Top

Plangere legea nr. 1 din 2000. Existenta unei sentinte civile irevocabilede reconstituire a dreptului de proprietate pe alt amplasament

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 21.06.2007 sub nr. 1176/188/2007 reclamantii au solicitat obligarea pârâtelor Comisia Locala Bicaz Chei si Comisia Judeteana Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor la eliberarea actelor de punere în posesie si întocmirea întregii documentatii premergatoare titlului de proprietate pe vechiul amplasament al suprafetei pentru suprafata de 2.11 ha teren neproductiv situat în extravilanul comunei Bicaz Chei.

În motivare s-a aratat ca prin sentinta civila nr. 816/2004 pronuntata de Judecatoria Bicaz, ramasa irevocabila, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lor pentru suprafata de 5.41 ha teren cu vegetatie forestiera pe alt amplasament, întrucât terenul ar fi fost cariera. Ulterior, procedându-se la verificarea actelor fabricii de ciment Bicaz s-a constatat ca aceasta nu are acte de proprietate asupra terenului lor, iar printr-o expertiza extrajudiciara s-a constatat ca punerea în posesie nu se putea face pe întreaga suprafata de 5,42 ha teren ci doar pentru 2,11 ha care se gasesc în amenajament silvic, ei având un drept de optiune între vechiul si alt amplasament.

Analizând actele dosarului, instanta retine urmatoarele:

Prin sentinta civila nr. 816/14.07.2004 pronuntata de Judecatoria Bicaz a fost admisa plângerea precizata de aceiasi petenti si s-a dispus în favoarea acestora reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 5.41 ha teren cu vegetatie forestiera situat pe raza comunei Bicaz Chei, pe alt amplasament al proprietatii. Hotarârea a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea vreunei cai de atac.

Ulterior, la data de 10.01.2005 s-a întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 44, semnat de proprietarii terenului, prin care acestia au fost pusi în posesie cu suprafata de 5.41 ha teren forestier, reconstituit în baza sentintei civile mai sus mentionata. Urmare a cererii de renuntare la suprafata si amplasamentul pentru care s-a efectuat punerea în posesie a mostenitorului TGG, Comisia Locala Bicaz Chei a revocat acest proces-verbal de punere în posesie (filele 51, 46 dosar).

Dispozitiile sentintei civila nr. 816/14.07.2004 pronuntata de Judecatoria Bicaz, ramasa irevocabila, nu pot fi modificate decât prin desfiintarea hotarârii prin exercitarea cailor de atac ordinare ori extraordinare reglementate de Codul de procedura civila, si nicidecum prin pronuntarea unei alte hotarâri care sa cuprinda dispozitii contradictorii, întrucât procedându-se în acest fel s-ar încalca autoritatea de lucru judecat a unei hotarâri judecatoresti.

Mai mult, prin pronuntarea unei noi sentinte prin care s-ar reconstitui dreptul de proprietate în favoarea petentilor pe vechiul amplasament, în conditiile în care sentinta civila prin care s-a dispus reconstituirea în favoarea acelorasi petenti pe alt amplasament a ramas irevocabila si nu a fost desfiintata, ar opera în favoarea petentilor o dubla reconstituire întrucât acestia s-ar afla în posesia a doua titluri executorii, pe care oricând le-ar putea pune în executare.

Reclamantii invoca în favoarea lor dispozitiile Legii nr. 247/2005 care la art. 23 alin. 1.3 prevad ca „ în cazul terenurilor defrisate dupa data de 1 ianuarie 1990 fostul proprietar poate opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament”, optiune de care nu beneficiau în momentul pronuntarii sentintei civile nr. 816/2004 când prevederile legale în materie (art. 24 alin. 2 lit. g din Legea nr. 1/2000) stabileau ca „ se excepteaza de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente … terenurile defrisate total sau partial dupa data de 1 ianuarie 1990”.

Instanta observa ca aparitia Legii nr. 247/2005 a avut loc dupa pronuntarea sentintei civile nr. 816/14.07.2004 a Judecatoriei Bicaz, iar potrivit principiului neretroactivitatii legii civile (consacrat atât în art. 1 C.civ., cât si în art. 15 alin. 2 Constitutia României), legea dispune numai pentru viitor. Procedându-se la judecarea cererii petentilor de reconstituire a dreptului de proprietate, instanta nu putea avea în vedere decât dispozitiile în vigoare la acea data, hotarând în acord cu acestea reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament întrucât prin expertiza s-a constatat ca terenul face parte din fondul forestier national si aproximativ 80% este transformat în cariera de calcar. Faptul ca legea noua modifica una din conditiile vechii legi nu are efecte asupra drepturilor irevocabil dobândite de catre petenti.

În aplicarea principiului neretroactivitatii legii civile si pentru a nu se încalca autoritatea sentintei civile nr. 816/2004 pronuntata de Judecatoria Bicaz, instanta apreciaza ca nu se poate dispune reconstituirea pe vechiul amplasament al proprietatii.

Tags:

Plangere legea nr.1 din 2000.Dovada dreptului de proprietate.

Prin plîngerea adresata acestei instante si înregistrata sub nr. de mai sus, AZ a formulat plîngere împotriva Hotarîrii Comisiei Judetene nr. 6978/27.06.2008, cerînd reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,5 ha teren cu vegetatie forestiera pe raza orasului Bicaz, în calitatea sa de mostenitor a defunctului sau tata, AG.

În motivare a aratat ca autorul sau a fost trecut în tabelele de împroprietarire ale Reformei Agrare din 1945, avînd pamînt propriu la acea data 2,5 ha. Legea de reforma agrara 187/1945 prevedea completarea pîna la 5 ha a lotului detinut de fiecare participant la razboi, iar în tabel se specifica mosia din care va fi împroprietarit: Dimitrie Sturza.

A formulat cerere la comisia locala de fond funciar, care a admis cererea, dar comisia judeteana a invalidat-o prin hotarîrea mai sus aratata, pe motivul ca, din coroborarea Legii 187/1945 cu art. 36 din L 1/2000, nu ar rezulta ca cei trecuti în tabelele de împroprietarire ar avea vocatie la teren. În plus, comisia judeteana considera ca cererile sunt introduse tardiv.

Analizînd actele si probele dosarului, legislatia aplicabila (Legea 18/1991, Legea 1/2000, modif. prin L 247/2005) precum si principiile constitutionale si de drept european aplicabile în speta, instanta constata cererea îndreptatita, deci urmeaza a fi admisa, pe urmatoarele considerente:

Legea 187/1945 prevedea împroprietarirea participantilor la razboi cu teren în completare pîna la lotul-tip de 5 ha.

În aplicarea acestei legi s-au creat situatii diferite: daca la rubrica “pamînt de poseda” au fost trecute suprafetele pe care subiectii le detineau, la rubrica “pamînt cuvenit” la unii îndreptatiti au fost trecute diferite suprafete, la altii nu a fost trecuta nici o suprafata. Mai departe, aceste terenuri au fost atribuite efectiv unor îndreptatiti, iar altora nu. Aceasta nu înseamna ca cei din urma nu ar avea dreptul la completarea lotului-tip, o asemenea situatie conducînd la o discriminare a unor persoane aflate în fond în aceeasi situatie – aceea de participanti la razboi si beneficiari ai legii evocate, discriminare inadmisibila, în lumina prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea cetatenilor în fata legii, dar si a celor privind respectul si garantarea proprietatii. Deci, autorul petenului avea vocatie la o suprafata de 2,5 ha teren. În ultima rubrica a tabelului se arata si mosia din care urmeaza a fi împroprietarit: „Dimitrie Sturza”.

Art. 36 din Legea nr. 1/2000 (care se refera la situatia celor din tabelele de împroprietariti) a cunoscut mai multe modificari succesive, spiritul acestor modificari fiind în sensul ca persoanele trecute în tabelele de împroprietarire au vocatie la împroprietarire.

De mentionat ca un numar imens de persoane din zona Bicaz si din toate comunele învecinate au beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren, iar a refuza acest drept altor persoane ar fi o discriminare evidenta. Trebuie avuta în vedere Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si practica în materia discriminarii a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat în mod constant practicile discriminatorii.

Cît priveste categoria de folosinta a terenului cuvenit, este de notorietate ca în zona de munte nu existau disponibile decît terenuri forestiere, de altfel o suprafata imensa fiind expropriata de la familia Sturza în scopul aplicarii legii reformei agrare.

Pe de alta parte, dupa ce familei Sturdza i-a fost reconstituit dreptul pentru o

suprafata foarte mare din fosta sa mosie, reprezentantii acestei familii, prin protocol cu toate comunele din zona, au cedat la schimb o importanta suprafata de teren din suprafata primita de ei tocmai pentru a fi atribuita petentilor care se regasesc pe tabelele de împroprietarire, cum este situatia din prezentul dosar.

– exista teren disponibil pentru aceasta reconstituire.

Fata de cele de mai sus, plîngerea urmeaza a fi admisa asa cum a fost formulata.

Tags: