Top

Gresita retinere a circumstantelor atenuante prevazute de art. 73 lit. b cod penal. Comiterea infractiunii cu intentie directa. Inlaturarea pedepsei accesorii si complimentare a dreptului de a alege.

Multitudinea loviturilor aplicate, instrumentele de atac folosite, intensitatea deosebita a agresiunii, zonele vitale lezate ale victimei, durata agresiunii, repetarea acesteia dupa ce victima era deja cazuta, confirma, fara echivoc, ca inculpatul a actionat cel putin cu intentie indirecta la comiterea infractiunii acesta putând sa prevada rezultatul faptei sale si chiar daca nu l-a urmarit sa accepte posibilitatea producerii decesului, mai ales ca victima era o persoana în vârsta de 86 ani.

În ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei, se retine ca instanta de fond a dat eficienta maxima circumstantelor personale ale inculpatului legate de vârsta înaintata si de starea sa medicala, stabilind o pedeapsa egala cu minimul special prevazut de lege.

Aceste aspecte, în raport cu gravitatea deosebita a faptei, astfel cum rezulta din modalitatea de savârsire, perseverenta cu care s-a actionat, si care este relevata de multitudinea si intensitatea loviturilor aplicate, care nu au mai dat nici o sansa de supravietuire victimei, vârsta victimei, durata mare a agresiunii, nu pot fi retinute ca circumstante atenuante, în conditiile art.74 cod penal si pentru a determina aplicarea unei pedepse sub minimul special prevazut de lege.

Mai mult, atitudinea inculpatului, ulterioara savârsirii faptei, de ascundere, de negare a implicarii sale si de inducere în eroare cu privire la împrejurarile în care s-a comis fapta, exclude retinerea unor circumstante atenuante legate de persoana inculpatului.

Sentinta instantei de fond este netemeinica sub aspectul aplicarii inculpatului a pedepsei accesorii si complementare constând în interzicerea dreptului de a alege prev. de art.64 lit. a teza I cod penal si aceasta în raport de dispozitiile art. 53 alin.1 si 2 din Constitutia României, art. 52 si art. 53 cod penal, art.8 alin.2 din C.E.D.O si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Sanctiunile penale nu trebuie aplicate automat, ca efect al unor dispozitii legale, iar ingerinta în drepturile esentiale trebuie sa fie justificata si necesara într-o societate democratica, pentru îndeplinirea unui scop legitim respectiv pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale etc.

Astfel, exercitarea dreptului de a alege nu are nici o legatura cu fapta comisa de catre inculpat, iar exercitarea acestui drept nu poate avea nici un efect negativ pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, deoarece inculpatul acorda încrederea sa, exprimata prin vot, unei persoane care îndeplineste toate conditiile legale pentru a fi ales si deci nu se poate retine ca ar putea fi afectata securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale.

Examinând actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca, prin sentinta penala nr.367/23.12.2008 pronuntata de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr.2724/88/2008, s-a dispus, în baza art. 174- 176 alin. 1 lit. c cod penal, condamnarea inculpatului M.S. la pedeapsa de 15 ani închisoare iar în baza ar. 65 alin 2 cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64. lit. a si b cod penal pe o durata de 4 ani.

În baza art. 71 cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b cod penal iar în baza art. 350 cod procedura penala s-a mentinut masura arestarii preventive începând cu 23.12.2008 si pâna la 20.02.2008, inclusiv, fiind dedusa, potrivit art.88 cod penal, durata arestarii de la 24.10.2008 la zi.

Potrivit art. 118 lit. b cod penal s-a dispus confiscarea batului folosit la savârsirea infractiunii.

În baza art. 14 cod procedura penala si art. 998 si urm. cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 15.000 lei catre partea civila A.P., cu titlu de despagubiri materiale.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond, în baza materialului probator administrat în cauza, a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr. 644/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecata, în stare de arest preventiv a inculpatului M.S. pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav prevazute de art.174 – 176 al 1 lit. c Cod penal.

În noaptea de 9/10.10.2008, M,S., se afla la locuinta victimei A.G. unde, împreuna, au consumat circa 1 litru de tuica fiecare.

Fiind în stare avansata de ebrietate partile au început sa se certe, iar la un moment dat inculpatul l-a împins pe A.G., care a cazut pe spate, dupa care a luat o coasa, cu coada careia a început sa-i aplice lovituri, vizând în principal partea superioara a corpului, dar si membrele cu care victima s-a aparat de agresiune.

Inculpatul i-a aplicat victimei lovituri cu ajutorul coasei, pâna când s-a rupt coada, au urmat apoi lovituri cu o grebla, pâna ce s-a rupt si coada acesteia.

În jurul orelor 22,30, inculpatul a iesit din curtea victimei, s-a deplasat la vecina victimei, martora D.M., unde a început sa loveasca cu bastonul si cu picioarele în poarta si sa strige si dupa ce martora a iesit la poarta, inculpatul i-a cerut sa vina cu el în curtea victimei pentru a vedea „ce a facut nenorocitul acela”.

Aceleasi zgomote au trezit-o si pe martora M.M., concubina fiului martorei D.M. care, datorita violentei cu care s-a manifestat inculpatul, s-a refugiat initial în gradina din spatele casei, de unde a urmarit de activitatea inculpatului, observând ca acesta s-a întors în curtea lui A.G., care se afla în marchiza locuintei, culcat pe partea dreapta, dupa care a luat o sapa, pe care victima o tinea afara si cu care a patruns în marchiza, unde a spart geamurile lovind din interior catre exterior, spargându-le.

În continuare, inculpatul a început sa-i aplice lovituri victimei, cerându-i sa se ridice de jos, dupa care a iesit din nou din curte, moment în care, pe strada si-a facut aparitia un tânar mentionat ca fiind „C”.

Inculpatul a mers catre locuinta sa însa dupa 20 de minute s-a întors si a început sa strige „cine te-a batut G.?, a luat victima din marchiza si l-a târât în dormitor, acesta plângându-se ca îl doare un picior.

La iesirea din locuinta victimei, inculpatul a fost amenintat de martori ca vor anunta politia, fapt ce l-a determinat sa le spuna ca va merge la politie.

În jurul orelor 23.00, inculpatul s-a întâlnit cu paznicul comunal M.G. si cu colegul sau si le-a relatat ca în acea noapte în timp ce se afla la locuinta lui A.G., a venit o persoana, tânara, care l –a atacat, dar care l-a batut doar pe A.G.

S-a retinut ca inculpatul a fost condamnat, anterior, la pedeapsa de 15 ani închisoare, pentru savârsirea unei infractiuni de omor, prin sentinta penala nr. 21/14.03.1969 a Judecatoriei Tulcea.

Potrivit expertizei medico-legale psihiatrice, inculpatul nu are afectiuni psihice, prezentând doar o tulburare de personalitate impulsiva si discernamântul pastrat,

Conform raportului medico-legal nr. 199/867 din 28.10.2008, întocmit de Serviciul Medico-Legal Tulcea, moartea numitului A.G., în vârsta de 86 de ani, a fost violenta, iar cauza medicala a mortii a fost aspiratia sanguina în caile respiratorii determinate de trauma contuza forte a capului cu fractura a oaselor bazei capului ce a fost însotita de o stare de soc traumatic indus de un politraumatism extins, o trauma contuza extinsa a cutiei toracice, cu fracturi ale sternului si numeroase fracturi ale coastelor de ambele parti, cu punctionarea pleurei si plamânilor si hemo (pneumo) torax bilateral cât si de o trauma contuza extinsa a extremitatilor,cu numeroase hematoame extinse si profunde al ambelor brate cât si o fractura cu deplasarea de os femur stâng în treimea proximala, fiind consecinta unor numeroase lovituri aplicate în forta atât cu obiecte contondente cu profil alungit (precum coada de sapa, furca si/sau grebla) cât si cu (sau/de) vârfuri mai mult sau mai putin ascutite (probabil vârf de furca si dintii unei greble).

S-a concluzionat ca între politraumatismul contuz si deces exista cauzalitate directa.

În raport de situatia de fapt retinuta, s-a stabilit ca fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174- 176 lit. c Cod Penal.

A fost respinsa cererea de schimbare a încadrarii juridice instanta de fond apreciind ca, fata de multitudinea loviturilor, instrumentele de atac folosite, intensitatea deosebita a agresiunii, zonele vitale lezate ale victimei, rezulta fara dubii ca inculpatul a actionat cel putin cu intentie indirecta la comiterea infractiunii acesta putând sa prevada rezultatul faptei sale si chiar daca nu l-a urmarit sa accepte posibilitatea producerii decesului, mai ales ca victima era o persoana în vârsta de 86 ani.

A fost înlaturata apararea inculpatului, în sensul ca a fost lovit initial de victima si împins într-un geam care s-a spart, deoarece cu exceptia declaratiei inculpatului nici un alt mijloc de proba nu confirma o eventuala atitudine agresiva a victimei, mai mult o asemenea atitudine este infirmata de declaratia martorei M.M., astfel încât nu a fost retinuta circumstanta atenuanta a provocarii prevazuta de art. 73 lit. b cod penal.

La stabilirea si aplicarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei comise, determinate de împrejurarile si modalitatile folosite, urmarea produsa – moartea victimei, atingerea adusa relatiilor sociale ce ocrotesc dreptul integritate corporala, la viata, circumstantele personale ale inculpatului: a avut o atitudine oscilanta pe parcursul procesului penal, a fost cercetat si condamnat anterior pentru o alta infractiune de omor, este în vârsta de 80 ani si a fost de acord sa despagubeasca partea civila cu suma solicitata.

Potrivit art. 71 cod penal, s-a aplicat pedeapsa accesorie în sensul interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit. a si b cod penal, apreciindu-se ca inculpatul este nedemn de a exercita anumite drepturi în raport de natura infractiunii comise, fiind neîndoielnic ca nu are valorile necesare pentru a alege sau reprezenta interesele generale ale cetatenilor în cadrul autoritatilor publice sau în functii elective publice si de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat, si aceasta deoarece exercitiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepatata, responsabilitatea fata de propriile fapte si conformare la normele statului de drept, corelativ cu încrederea publicului în reprezentantii autoritatilor, caracteristici pe care inculpatul nu le detine având în vedere infractiunea comisa, considerându-se ca au fost respectate dispozitiile art. 53 alin.1 si 2 din Constitutia României, art. 52 si art.53 cod penal, art.8 alin.2 din C.E.D.O si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului

Fata de aceleasi considerente s-a aplicat inculpatului si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64. lit. a si b cod penal pe o durata de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.

S-a apreciat ca subzista temeiurile care au determinat luarea si mentinerea masurii arestarii preventive, fapt pentru care s-a dispus mentinerea acestei masuri si s-a dedus din pedeapsa aplicata durata executata prin arest preventiv

În baza art. 118 lit. b cod penal s-a confiscat batul folosit la savârsirea infractiunii.

Numitul A.P., fiul victimei, s-a constituit parte civila cu suma de 15.000 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormântare si celelalte obiceiuri, pretentii la care inculpatul a achiesat, fiind obligat la plata acestei sume catre partea civila.

Împotriva susmentionatei sentinte a formulat apel inculpatul M.S., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:

În mod gresit instanta de fond nu a retinut în favoarea inculpatului circumstanta atenuanta a provocarii prev. de art.73 lit. b cod penal, întrucât, victima, pe fondul consumului de alcool, l-a lovit mai întâi pe inculpat.

Instanta de fond a realizat o individualizare gresita a pedepsei, întrucât nu a retinut, ca circumstante atenuante, în conditiile art.74 cod penal, vârsta înaintata a inculpatului, peste 80 de ani si starea de sanatate precara a acestuia.

Pentru inculpat, s-a invocat, de catre reprezentantul Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta, nelegalitatea si netemeinicia sentintei primei instante sub aspectul aplicarii inculpatului a pedepsei accesorii si complementare constând în interzicerea dreptului de a alege prev. de art.64 lit. a teza I cod penal

Examinând legalitatea si temeinicia sentintei primei instante, din perspectiva criticilor formulate, precum si din oficiu, conform art.371 alin.1 si 2 cod procedura penala, Curtea constata:

Instanta a stabilit în mod corect situatia de fapt si încadrarea juridica, în raport de materialul probator administrat în cursul urmaririi penale si în mod nemijlocit în fata instantei, respingând în mod corect cererea de schimbare a încadrarii juridice si de retinere a circumstantei atenuante a provocarii.

Astfel, în mod corect s-a retinut ca, pe fondul consumului de alcool si a unui conflict izbucnit spontan, inculpatul i-a aplicat victimei, în doua etape, lovituri cu coada coasei, a unei greble si a unei sape, cauzându-i acesteia leziunile constatate prin raportul medico-legal nr. 199/867 din 28.10.2008, întocmit de Serviciul Medico – Legal Tulcea.

Relevante sunt în acest sens declaratiile inculpatului prin care recunoaste ca a aplicat victimei multe lovituri cu obiectele mentionate, în toate zonele corpului si în special în zona capului.

Aplicarea loviturilor de catre inculpat, în conditiile aratate este confirmata de martorul ocular M.M., care a sustinut ca, dupa ce inculpatul a venit la locuinta sa, unde s-a manifestat violent, s-a reîntors la locuinta victimei, care era deja întinsa la sol, în marchiza, ceea ce confirma ca victima a fost lovita de inculpat si anterior acestui moment, si a perceput direct, încercarea inculpatului de a simula propria sa agresiune din partea victimei, prin spargerea geamurilor de la marchiza dar si aplicarea de alte lovituri victimei cazute, cu un bat, peste tot corpul.

Prezenta inculpatului în locuinta victimei, anterior momentului la care acesta a venit la locuinta martorei mai sus mentionate este confirmata chiar de catre inculpat care, i-a solicitat martorei D.M. sa vina la locuinta victimei pentru a constata martora ce facuse acesta, aspect ce probeaza ca inculpatul avea cunostinta ca se întâmplase ceva în locuinta victimei, de care nu putea avea cunostinta decât urmare a prezentei sale în acel loc.

Si atitudinea ulterioara a inculpatului confirma ca agresarea victimei, în prima etapa, s-a realizat tot de catre inculpat, întrucât acesta a spart geamurile de la marchiza pentru a induce în eroare cercetarile ulterioare, în sensul ca a fost agresat de catre victima, aplicarea de multiple lovituri cu coada de la o coasa si cu un baston, lovituri percepute personal de martora M.M., concomitent cu solicitarea inculpatului, adresata victimei, de a se ridica de la locul unde era cazuta.

Si martora D.M. confirma ca zgomotul de geamuri sparte s-a auzit dupa ce inculpatul a venit la locuinta sa si a perceput personal ca, în momentul în care inculpatul a revenit la locuinta victimei, aceasta era deja cazuta la sol, aspect ce l-a vazut în momentul în care s-a uitat printre scândurile de la gardul care separa locuinta sa de locuinta victimei.

Relevanta, în dovedirea agresiunii initiale a victimei de catre inculpat este si depozitia martorului T.S., care l-a auzit pe inculpat, anterior momentului în care acesta s-a deplasat la locuinta martorelor M.M. si D.M., când striga la victima sa se scoale pentru ca altfel îl omoara si totodata i-a solicitat inculpatului sa iasa din curtea victimei pentru ca l-a omorât.

În mod corect au fost înlaturate sustinerile inculpatului potrivit cu care, anterior aplicarii de lovituri victimei, a fost el însusi lovit de catre victima, cu pumnii, ceea ce a determinat dezechilibrarea inculpatului si spargerea geamurilor de la marchiza, întrucât, modalitatea în care au fost sparte geamurile de la marchiza a fost perceputa în mod direct de catre cele doua martore, acestea aratând ca au fost sparte intentionat de catre inculpat, în timp ce victima era deja cazuta.

Totodata, retinem ca inculpatul nu a prezentat leziuni care sa confirme agresiunea sa de catre victima.

Urmare a înlaturarii acestor sustineri, în mod corect nu s-a retinut, în favoarea inculpatului, circumstanta atenuanta a provocarii prev. de art.73 lit. b cod penal.

În ceea ce priveste schimbarea încadrarii juridice, determinat de faptul ca inculpatul nu a aplicat victimei lovituri cu intentia de a-i suprima viata, evidentiem, ca si instanta de fond, ca multitudinea loviturilor aplicate, instrumentele de atac folosite, intensitatea deosebita a agresiunii, zonele vitale lezate ale victimei, durata agresiunii, repetarea acesteia dupa ce victima era deja cazuta, confirma, fara echivoc, ca inculpatul a actionat cel putin cu intentie indirecta la comiterea infractiunii acesta putând sa prevada rezultatul faptei sale si chiar daca nu l-a urmarit sa accepte posibilitatea producerii decesului, mai ales ca victima era o persoana în vârsta de 86 ani.

În ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei, retinem ca instanta de fond a dat eficienta maxima circumstantelor personale ale inculpatului legate de vârsta înaintata si de starea sa medicala, stabilind o pedeapsa egala cu minimul special prevazut de lege.

Aceste aspecte, în raport cu gravitatea deosebita a faptei, astfel cum rezulta din modalitatea de savârsire, perseverenta cu care s-a actionat, si care este relevata de multitudinea si intensitatea loviturilor aplicate, care nu au mai dat nici o sansa de supravietuire victimei, vârsta victimei, durata mare a agresiunii, nu pot fi retinute ca circumstante atenuante, în conditiile art.74 cod penal si pentru a determina aplicarea unei pedepse sub minimul special prevazut de lege.

Mai mult, atitudinea inculpatului, ulterioara savârsirii faptei, de ascundere, de negare a implicarii sale si de inducere în eroare cu privire la împrejurarile în care s-a comis fapta, exclude retinerea unor circumstante atenuante legate de persoana inculpatului.

Fata de considerentele mentionate, criticile formulate de catre inculpat apar ca fiind neîntemeiate.

Sentinta instantei de fond este netemeinica sub aspectul aplicarii inculpatului a pedepsei accesorii si complementare constând în interzicerea dreptului de a alege prev. de art.64 lit. a teza I cod penal si aceasta în raport de dispozitiile art. 53 alin.1 si 2 din Constitutia României, art. 52 si art.53 cod penal, art.8 alin..2 din C.E.D.O si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Evidentiem ca sanctiunile penale nu trebuie aplicate automat, ca efect al unor dispozitii legale, iar ingerinta în drepturile esentiale trebuie sa fie justificata si necesara într-o societate democratica, pentru îndeplinirea unui scop legitim respectiv pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale etc.

Astfel, exercitarea dreptului de a alege nu are nici o legatura cu fapta comisa de catre inculpat, iar exercitarea acestui drept nu poate avea nici un efect negativ pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, deoarece inculpatul acorda încrederea sa, exprimata prin vot, unei persoane care îndeplineste toate conditiile legale pentru a fi ales si deci nu se poate retine ca ar putea fi afectata securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale.

În consecinta, Curtea, în baza art.379 alin.1 pct.2 lit. a cod procedura penala, va admite apelul formulat de catre inculpat, va desfiinta, în parte sentinta primei instante si rejudecând va dispune înlaturarea pedepsei accesorii si complementare constând în interzicerea dreptului de a alege prev. de art.64 lit. a teza I cod penal.

Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei primei instante.

Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea de sedinta nr. 62/24.10.2008 pronuntata de Tribunalul Tulcea pe o perioada de 29 zile, de la 24.10.2008 si pâna la 22.11.2008 inclusiv.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti, atât la instanta de fond cât si la instanta de apel, s-a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului, astfel încât în baza art.383 alin.2 cod procedura penala în referire la art.88 cod penal, se va deduce din pedeapsa de 15 ani închisoare durata arestarii preventive de la 23.12.2008, la zi.

În ceea ce priveste starea de arest a inculpatului apelant, evidentiem ca exista probe temeinice din care rezulta ca inculpatul a comis infractiunea pentru care a fost condamnat, iar temeiul prevazut în art.148 lit. f Cod procedura penala, subzista la acest moment procesual.

Prezenta pericolului concret pentru ordinea publica este data de circumstantele reale în care s-a comis fapta, gravitatea acesteia, de modul si împrejurarile comiterii, urmarea produsa (suprimarea vietii victimei), atingerea adusa relatiilor sociale ocrotite privind inviolabilitatea dreptului la viata al persoanei, impactul asupra opiniei publice, rezonanta negativa la savârsirea acestui gen de infractiuni.

Prin lasarea în libertate a inculpatului, chiar si în situatia în care este în vârsta de 80 ani, s-ar crea o stare de neliniste si un sentiment de insecuritate în rândul colectivitatii unde locuieste, generata de rezonanta faptei comise care prezinta o gravitate iesita din comun, motiv pentru care, în temeiul art.383 alin.1 cod procedura penala, în referire la art.350 cod procedura penala, se va mentine masura arestarii preventive a inculpatului.

În baza art.189 cod procedura penala, onorariul avocat oficiu se va avansa din fondurile MJ iar potrivit art.192 alin.3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de catre stat ramân în sarcina acestuia.

Dosarul 114/36/2009

Etichete:

Gresita retinere a circumstantelor atenuante in raport de pericolul social concret al faptei comise si comportamentul inculpatului.

Nu se pot retine în favoarea inculpatului circumstante atenuante în conditiile art.74 cod penal, întrucât, inculpatul, ulterior comiterii faptei, nu a luat nici o masura pentru înlaturarea sau limitarea consecintelor faptei sale, nu a acordat nici un sprijin material sau moral partii vatamate si nu a fost preocupat în nici un fel de situatia partii vatamate, de suferintele sale fizice si psihice, aspecte esentiale pentru a se retine un regret efectiv cu privire la fapta comisa si la consecintele produse de aceasta.

Împrejurarile referitoare la lipsa antecedentelor penale, la vârsta inculpatului si la comportamentul sau corespunzator, anterior comiterii faptei, nu sunt suficiente pentru a le retine ca circumstante atenuante în raport de gradul ridicat de pericol social al faptei comise, acestea putând fi avute în vedere la orientarea pedepsei spre minimul special prevazut de lege pentru infractiunea comisa.

Curtea constata ca, prin sentinta penala nr.1122 din data de 24 octombrie 2008, pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr.3493/212/2007, s-a dispus în baza art.184 alin. 2 si 4 Cod penal cu aplicare art. 74 alin. 1 lit. a, c si art. 76 lit. e Cod penal, condamnarea pe inculpatului C.A.M., la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 (doi) ani si 5 luni.

În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal si în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a constatat suspendata executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

S-a luat act ca partea vatamata Spitalul Clinic Judetean Constanta nu s-a constituit parte civila si în baza art. 14 si art. 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urm. cod civil, a fost obligat pe inculpatul alaturi de asiguratorul SC A.T. SA la plata sumei de 30.526,98 lei catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, 512,60 lei catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni Bucuresti, 5.000 lei daune materiale si 25.000 lei catre partea civila C.S.S., fiind respinsa cererea de obligare a inculpatului la plata unui prestatii lunare de 500 lei catre aceasta.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond, în baza materialului probator administrat în cauza, a retinut urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 7373/P/2005 din 27.02.2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, înregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 3493/212/2007, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului C.A.M. pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal.

La data de 15.08.2005, în jurul orei 02,00, inculpatul C.A.M. conducea autoturismul marca VW Passat pe Bd. Ferdinand din Mun. Constanta, din directia str. Mircea cel Batrân spre Gara CFR Constanta, pe banda a II-a, timp în care, pe Bd. Tomis circula la volanul autoturismului marca Dacia 1300 partea vatamata C.S.S.

Artera prioritara este Bd. Tomis, pe care sunt amplasate indicatoarele „Trecere pentru pietoni”, „Drum cu prioritate”, „Intersectie cu drum fara prioritate” iar pe Bd. Ferdinand sunt amplasate indicatoarele „Oprire”, „Trecere pentru pietoni”, „Interzis la stânga”, „Sfârsit de prioritate” cu mentiunea ca, în intersectia bulevardelor Ferdinand cu Tomis semafoarele functionau, la acea ora, pe galben intermitent.

Ajuns la intersectia Bd. Ferdinand cu Bd. Tomis, inculpatul a ignorat semnificatia indicatorului „Oprire” si „Sfârsit de prioritate”, si a patruns în intersectie, lovind în partea lateral stânga autoturismul marca Dacia 1300 cu numar de înmatriculare CT-03-VNL, condus regulamentar pe drumul cu prioritate de partea vatamata C.S.S. iar în urma coliziunii, autoturismul VW a fost proiectat spre stânga pe trotuarul Bd. Ferdinand, iar autoturismul marca Dacia 1300 a ramas pe carosabil, partea vatamata C.S.S. fiind proiectat în exteriorul habitaclului.

Ca urmare a accidentului partea vatamata C.S.S. a suferit vatamari corporale, care, potrivit examinarii medico-legale, au necesitat pentru vindecare aproximativ 1 an îngrijiri medicale, iar leziunile cranio-cerebrale i-au pus viata în primejdie, ramânând cu infirmitate fizica permanenta, reprezentata de anosmie si encefalopatie posttraumatica.

Potrivit concluziilor raportului de noua expertiza medico-legala partea vatamata C.S.S. a prezentat un traumatism prin accident rutier cu leziuni cranio-cerebrale, leziuni de coloana vertebrala, contuzii pulmonare si contuzie de pedicul hepatic, a necesitat cca 1 an zile de îngrijire medicala.

Accidentul s-a produs exclusiv din culpa inculpatului C.A.M. care a încalcat dispozitiile art. 84 (2) si art. 167 lit. c din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 si a patruns în intersectie fara a respecta semnificatia indicatorului „Stop”.

S-a retinut ca fapta inculpatului C.A.M., care la data de 15.08.2006, în timp ce conducea autoturismul marca VW Passat încalcând dispozitiile art. 84 (2) si art. 167 lit. c din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, a produs un accident de circulatie în urma caruia partea vatamata C.S.S. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un an îngrijiri medicale, a ramas cu infirmitate fizica permanenta si i-a fost pusa viata în pericol, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal.

La stabilirea si aplicarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, de limitele de pedeapsa fixate de lege, gradul de pericol social al faptei comise, atingerea adusa relatiilor sociale ce ocrotesc siguranta circulatiei pe drumurile publice si drepturile persoanei referitoare la integritatea corporala si sanatate, dar si de circumstantele atenuante aplicabile în cauza si anume: conduita buna a inculpatului înainte de savârsirea faptei, acesta fiind la primul conflict cu legea penala, atitudinea dupa comiterea faptei, rezultând din prezentarea în fata instantei si recunoasterea cu sinceritate a savârsirii faptei, vârsta acestuia.

Ca o consecinta a retinerii circumstantelor atenuante în favoarea inculpatului C.A.M., instanta a dat eficienta dispozitiilor 74 alin. 1 lit. a, c si art. 76 lit. e Cod penal si a aplicat o pedeapsa redusa sub minimul special prev. de lege si anume pedeapsa de 5 luni închisoare, constatându-se ca sunt întrunite cumulativ conditiile prev. de art.81 cod penal si anume, fapt pentru care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii acesteia

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti s-a constituit parte civila cu suma de 30.526,98 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vatamata C.S.S., internat în aceasta unitate în intervalul 16.08.2005 – 26.09.2005 conform FO nr. 32176/2005, iar Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni s-a constituit parte civila cu suma de 512,60 lei reprezentând cheltuielile ocazionate cu internarea în sectia de recuperare în perioada 26.09 – 02.11.2005, pretentii care au fost apreciate ca fiind întemeiate, în raport de devizele atasate la dosar.

Partea vatamata C.S.S. s-a constituit parte civila cu suma de 5.000 lei reprezentând daune materiale, 100.000 lei daune morale si o prestatie lunara de 500 lei fata de împrejurarea ca, urmare a accidentului este lipsit de capacitatea de munca.

Partea civila a platit 570 de lei la Casa de Asigurari de Sanatate; 400 lei expertiza medico-legala, 300 lei expertiza tehnica auto, 2.000 lei pe medicamente, 1.000 lei analize, a efectuat controale la Bucuresti de aproximativ doua ori pe an în total cheltuind aproximativ 800 lei fiind depuse chitantele nr. 17762/21.12.2007 si nr. 17761/21.12.2007 emise de Serviciul de Medicina Legala Constanta, probe în raport de care s-au apreciat ca fiind întemeiate daunele materiale

În aprecierea necesitatii acordarii daunelor morale s-au avut în vedere situatia de fapt retinuta, urmarile produse prin accidentare, implicând suferinte fizice si morale, constatându-se ca se impune obligarea inculpatului la plata daunelor morale.

S-a reliefat ca partea civila a suferit leziuni traumatice care au necesitat cca un an de îngrijiri medicale, a ramas cu infirmitate fizica permanenta, i-a fost pusa viata în pericol, prezinta o îngustare a câmpului vizual, bilaterala, anosmie iar din punct de vedere psihiatric este diagnosticat cu tulburare organica de personalitate posttraumatism cranio-cerebral.

S-a mai avut în vedere ca partea civila prezinta o incapacitate adaptiva de cca 35 % care îi afecteaza exercitarea anumitor profesii, în aceasta situatie fiind necesar sa depuna eforturi mai mari pentru realizarea aceluiasi randament, durerile fizice cauzate prin ranirea si tratamentele medicale la care a fost supusa, lipsirea de posibilitatea deplina de a participa la viata sociala si de a se bucura direct si efectiv de binefacerile acestei participari, îngrijirile pe care aceasta trebuie sa le primeasca în continuare, eforturile suplimentare pe care trebuie sa le faca.

În raport de toate aceste aspecte s-a apreciat cuantumul daunelor morale la suma de 25.000 lei.

S-a apreciat ca faptul nepurtarii centurii de siguranta de catre partea civila nu este de natura sa anuleze pretentiile pentru plata daunelor morale.

Autoturismul marca VW Passat condus la data de 15.08.2005 de inculpatul C.A.M. era asigurat la data producerii accidentului rutier la SC A.T. SA, potrivit politei de asigurare obligatorie seria MW nr. 110241897 din 08.08.2005, fapt pentru care s-a dispus atât obligarea inculpatului cât si a asiguratorului la plata pretentiilor civile catre partile civile.

În ceea ce priveste cererea partii civile privind obligarea inculpatului la plata unui prestatii lunare de 500 lei, având în vedere ca nu s-a facut dovada prin nici un mijloc de proba a veniturilor lunare pe care acesta le realiza, daca a suferit o reducere a veniturilor pe care le dobândea anterior vatamarii si totodata a pierderii sau diminuarii capacitatii de munca, aceasta a fost apreciata ca neîntemeiata.

Împotriva sentintei penale pronuntate de catre instanta de fond au formulat apel Parchetul de pe Lânga Judecatoria Constanta, sub aspectul gresitei individualizari a pedepsei aplicate inculpatului, atât în ceea ce priveste cuantumul acesteia, cât si modalitatea de executare, partea civila Cotoban Silviu Stelian, sub aspectul modului de solutionare a laturii civile, apreciind ca, suma acordata cu titlu de daune morale este insuficienta, chiar derizorie, în raport de urmarile grave produse prin accident, si asiguratorul A.T. Asigurari SA, fara a se preciza de acesta motivele de nelegalitate si netemeinicie.

Prin decizia penala nr.220/06.05.2009, pronuntata de Tribunalul Constanta în dosarul penal nr.3493/212/2007, s-a dispus, în baza art.379 pct. 1 lit. b cod procedura penala, respingerea, ca nefondate, a apelurilor declarate de Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta si de catre apelantul – intimat – asigurator A.T. Asigurari SA si, în baza art.379 pct.2 lit. a cod procedura penala, s-a admis apelul declarat de apelantul – intimat – parte vatamata C.S.S. împotriva sentintei penale nr.1122/24.10.2008 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr. 3493/212/2007, s-a desfiintat sentinta si rejudecând s-a majorat cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul C.A.M. alaturi de asiguratorul SC A.T. Asigurari SA de la suma de 25.000 lei la suma de 35.000 lei.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:

La stabilirea si aplicarea pedepsei în mod corect au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, de limitele de pedeapsa fixate de lege, gradul de pericol social al faptei comise, atingerea adusa relatiilor sociale ce ocrotesc siguranta circulatiei pe drumurile publice si drepturile persoanei referitoare la integritatea corporala si sanatate, dar si de circumstantele atenuante aplicabile în cauza si anume: conduita buna a inculpatului înainte de savârsirea faptei, acesta fiind la primul conflict cu legea penala, atitudinea dupa comiterea faptei, rezultând din prezentarea în fata instantei si recunoasterea cu sinceritate a savârsirii faptei, vârsta acestuia, criterii si circumstante, în raport de care în mod corect s-a dat eficienta directa dispozitiilor 74 alin. 1 lit. a, c si art. 76 lit. e Cod penal si s-a aplicat o pedeapsa redusa sub minimul special prevazut de lege, pedeapsa fiind rezonabila si direct proportionala cu natura si gravitatea faptei comise.

Totodata în mod justificat s-a constatat de catre instanta de fond ca sunt întrunite cumulativ conditiile prev. de art.81 cod penal si anume: pedeapsa aplicata nu depaseste 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior si s-a apreciat ca scopul pedepsei – reeducarea inculpatului, prevenirea de noi infractiuni si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, raportat la persoane inculpatului – poate fi atins si fara executarea efectiva, astfel încât s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 5 luni, termen de încercare stabilit în conditiile art.82 Cod penal.

S-a apreciat ca, în mod corect instanta de fond l-a obligat pe inculpat alaturi de asigurator la plata daunelor.

Referitor la cuantumului daunelor morale la care a fost obligat inculpatul C.A.M. alaturi de asiguratorul SC A.T. Asigurari SA, s-a constatat ca aceasta este insuficienta în raport de urmarile grave produse de accidentul de circulatie, starea de coma în care s-a aflat partea civila timp de 2 luni, fiind internat în cadrul Spitalului Floreasca Bucuresti, ramânând cu infirmitate fizica permanenta, suferintele sale fiind incontestabile, durata îngrijirilor medicale precum si a faptului ca, suferintele acestuia continua, apreciindu-se ca, suma de 35.000 lei este suficienta si acoperitoare pentru suferintele morale cauzate partii civile.

Împotriva susmentionatei sentinte si decizii a formulat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:

Instanta de fond a realizat iar instanta de apel a mentinut o individualizare gresita a pedepsei aplicata inculpatului atât sub aspectul cuantumului cât si sub aspectul modalitatii de executare.

Se considera ca cele doua instante nu au luat în considerare gradul ridicat de pericol social al faptei comise, ce rezulta atât din modalitatea de savârsire cât si din urmarile produse.

În acest sens se releva ca accidentul s-a produs din culpa exclusiva a inculpatului care a patruns în intersectie ignorând semnificatia indicatorului „Stop” iar partea civila a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare aproximativ un an îngrijiri medicale, constând în leziuni cranio – cerebrale care i-au pus viata în pericol, leziuni de coloana vertebrala, contuzii pulmonare si contuzie de pedicul hepatic, din punct de vedere oftalmologic prezinta o îngustare a câmpului vizual, din punct de vedere neurologic prezinta anosmie, a fost diagnosticata cu tulburare organica de personalitate postraumatism cranio – cerebral iar din punctul de vedere al capacitatii de munca prezinta o incapacitate adaptiva de cca.35%, ramânând, deci, cu infirmitate fizica permanenta.

Se sustine ca, la individualizarea pedepsei, nu a fost luata în considerare atitudinea inculpatului, ulterior comiterii faptei, care nu a luat nici o masura pentru a compensa material suferinta produsa partii vatamate.

În raport de cele reliefate se apreciaza a fi incidente dispozitiile art.385 ind.9 pct.14 cod procedura penala si se solicita aplicarea unei pedepse într-un cuantum majorat si schimbarea modalitatii de executare a pedepsei prin aplicarea dispozitiilor art.86 ind.1 cod penal.

Împotriva sus-mentionatei sentinte si decizii a formulat recurs partea civila C.S.S., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:

În mod gresit instanta de apel a stabilit cuantumul daunelor morale la suma de 35.000 lei, aceasta suma fiind insuficienta pentru a repara prejudiciul moral suferit în urma accidentului produs din culpa exclusiva a inculpatului.

Se releva ca nu s-a dat eficienta corespunzatoare faptului ca partea civila a fost foarte aproape de a-si pierde viata, ca a suferit traume fizice severe, fiind internat timp de doua luni în stare de coma si care au implicat un tratament medicamentos de lunga durata care continua si în prezent si care va fi urmat pentru tot restul vietii.

Se considera ca nu s-a dat eficienta corespunzatoare nici faptului ca partea civila a ramas cu infirmitate fizica permanenta, cu probleme de echilibru, de vedere, de miros, cu o usoara paralizie a fetei si cu o inadaptare la anumite feluri de munca.

Se solicita majorarea cuantumului daunelor morale la suma de 100.000 lei.

Examinând legalitatea si temeinicia sentintei primei instante si deciziei instantei de apel, conform art.385 ind.14 cod procedura penala, din perspectiva criticilor formulate, în limitele prev. de art.385 ind.6 alin.1 si 2 cod procedura penala, Curtea constata:

Apreciem criticile formulate de recurentul Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta ca fiind întemeiate, în parte, având în vedere urmatoarele considerente:

În mod gresit instanta de fond a retinut în favoarea inculpatului circumstantele atenuante prev. de art.74 alin.1 lit. a si c cod penal, cu consecinta reducerii pedepsei sub minimul special, aplicându-se astfel o pedeapsa ce nu reflecta gradul concret de pericol social al faptei comise si care nu poate conduce la realizarea scopului pedepsei, astfel cum este reglementat prin dispozitiile art.52 cod penal.

Gradul ridicat de pericol social concret rezulta, pe de o parte, din modalitatea de savârsire, respectiv din ignorarea indicatorului rutier, atitudinea inculpatului fiind singura cauza care a determinat accidentul, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu a oferit nici o explicatie a comportamentului sau de a nu respecta, de a nu lua în considerare o regula prescrisa tocmai pentru desfasurarea în bune conditii a traficului rutier.

În mod deosebit, gradul ridicat de pericol social concret al faptei comise, rezulta din urmarile accidentului produs, respectiv vatamarea deosebit de grava a integritatii corporale si a sanatatii partii civile, aceasta suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare aproximativ un an îngrijiri medicale, constând în leziuni cranio – cerebrale care i-au pus viata în pericol, leziuni de coloana vertebrala, contuzii pulmonare si contuzie de pedicul hepatic, din punct de vedere oftalmologic prezinta o îngustare a câmpului vizual, din punct de vedere neurologic prezinta anosmie, a fost diagnosticata cu tulburare organica de personalitate postraumatism cranio – cerebral iar din punctul de vedere al capacitatii de munca prezinta o incapacitate adaptiva de cca.35%, ramânând, deci, cu infirmitate fizica permanenta.

Este de observat ca au fost afectate aproape toate organele interne ale partii vatamate, cu functii importante pentru organismul uman, traumatisme severe care i-au pus în primejdie viata si care au condus la infirmitati fizice permanente.

În consecinta, în raport de aceste urmari grave, pedeapsa de 5 luni închisoare aplicata inculpatului nu apare a fi proportionala si suficienta pentru a realiza functia de constrângere si de reeducare a pedepsei, inculpatul trebuind sa realizeze, în raport de acest cuantum, importanta valorilor sociale carora li s-a adus atingere si sa-si adapteze comportamentul la exigentele dispozitiilor legale, si nici de a se atinge scopul pedepsei, respectiv preventia generala si speciala.

Evidentiem ca nu se pot retine în favoarea inculpatului circumstante atenuante în conditiile art.74 cod penal, întrucât, inculpatul, ulterior comiterii faptei, nu a luat nici o masura pentru înlaturarea sau limitarea consecintelor faptei sale, nu a acordat nici un sprijin material sau moral partii vatamate si nu a fost preocupat în nici un fel de situatia partii vatamate, de suferintele sale fizice si psihice, aspecte esentiale pentru a se retine un regret efectiv cu privire la fapta comisa si la consecintele produse de aceasta.

Împrejurarile retinute de catre instanta de fond referitoare la lipsa antecedentelor penale, la vârsta inculpatului si la comportamentul sau corespunzator, anterior comiterii faptei, nu sunt suficiente pentru a le retine ca circumstante atenuante în raport de gradul ridicat de pericol social al faptei comise, acestea putând fi avute în vedere la orientarea pedepsei spre minimul special prevazut de lege pentru infractiunea comisa.

Fata de cele reliefate, apreciem ca fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 pct.14 cod procedura penala si în consecinta, Curtea, în baza art.385 ind.15. pct.2 lit. d cod procedura penala, va admite recursul promovat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta, va casa, în parte, sentinta primei instante si decizia instantei de apel si rejudecând va dispune înlaturarea circumstantelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit. a si c cod penal si deci si a incidentei dispozitiilor art.76 lit. d cod penal, urmând ca pedeapsa sa fie stabilita în limitele prev. de art.184 alin. 2 si 4 cod penal, procedându-se la o noua individualizare a pedepsei, în conditiile art.72 cod penal.

Fata de criteriile stabilite de textul legal mentionat, de gradul de pericol social concret al faptei comise dar si a circumstantelor personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului si comportamentul sau corespunzator, anterior comiterii faptei, se va stabili o pedeapsa orientata spre minimul special, respectiv un an închisoare.

În raport de modificarea cuantumului pedepsei se va modifica si durata termenului de încercare, stabilit conform art.82 cod penal, urmând sa fie stabilit la 3 ani.

În ceea ce priveste modalitatea de executare, apreciem ca nu se impune schimbarea acesteia, concluzia instantei fiind impusa de circumstantele personale ale inculpatului.

Apreciem criticile formulate de recurentul partea civila C.S.S. ca fiind întemeiate, având în vedere urmatoarele considerente:

Majorarea cuantumului pretentiilor civile se impune în raport de suferintele fizice si psihice deosebite pe care le-a suportat si le suporta, în continuare, partea civila, suferinte ce rezulta din leziunile si traumatismele grave produse acestuia în urma accidentului rutier provocat de catre inculpat.

În acest sens reliefam ca partea vatamata s-a aflat în situatia de a-si pierde viata, aflându-se în stare de coma o perioada de timp îndelungata, respectiv doua luni, situatie care este traumatizanta prin ea însasi.

Totodata, retinem vatamarea deosebit de grava a integritatii corporale si a sanatatii partii civile, ce rezulta din caracteristicile leziunilor, numarul mare de organe interne afectate, importanta acestora pentru sustinerea vietii si a unei vieti normale, perioada deosebit de îndelungata pentru restabilirea sanatatii, imobilizarea, durerea fizica suportata într-un timp îndelungat, conduc la concluzia unui prejudiciu moral ridicat, pentru acoperirea caruia suma de 35.000 lei este cu totul insuficienta.

Instalarea unei infirmitati fizice permanente la o persoana de o vârsta relativ tânara, caracteristicile acesteia, tulburarea organica de personalitate postraumatism cranio – cerebral care limiteaza, pentru tot restul vietii, o participare normala la viata de familie, la cea sociala si la desfasurarea tuturor activitatilor pe care o persoana normala le poate realiza, conduc, de asemenea, la concluzia unui prejudiciu moral ridicat, pentru acoperirea caruia suma de 35.000 lei este cu totul insuficienta.

Fata de cele reliefate, Curtea, în baza art.385 ind.15. pct.2 lit. d cod procedura penala, va admite recursul promovat de partea civila C.S.S., va casa, în parte, sentinta primei instante si decizia instantei de apel si rejudecând va stabili cuantumul daunelor morale la suma de 100.000 lei, suma la plata careia va fi obligat inculpatul, în solidar cu asiguratorul SC A.T. Asigurari SA.

Dosar nr. 3493/212/2007

Etichete: