Excepţia lipsei calităţii procesuale active
Dosar nr. 589/316/2008
Prin cererea înregistrată sub nr. 589/316/2008 din 27.05.2008 pe rolul
Judecătoriei Tg. Bujor , reclamanta S S a solicitat în contradictoriu cu pârâta T
M ca pârâta să îi lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 374
m.p. situat în intravilanul comunei Rădeşti jud. Galaţi, T 5, P 7, 12.10.2008, cu
cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta arată că pe numele autorului său Lu Gh. M
i-a eliberat titlul de proprietate nr. 14727 – 64 ce cuprinde în intravilan 1 ha şi
2700 m.p. Din această suprafaţă 374 m.p. i-au fost ocupaţi de familia T Neculai
şi T M în mod abuziv, refuzând eliberarea terenului. Mai arată că între părţi a
mai fost o judecată pentru o altă suprafaţă de teren de 912 m.p.
În susţinerea acţiunii reclamanta a depus înscrisuri.
La data de 09.06.2008 pârâta T M a depus întâmpinare prin care a
solicitat excepţia puterii de lucru judecat, motivat de faptul că în anul 1991
reclamanta a mai introdus o acţiune în revendicare pentru suprafaţa de 200 m.p.
în aceasta fiind incluşi şi cei 374 m.p. revendicaţi în acţiunea de faţă şi s-a
soluţionat prin decizia civilă nr. 181/29.09.1993 a Tribunalului Galaţi. Pe fond,
pârâta solicită respingerea acţiunii ca nefondată şi depune înscrisuri.
La data de 25.08.2008 intervenienţii T V şi T G formulează cerere
de intervenţie în nume propriu (fila 62) prin care solicită admiterea în principiu
şi să se constate că aceştia şi mama lor T M sunt proprietarii terenului
revendicat de reclamantă înm calitate de moştenitori ai titlului de proprietate nr.
17445 – 10 din 09.09.1997, T-5, P-5 din intravilanul satului Rădeşti, com.
Rădeşti jud. Galaţi.
Intervenienţii ridică şi excepţia puterii lucrului judecat pentru
aceleaşi motive ca şi pârâta T M.
La data de 16.09.2008 instanţa ridică din oficiu excepţia lipsei
calităţii procesuale active a reclamantei S S.
La data de 3.10.2008 pârâta şi intervenienţii au răspuns în scris la
excepţia invocată de instanţă şi au solicitat admiterea acesteia şi respingerea
acţiunii.
La termenul din 14.10.2008 reclamanta a depus concluzii scrise
prin care a solicitat respingerea cererii de intervenţie în interes propriu şi
respingerea excepţiei autorităţii lucrului judecat.
Prin Sentinţa Civilă nr.681 /14.10.2008 Judecătoria Tg. Bujor a
admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei S S, şi a respins
acţiunea în revendicare înregistrată sub nr.589/316/2008 din data de 27.05,2008,
ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, a respins excepţia
autorităţii de lucru judecat ridicat de pârâta T M şi intervenienţii T V şi T G, ca
nefondată.
A respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de T V
şi T G ca nefondată.
A respins cererea privind cheltuielile de judecată solicitate de
intervenienţi şi pârâta T M ca nefondată.
Analizând proba cu înscrisuri administrată în cauză în susţinerea
excepţiilor, instanţa a constatat că reclamanta S S este coproprietară pe suprafaţa
de teren de 374 m.p. situată în intravilanul satului Rădeşti, com. Bălăbăneşti jud.
Galaţi, T-5, P 7, în baza titlului de proprietate nr. 14727-67 din 12.10.1998,
împreună cu ceilalţi 5 moştenitori Lu M. Gh., Lu M. H, Lu M. V, B M. I şi L M.
M (fila 3).
La termenul din data de 16.09.2008 instanţa a pus în vedere
reclamantei să precizeze dacă s-a făcut partajul pe terenul care face obiectul
titlului de proprietate, iar reclamanta a precizat că nu s-a făcut partajul terenului
care face obiectul titlului de proprietate aflat la fila 3 din dosarul cauzei.
În situaţia existenţei mai multor coproprietari, respectiv a stării de
indiviziune, titularul acţiunii în revendicare imobiliară nu poate fi doar unul din
coproprietari (coindivizari), iar practica judiciară în materie este constantă în
acest sens.
Prin urmare, reclamanta S S nu are calitate procesuală activă în
cauză deoarece subiectul activ al raportului juridic dedus judecăţii nu coincide
cu titularul acţiunii care în speţă trebuie să cuprindă pe toţi coindivizarii şi nu
doar un coindivizar.
Pentru aceste considerente, instanţa a admis excepţia şi a respins
acţiunea ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Analizând toate condiţiile prevăzute de articolul 1201 Cod civil,
instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ aceste condiţii prin
compararea acestora. Acţiunea din anul 1991 soluţionată prin decizia nr.
181/29.09.1993 a Tribunalului Galaţi şi prezenta cerere nu au aceleaşi părţi sau
aceeaşi calitate procesuală, şi nici aceeaşi cauză.
Pentru aceste considerente, instanţa a respins excepţia autorităţii
lucrului judecat ca nefondată, în baza art. 1201 Cod civil.
În temeiul art. 49 şi urm. Cod pr. civilă, instanţa a respins cererea
de intervenţie în interes propriu ca nefondată, motivat de faptul că intervenienţii
au solicitat respingerea acţiunii ca introdusă de o persoană fără calitate
procesuală activă.
În baza art. 274 Cod pr. civilă, instanţa a respins cererea privind
cheltuielile de judecată solicitate de pârâtă şi intervenienţi, la 14.10.2008
deoarece nu a căzut nimeni în pretenţii.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta, criticând-o ca
fiind nelegală şi netemeinică.
În motivare a arătat că în mod greşit instanţa a admis excepţia lipsei
calităţii procesuale active, în lumina unor texte de lege care nu mai sunt de
actualitate, care vin în contradicţie cu legislaţia europeană, aplicând regula
unanimităţii cu privire la acţiunea în revendicare. A precizat că în baza acestei
reguli, instanţa ar fi trebuit să respingă acţiunea ca inadmisibilă, şi nu pentru
lipsa calităţii procesuale active. În legătură cu această excepţie a invocat
hotărârea CEDO în cauza Lupaş şi alţii împotriva României. Instanţa nu a făcut
aplicarea art. 11 cu referire la art. 20 din Constituţie , că nu există nici un text de
lege care să limiteze dreptul coproprietarului de a exercita acţiunea în
revendicare, regula jurisprudenţială putând duce la limitări ale dreptului de acces
la justiţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că recursul este
nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţa a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale active, pe
motiv că reclamanta nu este proprietar exclusiv asupra suprafeţei de teren
revendicate. În consecinţă, este vorba despre o lipsă de calitate procesuală
exclusivă.
Este adevărat că jurisprudenţa era în sensul respingerii acţiunii ca
inadmisibile, însă, tocmai pentru a nu se considera o atingere a dreptului de
acces la justiţie, practica a evoluat în sensul nuanţării soluţiei, al respingerii
acţiunii în revendicare formulată de un singur coproprietar ca fiind introduse de
o persoană care nu are calitate procesuală activă exclusivă. Numai împreună cu
ceilalţi coproprietari se poate promova acţiunea.
Regula unanimităţii în acţiunea în revendicarea a fost introdusă pe cale
jurisprudenţială având în vedere caracterele juridice ale acestei acţiuni, în sensul
că efectul revendicării constă în aducerea în patrimoniul reclamantului a bunului
aflat în posesia altei persoane. Considerată a fi o exercitare a dreptului de
dispoziţie, introducerea unei acţiuni în revendicare are consecinţe importante şi
ar putea produce efecte grave în cazul pierderii acestui proces de un coindivizar.
Referitor la hotărârea CEDO în cauza Lupaş şi alţii împotriva României,
interpretarea şi aplicarea acesteia nu trebuie să fie desprinsă de context şi de
situaţia de fapt existentă în acea cauză. Edificatoare în acest sens sunt
considerentele acestei decizii.
Având în vedere faptul că această regulă jurisprudenţială era respectată de
majoritatea instanţelor interne, Curtea a admis că ea era clară şi accesibilă şi că
aplicarea sa în speţă era previzibilă. Curtea poate, de asemenea, să admită că ea
urmărea un scop legitim, şi anume protejarea drepturilor tuturor moştenitorilor
foştilor coproprietari ai bunului.
S-a pus problema dacă, atunci când au cerut obţinerea acordului tuturor
moştenitorilor foştilor coproprietari, instanţele le-au impus reclamanţilor o
sarcină disproporţionată care rupe justul echilibru dintre, pe de o parte,
preocuparea legitimă de a proteja drepturile tuturor moştenitorilor şi, pe de altă
parte, dreptul reclamanţilor de acces la o instanţă pentru a-şi revendica cotele-
părţi din bunul indiviz.
În realitate, Curtea a concluzionat că, ţinându-se cont de circumstanţele
speciale ale speţei şi în special de data naţionalizării şi de dificultăţile ce decurg
din aceasta pentru a identifica moştenitorii unui fost coproprietar, precum şi de
refuzul moştenitorului unui alt fost coproprietar de a se alătura acţiunilor lor, ea
reprezintă un obstacol insurmontabil pentru orice tentativă viitoare de
revendicare a bunurilor indivize.
Rezultă că altele au fost motivele pentru care, în acea decizie s-a
considerat că există o încălcarea art. 6 din CEDO. De aceea nu este incidentă
aplicarea art. 20 din Constituţie.
În prezenta cauză, este vorba despre o acţiune imprescriptibilă extinctiv,
deci care poate fi promovată oricând, nefiind supusă unui termen, reclamanta
este coproprietară cu alţi cinci coproprietari, rude, pe care în cunoaşte, pentru
unii are chiar procură( chiar dacă pentru alte dosare), le cunoaşte adresele( şi
sunt din localităţi învecinate), sunt în relaţii bune, deci nu există nici un
impediment pentru a face un minim efort şi de a promova această acţiune de
către toţi moştenitorii, personal sau prin procură de reprezentare.
Îngrădirea accesului la instanţă invocată de recurentă este doar temporară,
până la efectuarea unor minime diligenţe pentru semnare acţiunii de către toţi
titularii dreptului de proprietate .
Considerând că soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală şi
temeinică,
În consecinţă, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanţa va
respinge recursul ca nefondat.
Tags: Exceptia lipsei calitatii procesuale active
Exceptia lipsei calitatii procesuale active a debitorilor B.M. si B.C.
Prin sentinta civila nr.949/19.02.2004 Judecatoria Galati a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a debitorilor B.M. si B.C. A admis exceptia prescrierii dreptului de a cere executarea silita in baza sentintei civile nr.646/1996 a Tribunalului Galati la cererea creditoarei Bankoop B.G.C.P. SA prin lichidatori si a anulat formele de executare.
A retinut instanta ca debitorii contestatori au calitatea de debitori solidari in raport de debitul principal.
Dreptul de a cere executarea silita s-a nascut la data de 7.04.1997 iar incuviintarea executarii a avut loc in anul 2000 peste termenul general de prescriptie, fapt ce atrage nulitatea tuturor formelor de executare.
Recursul declarat de intimata-creditoare a fost admis prin decizia civila nr.15/12.01.2005, care a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut urmatoarele :
Ttitlul executoriu este reprezentat de sentinta civila nr.646/28.10.1996 a Tribunalului Galati definitiva la data de 07.04.1997.
Dupa declansarea procedurii falimentului creditoarei la data de 01.04.1999; printr-un angajament de plata, debitorul B.C. recunoaste datoria fata de creditoare si pentru recuperarea acesteia este de acord cu vanzarea silita a unui bun mobil (autoturism). Aceasta recunoastere este neindoielnica si e facuta in favoarea creditoarei. Ca urmare cursul prescriptiei a fost interrupt potrivit art.16 al.1 lit.a din Decretul 167/1958 si art.405 ind.1 al.1 lit.a C.proc.civ. si incepe sa curga o prescriptie extinctiva de acelasi fel cu cea inlaturata.
Fata de faptul ca instanta a pronuntat o solutie nelegala pe exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita potrivit art.312 al.5 C.porc.civ. s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei