Anulare act vamal. Certificat EUR 1 eliberat „a posteriori”. Condiţii.

La data de 7 dec. 2004, reclamantul L.N.C. s-a prezentat la Biroul Vamal Suceava pentru achitarea taxelor vamale aferente importului unui autoturism marca Wolkswagen din Germania (la 30 nov. 2004), pentru care a prezentat certificatul EUR 1 nr. C305296, beneficiind de regim vamal preferenţial conform legii. Ulterior, la controlul efectuat „a posteriori” de A.V.G., aceasta a infirmat valoarea certificatului EUR 1 emis, comunicând A.V.R. că acesta nu face dovada originii bunului. De urmare, prin actul constatator nr.59/21.03.2006, reclamantului i s-a adus la cunoştinţă obligaţia de a achita suma de 12.809 lei RON taxe vamale suplimentare, dobânzi, majorări, penalităţi, accize – obligaţia de plată efectivă a taxelor vamale suplimentare rezultând din infirmarea de către Autoritatea Vamală Germană a certificatului EUR 1 iniţial emis, cu consecinţe în pierderea regimului vamal preferenţial.

Contestaţia formulată de contestatorul L.N.C. împotriva actului constatator, a fost respinsă ca nefondată de DGFP, prin decizia nr.104/18.05.2006.

Împotriva acestei decizii, reclamantul L.N.C. a formulat acţiune la instanţa de contencios administrativ, solicitând în contradictoriu cu pârâtele D.V. Iaşi şi DGFP, anularea ei, ca şi a actului constatator nr.59/21.03.2006.

În motivarea acţiunii, reclamantul a precizat că în mod nelegal a fost impus la plata de taxe vamale suplimentare, el neavând nici o culpă la infirmarea certificatului EUR 1 nr.C305296 emis iniţial de Autoritatea Vamală Germană. Cu privire la sumele aferente taxelor vamale, respectiv penalităţi şi dobânzi, a susţinut că acestea devin exigibile de la data întocmirii actului constatator, respectiv 21.03.2006 – în situaţia că s-ar aprecia mai întâi legalitatea sumei ce reprezintă taxe vamale şi nicidecum de la data de 7.12.2004 când s-a efectuat operaţiunea vamală conform certificatului EUR 1 emis. A precizat că a obţinut un nou certificat EUR 1 nr.C558915.

În cauză, pârâţii au solicitat prin întâmpinările formulate, respingerea acţiunii ca nefondată. Au susţinut în principal că prin infirmarea certificatului EUR 1 de către autoritatea vamală germană, reclamantului i s-a anulat regimul vamal preferenţial în baza Lg.20/1993 pentru ratificarea Acordului European de Asociere între România şi Comunitatea Europeană şi statele membre, a Lg.8/1994 privind comisionul vamal, OMF nr.1566/1995 şi OMFP nr.687/2001 privind stabilirea valorii în vamă, a art. 105 – HG nr.1114/2001 şi a art. 107 din acelaşi act normativ. Au precizat că noul certificat EUR 1 nu este valabil, el nefiind eliberat în condiţiile prevăzute limitativ de legislaţia specifică.

Prin sentinţa nr.4081/30 nov. 2006, Tribunalul Suceava – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a anulat actul constatator al autorităţii vamale şi decizia nr.104/2006 a DGFP. În principal, în motivarea soluţiei instanţa a reţinut că prin noul certificat EUR 1 nr. C558515 emis, reclamantul beneficiază de regimul vamal preferenţial iniţial acordat.

Împotriva sentinţei, intimatele DGFP şi D. R.V. Iaşi au declarat recurs. În motivare, a fost invocată nelegalitatea sentinţei pentru aceleaşi motive pe care şi-au formulat apărările la prima instanţă, respectiv: reclamantul a pierdut regimul vamal preferenţial prin infirmarea primului certificat EUR 1 de către autoritatea vamală germană, al 2-lea certificat EUR 1 nu a fost emis conform prevederilor legale.

Recursurile formulate, cu trimitere la prev. art. 304 (9) Cod proc. civ., au fost apreciate ca fiind fondate, pentru următoarele considerente:

Odată ce certificatul EUR 1 iniţial emis reclamantului a fost infirmat de autoritatea vamală germană, acesta a pierdut regimul vamal preferenţial acordat conform art. 105 din HG nr.1114/2001, ceea ce activează art. 107 din acelaşi act normativ, conform căruia într-o atare situaţie, autoritatea vamală ia măsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin întocmirea de acte constatatoare – ceea ce s-a realizat şi în speţă. Pe de altă parte, controlul „a posteriori” în urma căruia certificatul a fost infirmat, s-a efectuat legal conform art. 61, 74 şi 75 din Lg.141/1997 privind Codul Vamal al României.

Cu referire la penalităţi, acestea sunt exigibile de la data vămuirii şi nu a actului constatator, conform prev. art. 114, 115, 120 – OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală – ultimul articol fiind modificat prin Lg.210/2005.

Cât priveşte al 2-lea certificat EUR 1 eliberat, acesta nu poate face dovada originii bunului în sensul Acordului încheiat de România cu Comunitatea Europeană şi Statele Membre, deoarece el nu a fost eliberat în nici una din situaţiile expres şi limitativ prev. la art. 17 din Protocol (Acord).

De urmare, s-au admis recursurile, s-a modificat sentinţa şi în rejudecare, s-a respins ca nefondată acţiunea.

OPINIE SEPARATĂ

În profund dezacord cu majoritatea membrilor completului, consider că recursul declarat de DGFP Suceava trebuie respins pentru următoarele motive:

Potrivit art. 16 din Protocolul ratificat prin OUG nr. 192/2001, anexa la Acordul European dintre România şi Comisia Europeană, unul dintre modurile de a beneficia de prevederile acordului ( regim vamal preferenţial ) îl constituie prezentarea unui certificat de circulaţie a mărfurilor EUR 1, certificat ce se poate elibera, fie în condiţiile prevăzute de art. 17 ( certificat iniţial ), fie în condiţiile prevăzute de art. 18 din Protocol (certificat eliberat „a posteriori”).

În speţa de faţă, certificatul EUR 1 iniţial emis la cererea exportatorului nu a fost acceptat la import din motive tehnice, astfel încât, la solicitarea petentului autoritatea vamală germană a eliberat un certificat EUR 1 „ a posteriori”, în temeiul art. 18 pct. 2 din Protocol, certificat ce îndeplineşte condiţia prevăzută la pct. 4 al aceluiaşi articol, în căsuţa 7 din conţinutul acesteia existând viza cu expresia „NACHTRAGLICH AUSGESTELLT”.

În aceste condiţii, certificatul EUR 1 „a posteriori”, eliberat în mod excepţional după exportul produselor la care se referă, constituie una dintre împrejurările excepţionale la care face referire art. 32 pct. 6 din Protocol, situaţie în care, regimul vamal preferenţial acordat pe baza unui certificat iniţial neacceptat la import, este confirmat ca reflectând realitatea. Altfel, care ar fi logica instituirii posibilităţii de a obţine un certificat EUR 1 ulterior, dacă acesta nu ar produce efectul juridic al menţinerii regimului preferenţial? Ar însemna că legiuitorul a prevăzut un mecanism fără utilitate practică, ceea ce în logica elaborării legilor nu poate fi acceptat.

În orice caz, argumentul majorităţii completului în sensul că, certificatul EUR 1 eliberat ulterior nu poate face dovada originii comunitare a bunului, întrucât nu a fost eliberat în situaţiile expres prevăzute de art. 17 din Protocol, nu poate fi acceptat pentru simplul motiv că acest certificat se eliberează în baza art. 18 din actul normativ menţionat, iar mai mult, aşa cum am demonstrat anterior, acesta a fost emis în conformitate cu textul citat.

În consecinţă, apreciez că soluţia primei instanţe, cu completarea motivării în sensul arătat, este legală şi temeinică astfel încât în cauză se impune respingerea recursului ca nefondat.

Etichete: ANULARE ACT VAMAL

Anulare act vamal. Dovada originii comunitare a bunului importat.

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Botoşani – secţia comercială şi de contencios administrativ sub nr. 4045 din 7.06.2005, reclamantul G.D. a solicitat, în contradictoriu cu D.R.V. Iaşi – B.V. Botoşani şi D.G.F.P. Botoşani, anularea deciziei nr. 67 din 24.09.2004, a actului constatator nr.166 din 17.08.2004 şi a procesului verbal nr.27 din 17.08.2004.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pentru importul unui autoturism Volkswagen Sharan, a întocmit formalităţile legale, primind chitanţa vamală de import nr.08 A din 14.01.2002. Ulterior însă, B.V. Botoşani a iniţiat procedura de control „a posteriori” privind verificarea autenticităţii certificatului EUR 1 nr.A 800986 constatând lipsa unor menţiuni, motiv ce a condus la întocmirea actului constatator nr.166 din 17.08.2004.

Ca urmare, a arătat reclamantul, a fost nevoit să întreprindă o serie de demersuri la Autoritatea vamală germană, intrând astfel în posesia unui nou certificat EUR 1, situaţie ce justifică acordarea facilităţilor prevăzute de Codul Vamal.

Prin precizările depuse la acţiune, reclamantul a arătat că s-a adresat Judecătoriei Botoşani, astfel încât prin sentinţa nr.5401/2004 şi respectiv prin decizia pronunţată în recurs de Tribunalul Botoşani, s-a dispus anularea procesului verbal seria ANV/200 nr.0021202/27 din 17.08.2004, astfel încât având în vedere faptul că s-a adresat iniţial Judecătoriei Botoşani şi apoi a atacat Decizia nr.67 din 24.09.2004 a D.G.F.P. Botoşani, se află în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ.

În dovedirea acţiunii cu precizările aferente, reclamantul a depus acte la dosar.

Pârâta D.G.F.P. Botoşani, prin întâmpinarea depusă, a solicitat, pe cale de excepţie, respingerea acţiunii ca fiind tardivă, întrucât a fost formulată peste termenul legal de 30 de zile prevăzut de Legea nr.554/2004.

În subsidiar, pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, întrucât regimul vamal preferenţial s-a acordat în baza primului certificat de origine EUR 1 prezentat la data vămuirii, care nu a îndeplinit cerinţele legale de acordare a acestui regim prevăzut în Protocolul nr.4 încheiat între România şi Comunitatea Europeană.

Prin sentinţa nr.601 din 21 noiembrie 2005, Tribunalul Botoşani – secţia comercială,contencios administrativ şi fiscal, pronunţându-se în primul rând pe excepţia invocată de către pârâtă, a reţinut temeinicia acesteia, respingând acţiunea ca fiind tardiv introdusă la instanţa de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul că eronat i s-a respins acţiunea ca tardivă, ignorându-se precizările depuse la dosar, prin care a solicitat expres repunerea în termenul legal de soluţionare a contestaţiei, cerere asupra căruia instanţa de fond nu s-a pronunţat.

Prin decizia nr. 34 din 9.02.2006 Curtea de Apel Suceava a admis recursul reclamantului şi a dispus casarea sentinţei nr. 601 din 21.11.2005, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru soluţionarea pe fond, cu motivarea că acţiunea a fost introdusă în interiorul termenului de prescripţie.

Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Botoşani – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal sub nr. 2207/40/2006 din 4.04.2006.

Prin sentinţa nr. 306 din 29.05.2006, Tribunalul Botoşani – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a admis contestaţia reclamantului G. D. şi a anulat actul constatator nr. 166 din 17.08.2004 şi procesul verbal nr. 27 din 17.08.2004 încheiate de B.V. Botoşani din cadrul D.R.V. Iaşi, precum şi decizia nr. 67 din 24.09.2004 a D.G.F.P. Botoşani.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, autoritatea vamală germană nu a infirmat originea comunitară a autovehiculului importat, aşa cum susţine D.G.F.P. Botoşani, ci a semnalat unele erori în întocmirea certificatului EUR 1 prezentat de importator, în sensul că rubrica nr. 12 nu a fost corect completată, întrucât exportatorul proprietar nu a solicitat eliberarea unui certificat de origine şi nu a împuternicit pentru aceasta persoana menţionată în această căsuţă.

Cum reclamantul, în condiţiile art. 18 pct. 3 din protocol a prezentat un nou certificat EUR 1 nr. D 820074, care confirmă originea comunitară a bunului importat şi unde căsuţa 12 a fost corect completată, menţionând numele celui împuternicit de exportatorul german să obţină certificatul de origine a autovehiculului, în mod greşit D.G.F.P. Botoşani a respins contestaţia reclamantului, decizia nr. 67 din 24.09.2004 fiind nelegală şi netemeinică.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs D.G.F.P. Botoşani cât şi D.R. V. Iaşi.

Ambele recurente au criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând în esenţă că, cel de-al doilea certificat EUR 1, prezentat, nu a fost eliberat în concordanţă cu art. 18 din Protocolul nr. 4 privind definirea noţiunii de produse originare”, care prevede două posibilităţi în care, un certificat de circulaţie a mărfurilor EUR 1 poate fi eliberat după exportul produselor, or în speţă nu este dată nici una dintre aceste situaţii, încât acest al doilea certificat nu poate sta la baza acordării regimului tarifar preferenţial.

Examinând recursurile declarate în cauză, ce se pot încadra în disp. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, curtea a constatat că sunt întemeiate.

Prin actul constatator nr. 166 din 17.08.2004, B.V. Botoşani a stabilit în sarcina reclamantului diferenţe de drepturi vamale în sumă de 86.168.861 lei precum şi dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente.

Aceste obligaţii de plată au fost stabilite ca urmare a anulării regimului tarifar preferenţial acordat pentru importul efectuat la 13.02.2002 a unui autoturism marca Volskwagen Sharan, din Germania, întrucât în urma verificării ”a posteriori” a certificatului de origine EUR 1 nr. A 800986 în baza căruia se acordase regimul tarifar preferenţial, s-a constatat şi confirmat de către autoritatea germană că exportatorul autoturismului nu a făcut cerere scrisă de eliberare a certificatului de origine şi nici nu a împuternicit în numele său o altă persoană în acest scop care să semneze în căsuţa 12.

Regimul vamal preferenţial se acordă în baza certificatului de origine comunitară emis în condiţiile prevăzute de Protocolul nr. 4, Acordul European încheiat între România şi Comunităţile Europene.

Potrivit art. 17 al. 1 din Protocolul nr. 4, certificatul de origine a mărfurilor tip EUR 1 este eliberat de către autorităţile vamale ale ţării exportatoare pe baza cererii scrise a exportatorului sau sub răspunderea exportatorului, de către reprezentantul său autorizat.

Cum certificatul de origine EUR 1 nr. A 800986 nu îndeplineşte condiţiile arătate, în mod corect autoritatea vamală a anulat regimul tarifar preferenţial acordat iniţial reclamantului.

Cât priveşte al doilea certificat EUR 1, obţinut ”a posteriori”, instanţa de fond a apreciat în mod eronat că acesta este valabil şi în concordanţă cu prevederile Protocolului nr. 4.

Astfel, potrivit art. 18 din protocolul nr. 4 privind definirea noţiunii de ”produse originare” şi metodele de cooperare administrativă, există două posibilităţi în care, în condiţii excepţionale, prin derogare de la prev. art. 17 paragraful 7, un certificat de circulaţie a mărfurilor EUR 1 poate fi eliberat după exportul produselor la care se referă, şi anume: a) nu a fost eliberat în momentul exportului din cauza unor erori, omisiuni involuntare sau circumstanţe speciale ; b) se demonstrează autorităţilor vamale că a fost eliberat un certificat de circulaţie a mărfurilor EUR 1, dar nu a fost acceptat la import din motive tehnice.

Cum nici una dintre aceste situaţii nu poate fi reţinută în cauză, în mod eronat instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului şi a anulat actul constatator nr. 166 din 17.08.2004 şi procesul – verbal nr. 27 din 17.08.2004 încheiate de B. V. Botoşani din cadrul D.R.V. Iaşi, precum şi decizia nr. 67 din 24.09.2004 a D.G.F.P Botoşani.

Faţă de aceste considerente, curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă rap. la art. 312 al. 3 Cod pr. civilă, a admis recursurile, a modificat în totalitate sentinţa recurată şi în rejudecare, a respins ca nefondată acţiunea reclamantului.

Etichete: ANULARE ACT VAMAL

ANULARE ACT VAMAL. NECITARE AGENT CONSTATATOR. CONSECINTE.

Prin sentinta nr. 412 din 27 iunie 2006 Tribunalul Botosani – sectia comerciala si de contencios administrativ a admis actiunea reclamantei AF U.S. si a anulat decizia nr.64 din 25 noiembrie 2003 emisa de DGFP Botosani, precum si procesul verbal de control nr. 20759 din 13 octombrie 2003.

Impotriva sentintei a declarat recurs DGFP Botosani care a criticat-o pentru nelegalitate, sustinand in esenta ca instanta de fond a procedat la judecarea cauzei fara sa fi fost citat organul constatator si fara ca acesta sa fi fost in masura sa-si formuleze apararile.

Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs intemeiate pe disp. art. 304 pct.5 Cod proc. civ. a constatat ca sunt fondate.

Astfel, desi obiectul actiunii in contencios administrativ l-a constituit anularea procesului verbal de control incheiat de Biroul Vamal Iasi, acesta nu a figurat parte in proces.

Solutionand cauza fara ca agentul constatator sa fi fost citat si fara ca acesta sa-si fi formulat apararile necesare, desi s-a procedat la anularea procesului verbal echivaleaza cu o necercetare a fondului, motiv pentru care in baza art. 312 alin.5 Cod proc. civ. curtea a admis recursul, a casat sentinta si a trimis spre rejudecare cauza aceleiasi instante.

(Decizia nr. 2297 din 3 noiembrie 2005)

Etichete: ANULARE ACT VAMAL

ANULARE ACT VAMAL. REGIM TARIFAR PREFERENTIAL. CONDITII.

Prin actiunea in contencios administrativ reclamanta BA a solicitat anularea deciziei nr.8 din 6 februarie 2004 emisa de DGFP Suceava si a actului constatator nr.276 din 3 dec. 2003 emis de Biroul Vamal Suceava si exonerarea de plata sumei de 48.609.577 lei reprezentand taxe vamale, accize, dobanzi si TVA.

In motivare, reclamanta a aratat ca in mod nelegal ulterior importului unui autoturism marca Wolswagen, organul vamal i-a anulat beneficiul vamal preferential pe considerentul ca certificatul EUR 1 prezentat la vama contine date a caror corectitudine a fost infirmata de autoritatea vamala germana.

Tribunalul Suceava – sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, prin sentinta nr.1115 din 11 iunie 2005 a admis actiunea si a anulat actele administrativ jurisdictionale.

Curtea de Apel, prin decizia nr.474 din 18 noiembrie 2004 – sectia comerciala si de contencios administrativ a admis recursul declarat de parata DGFP, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

S-a retinut ca in cauza instanta de fond a procedat la judecarea cauzei fara sa fie citat si organul constatator – DGV – pentru Biroul Vamal Suceava, conform Regulamentului de Organizare si Functionare a DG a Vamilor, Ordinul MF nr. 1261/2000 si Circulara 1/1998.

Rejudecand cauza, Tribunalul Suceava – sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, prin sentinta nr.235 din 14 aprilie 2005 a admis actiunea in contencios administrativ si a anulat cele doua acte administrative.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca autoturismul marca Wolswagen Passat Varrant, an de fabricatie 1993 se circumscrie cerintelor prevazute de Protocolul anexa a Acordului European pentru a fi considerat produs originar din comunitate si ca in cauza nu a existat un raspuns al autoritatii vamale germane din care sa rezulte ca in urma verificarilor a reiesit acest lucru.

Impotriva sentintei au declarat recurs paratele DGFP Suceava si DRV Iasi, care au invocat drept motiv de reformare disp. art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. si Regulamentul Vamal.

In esenta, recurentele au aratat ca in temeiul art. 74 si 90 din Codul Vamal, precum si a art. 37 pct.1 si 6 din Protocolul anexa la Codul European s-a initiat verificarea autenticitatii certificatului de circulatie a marfurilor tip certificatul EUR 1 prin transmiterea acestuia la autoritatea vamala germana, care a infirmat originea comunitara a autoturismului in cauza, astfel ca in mod corect in baza art. 90 al. 1 si 74 Cod vamal coroborate cu art. 133 si 135 din Regulamentul Vamal s-a dispus anularea regimului preferential si recuperarea datoriei vamale.

Curtea a apreciat ca recursurile sunt intemeiate.

Regimul tarifar preferential se acorda numai daca bunurile importate sunt insotite de o dovada a originii (EUR 1, declaratie sau factura) eliberata ori intocmita cu respectarea conditiilor si procedurilor prevazute de Protocolul referitor la definirea notiunii de „produse originare” si metodele de cooperare administrativa anexa la Acordul European, instituind o asociere intre Romania, pe de o parte si statele membre ale acestora, pe de alta parte.

Conform prev. art. 17 paragraful 1 si 3 tratamentul tarifar preferential de 6% in loc de 30% se acorda de autoritatea vamala romana numai daca se prezinta de catre importator certificatul EUR 1 eliberat de autoritatea vamala a tarii exportatoare, pe baza cererii scrise a exportatorului sau sub raspunderea exportatorului de catre reprezentantul sau autorizat.

Potrivit art. 61 al.1,3 Cod vamal si art. 32 pct.1,3 din Protocolul citat, Biroul Vamal a acceptat initial certificatul EUR 1 prezentat de reclamanta, acordandu-i acesteia regimul tarifar preferential de 6% in loc de 30%, iar in urma verificarii autenticitatii certificatului de circulatie a marfurilor, initiata conform art. 71 si 90 din codul Vamal si art. 105 din Regulamentul Vamal, autoritatea vamala germana a infirmat originea comunitara a bunului in cauza, astfel ca in mod justificat s-a anulat regimul preferential de 6% si s-a dispus recuperarea datoriei vamale prin incheierea actului constatator.

(Decizia nr. 2425 din 15 decembrie 2005)

Etichete: ANULARE ACT VAMAL