatii agricole; prin amplasarea conductei nu a fost adusa atingere drepturilor reclamantei, întrucât terenul are destinatie agricola; activitatea de transport a gazelor naturale si activitatile adiacente acestei sunt lucrari de utilitate publica, reclamanta fiind obligata sa respecte servitutile prevazute de Legea nr. 351/2004.
Prin cerere de chemare în garantie formulata la aceeasi data, pârâta SNT T SA Medias a solicitat în contradictoriu cu Consiliul Judetean Constanta, prin presedinte, ca, în ipoteza ca va cadea în pretentii, acesta sa fie la rândul sau obligat catre pârâta la ceea ce aceasta ar fi obligata, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
Prin întâmpinare înregistrata la 22.11.2007, pârâta SC DS SA a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, aratând ca nu are nici o calitate în legatura cu conducta în discutie.
Chematul în garantie Consiliul Judetean Constanta, prin concluzii orale, a solicitat respingerea actiunii si a cererii de chemare în garantie, aratând ca amplsarea conductei s-a facut cu toate avizele necesare, iar reclamanta nu a manifestat pe durata lucrarilor nici o opozitie.
Pentru dovedirea pretentiilor si a apararilor formulate, instanta a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar certificatul de mostenitor nr. 46/12.04.2001 eliberat de BNP JD, titlul de proprietate nr. 18411/1035/15.06.1994, procesul-verbal din 2.03.1994 încheiat de SC Ceres M. Kogalniceanu si Consiliul Judetean Constanta, adresa nr. 28/26.05.1994 a Societatii Agricole CB, contractul de vânzare-cumparare nr. 4876/6.06.2002, autorizatia de contruire nr. 76/15.08.1994, certificatul de urbanism nr. 67/13.05.1994, planuri de situatie, contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 357/27.03.1997 de BNP JD, avizul OCPI Constanta nr. 1754/25.08.1993, certificate fiscale, adresa OCPI Constanta nr. 4687/11.04.2008. Pentru identificarea si evaluarea imobilului, precum si pentru identificarea traseului conductei, a fost efectuata o expertiza tehnica agricola de catre expertul PA.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei SC DS SA, instanta constata ca aceasta este întemeiata si o va admitem urmând sa respinga actiunea formulata împotriva acesteia ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva; se retine în acest sens ca aceasta pârâta nu este parte în raporturile juridice deduse judecatii, conducta magistrala de gaze naturale fiind realizata de Consiliul Judetean Constanta si vânduta apoi pârâtei SNT Transgaz SA Medias prin contractul de vânzare-cumparare nr. 4876/6.06.2002.
Analizând probele administrate, instanta constata ca, prin contractul de vânzare-cumparare nr. 4876/6.06.2002, Consiliul Judetean Constanta a vândut pârâtei SNT T SA Medias conducta de racord de înalta presiune DN 500 X 7,14 mm, X 52, pentru alimentarea cu gaze naturale a municipiului Constanta.
Conducta a fost realizata de Consiliul Judetean Constanta în baza autorizatiei de contruire si celorlalte avize descrise mai sus.
Dreptul de proprietate asupra terenului a apartinut initial statului, pentru ca la 15.06.1994 sa fie emis titlul de proprietate depus la dosar, în favoarea mostenitorilor lui DS, între care si autorul reclamantei, DH.
Prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 357/27.03.1997 de BNP JD, autorului reclamantei i-a revenit în deplina proprietate, cu titlu retroactiv, terenul care face obiectul actiunii, pe care este amplasata conducta, în zona mediana, paralel cu laturile mai lungi, dupa cum rezulta din expertiza tehnica agricola efectuata în cauza.
În privinta acordului proprietarului terenului, se constata ca a existat numai acordul a doua societati agricole care aveau în arenda terenurile afectate de construire. Astfel, daca emiterea titlului de proprietate s-a facut la 15.06.1994, emiterea avizelor celor doua asociatii agricole sunt datate la 26.05.1994 si la 2.03.1994, iar autorizatia de contruire a fost emisa la 15.08.1994, ulterior emiterii titlului de proprietate, dar în baza informatiilor continute în certificatul de urbanism emis anterior titlului de proprietate la 13.05.1994.
La 27.03.1997, când a avut loc partajul voluntar si autorului reclamantei i-a revenit în deplina proprietate lotul traversat de conducta magistrala de gaze naturale, acesta a fost de acord cu aceasta modalitate de atribuire în conditiile în care trebuia sa cunoasca despre existenta conductei, având în vedere ca lucrarile de construire au necesitat o perioada de scoatere a terenurilor din circuitul agricol si inevitabil veniturile au fost afectate. De aici rezulta ca propietarul initial, DH, nu a manifestat nici o obiectie cu privire la realizarea conductei, ceea ce constituie implicit o confirmare a avizelor date de asociatiile agricole. În calitate de succesor cu titlu universal, reclamantei îi este opozabila aceasta confirmare.
Sub un alt aspect, potrivit art. 23 alin. 2 din Legea nr. 351/2004, sistemul national de transport al gazelor naturale constituie domeniu public al statului; potrivit art. 86 lit. c), asupra terenurilor proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiaza în conditiile legii, pe durata lucrarilor de realizare, reabilitare, retehnologizare, respectiv de exploatare si de întretinere a capacitatilor respective, de dreptul de servitute legala de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea de retele, conducte, linii sau de alte echipamente aferente capacitatii si pentru accesul la locul de amplasare a acestora, iar potrivit art. 86 lit. a), de dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare în vederea realizarii, reabilitarii sau retehnologizarii capacitatii.
Cu atât mai mult, legea recunoaste concesionarului dreptul de utilizare a capacitatilor, ceea ce ar fi afectat prin obligarea acestuia la mutarea conductei.
Potrivit art. 21 din aceeasi lege, activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes national, iar lucrarile de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întretinere a obiectivelor/sistemelor de transport de gaze naturale sunt lucrari de utilitate publica.
In aceste conditii, dezafectarea unei componente a sistemului national de transport de gaze naturale trebuie sa fie justificata printr-o atingere adusa dreptului de proprietate privata a carei dimensiune sa fie proportionala cu inconvenientele unei asemenea masuri din punctul de vedere al interesului public, precum si sa fie justificata în lipsa altor posibilitati de aparare a dreptului de proprietate.
Din acest punct de vedere, se constata ca atingerea adusa dreptului de proprietate al reclamantei nu a fost dovedita, de vreme ce acordul autorului ei a existat de vreme ce nici pe durata lucrarilor, nici la data partajului si nici în tot timpul vietii nu a manifestat vreo opozitie fata de existenta conductei.
Pe de alta parte, în prezent destinatia terenului strabatut de conducta magistrala este una agricola, exercitiul dreptului de proprietate, în conditiile prevazute de lege, inclusiv cu interdictia de schimbare a destiatiei, nefiind afectat în nici un fel prin mentinerea conductei. Ipoteza scoaterii în viitor a terenului din circuitul agricol nu este actuala si nu exista nici o dovada ca s-ar preconiza în viitor.
În aceste conditii, chiar si daca nu ar fi existat acordul proprietarului pentru realizarea conductei, inconvenientele masurii solicitate de mutare a conductei sunt mult prea mari chiar si în raport cu valorea terenului si cu atingerea care ar fi adusa dreptului de proprietate al reclamantei, care ar putea solicita cel mult o despagubire.
Facând pentru moment abstractie de considerentele anterioare, mutarea conductei, solicitata de reclamanta, s-ar putea face doar pe unele sau altele dintre terenurile învecinate, cu acordul proprietarilor acestora, a carui dovada nu s-a facut si de altfel nici nu s-a pretins ca ar exista.
În aceste conditii, întreaga actiune formulata în contradictoriu cu pârâta SNT T SA Medias (cererea de mutare a conductei, cererea de autorizarea a mutarii pe cheltuiala pârâtei, cererea de lasare a terenului în deplina proprietate – aceasta din urma pentru ca terenul se afla în deplina stapânire a reclamantei în raport cu destinatia sa, dar si pentru ca nu este cazul mutarii conductei) va fi respinsa ca neîntemeiata.
Întrucât aceasta pârâta nu a cazut în pretentii, aceeasi solutie va fi data si cererii de chemare în garantie a Consiliului judetean Constanta, prin presedinte.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei SC DS SA.
Respinge actiunea formulata de reclamanta DO în contradictoriu cu pârâta SC DS SA ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Respinge actiunea formulata de reclamanta DO în contradictoriu cu pârâta SNT T SA, ca neîntemeiata.
Respinge cererea de chemare în garantie a Consiliului Judetean Constanta prin Presedinte ca neîntemeiata.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi, 20.02.2009.

Tags: calitate procesuala pasiva, chemare în garantie, utilitate publica

Pretenţii

Tip: Hotărâre
Nr./Dată: 3189 (30.10.2008)
Autor: Tribunalul Suceava – secţia comercială
Domenii asociate: plăţi

Prin cererea adresata Judecatoriei Suceava la data de 01.02.2008 unde a fost înregistrata sub nr……/314/2007, reclamanta SC „…” SRL S. a chemat în judecata pe pârâta Asociatia de Proprietari nr. 24 S. solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa oblige pârâta la plata sumei de 18507,77 lei reprezentând contravaloarea activitatii de prestari servicii de salubrizare efectuate de reclamanta, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii reclamanta a aratat ca între parti s-a încheiat contractul de prestari servicii de salubrizare pentru asociatii de proprietari si utilizatori casnici nr.71/23.03.2005, în baza caruia reclamanta a prestat serviciu de salubrizare privind precolectarea, selectarea, colectarea, transportul si depozitarea deseurilor solide.

A mai aratat reclamanta ca pentru activitatea prestata a facturat si încasat lunar sumele de bani corespunzatoare cantitatilor contractuale si potrivit tarifelor de pret determinate de prevederile legale.

Reclamanta a mai aratat ca pentru perioada 01.01.2007-17.04.2007 pârâta nu a mai achitat contravaloarea facturii nr. 0010916/03.01.2008 în suma de 18507,77 lei, desi operatorul a prestat activitatea de salubrizare potrivit obligatiilor asumate prin contract, iar pârâta a semnat centralizatoarele de programe de colectare si transport pentru întreaga perioada.

În drept actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile art.998 cod civ., art.720 ind.1 c.p.c, art.10, pct.4 c.p.c.

Legal citata, pârâta a formulat cerere de chemare în garantie a Primariei S. pentru plata sumei solicitate de reclamanta, aratând ca prin HCL nr. 290/30.10.2006 a instituit taxa de salubrizare începând cu data de 01.01.2007, aceasta fiind încasata pentru perioada 01.01.2007 – 17.04.2007 de la proprietarii membri ai asociatiei.

Prin sentinta civila nr.20 februarie 2008, Judecatoria Suceava a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava-sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal.

Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 730/314/2008 din 21.04.2008.

Pârâta a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat, în principal respingerea actiunii ca neîntemeiata si nefondata, iar în subsidiar admiterea cererii de chemare în garantie.

În motivare a aratat ca, în raport de actiunea promovata si de pretentiile reclamantei, titularul obligatiei de plata aferent serviciilor de salubrizare pentru perioada 01.01. – 17.04.2007 este Primaria S., întrucât în baza Hotarârii nr. 290/30.10.2006 a Consiliului Local S., începând cu 01.01.2007 taxa de salubrizare se colecteaza direct de la persoanele domiciliate în raza localitatii S.. Pe cale de consecinta, asociatiile de proprietari nu mai au dreptul de a colecta de la proprietarii din asociatie si plati sume în contul serviciilor de salubrizare, acesta devenind un serviciu public în cadrul Primariei S.

Pe de alta parte, actiunea este neîntemeiata întrucât reclamanta îsi întemeiaza pretentiile în baza unui contract care nu mai produse efecte, fiind ajuns la termen, expirat, întrucât nu mai exista începând cu luna ianuarie 2007 nici o obligatie contractuala ori de natura conventionala ori legala dintre Asociatia de Proprietari 24 si reclamanta.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

În temeiul contractului de prestari servicii de salubrizare pentru asociatii de proprietari si utilizatori casnici nr.71/23.03.2005 reclamanta S.C. „…” SRL S. a asigurat pârâtei Asociatia de Proprietari nr. 24 prestarea serviciilor de salubrizare privind precolectarea, colectarea, transportul si depozitarea deseurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special.

Dupa cum rezulta din confirmarile de fila 5 dosar fond, în perioada ianuarie – aprilie 2007 reclamanta si-a îndeplinit obligatia de prestare a serviciilor de salubrizare, asumata prin contract.

Pârâta a refuzat însa executarea obligatiei corelative prevazute în contract, de plata a contravalorii facturii pentru serviciile de care a beneficiat, în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii.

Astfel, factura nr. 0010916/03.01.2008 emisa de catre reclamanta cu privire la suma de 18507,77 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în baza contractului în perioada ianuarie 2007 – aprilie 2007, a fost refuzata la plata, fiind restituita cu adresa nr. 10 din 04.01.2008, cu motivarea ca, începând cu data de 01.01.2007 s-a instituit taxa de salubrizare, iar contravaloarea serviciilor de salubrizare a fost încasata de Primaria S.

Cum art. 969 Cod civil consacra principiul fortei obligatorii a contractului în raporturile dintre parti, instanta a apreciat ca pretentiile deduse judecatii de catre reclamanta sunt întemeiate si le-a admis, pârâta nefacând dovada existentei unui caz fortuit, a fortei majore sau a culpei creditoarei, care sa justifice neexecutarea obligatiei izvorâte din contract.

În ceea ce priveste cererea de chemare în garantie, instanta constata ca prin hotarârea Consiliului Local nr. 290 din 30.10.2006 a fost aprobata taxa de salubrizare în localitatea S., ce a intrat în vigoare de la 01.01.2007, conform art. 17 din anexa nr. 1 a acestei hotarâri. Aceasta taxa a fost încasata la bugetul local în perioada ianuarie-aprilie 2007, sustinerea pârâtei în sensul ca a platit aceasta taxa nefiind infirmata de catre chematul în garantie.

În acceptiunea art. 2 pct. 55 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, prin taxa se întelege suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un operator economic, o institutie publica ori un serviciu public;

Potrivit art. 1 alin. 2 din anexa nr. 1 la Hotarârea Consiliului Local S. nr. 290/2006, taxa de salubrizare se stabileste pentru functionarea serviciului public de salubritate.

Or, în speta pârâta a platit taxa de salubrizare în conditiile în care serviciul public de salubritate nu a functionat, gestiunea serviciului public de salubrizare menajera a localitatii S. fiind predata concesionarei S.C. …. S.R.L. abia la data de 18 aprilie 2007. Pâna la acea data, serviciile de salubrizare pentru pârâta au fost prestate de catre societatea reclamata, dupa cum rezulta cu certitudine din probele administrate în cauza.

Întrucât chematul în garantie a perceput o taxa fara a presta serviciul echivalent, instanta a apreciat ca aceasta nu era datorata si ca urmare, în conformitate cu art. 60 C.proc.civ., a admis cererea de chemare în garantie, obligând Orasul S. sa vireze pârâtei suma de 18507,77, reprezentând contravaloarea activitatii de prestari servicii de salubrizare si suma de 1199 lei cheltuieli de judecata.

Tags: chemare în garantie, pretenţii