RECURS PENAL.Infractiunea de lovire. Daune morale. Criterii de apreciere a prejudiciului afectiv

Asupra prezentului recurs :

Prin sentinţa penală nr.653/6.07.2010 Judecătoria Buzău a dispus :în baza art. 180 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a II-a Cod penal, condamnarea inculpatului …, la pedeapsa de 1500 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de lovire în dauna părţii vătămate …, ( faptă din data de 29.07.2009).

A atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prevăzute de art. 631 Cod penal.

În baza art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 14 Cod procedură penală, cu referire la art. 998 Cod civil, a obligat inculpatul la plata către partea vătămată, constituită parte civilă, … a sumei de 83,12 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale şi a sumei de 2500 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale şi la plata către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău a sumei de 916,59 lei cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentate de cheltuielile de spitalizare privind pe partea vătămată.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la 900 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut în fapt următoarele :

La data de 29.07.2009, în jurul orei 19.30, între partea vătămată şi inculpat, aflaţi în grădiniţa blocului unde acesta locuieşte, a avut loc o discuţie contradictorie, pe fondul unei stări conflictuale preexistente, legată de copiii părţilor, discuţie urmată de aplicarea unei lovituri în zona feţei, inculpatul lovind-o pe partea vătămată.

Din certificatul medico-legal nr. 1055/3.08.2009 eliberat de SJML Buzău reiese că partea vătămată a prezentat la examinare leziunile descrise în actul medical ce au necesitat pentru vindecare 17-18 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul a recunoscut fapta, însă a susţinut că a fost provocat de partea vătămată, care l-a insultat şi lovit.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs partea civilă … criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului daunelor morale la care a fost obligat inculpatul.

A solicitat majorarea acestora la 10.000 euro avându-se în vedere natura leziunilor suferite,faptul că infracţiunea a fost comisă într-o împrejurare în care la faţa locului era prezent şi fiul părţii vătămate.

Tribunalul,verificând sentinţa recurată pe baza materialului si lucrărilor din dosar,motivelor de recurs invocate,precum si sub toate aspectele de fapt si de drept,potrivit art.3856 cod pr.penală va reţine că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare .

Instanţa de fond a reţinut în mod corect vinovăţia inculpatului cu privire la infracţiunea de lovire prev.de art.180 alin.2 cod penal pe baza mijloacelor de probă administrate,respectiv declaraţiile părtii vătămate …,certificatul medico legal,declaratiile martorilor …

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei susţinând însă că a fost provocat de către partea vătămată care l-a lovit si insultat.

Inculpatul nu a criticat sentinţa în latura penală prin recursul declarat solicitând,aşa cum s-a reţinut majorarea daunelor morale.

Pentru a stabili suma de 2500 lei cu titlu de daune morale,instanţa de fond a reţinut atât numărul de zile de îngrijiri medicale stabilit prin certificatul medico-legal pentru vindecarea părtii vătămate,cât si împrejurarea că incidentul dintre părţi a avut loc în public,fiind de natură să-i producă părţii vătămate o suferinţă morală.

Din continutul certificatului medico legal (fila 10 dosar de urmărire penală) rezultă că partea vătămată a fost internată în Spitalul judeţean Buzău la 29.07.2009,Secţia ORL cu diagnosticul „fractură cu deplasare oase proprii nazale,epistaxis anterior oprit spontan;contuzie abdominală-agresiune”.Partea vătămată a fost supusă unei intervenţii chirurgicale practicându-se reducerea fracturii priramidei nazale cu contenţie internă şi externă.

Faţă de aceste menţiuni din actul medico-legal se va reţine că prejudiciul moral cauzat părţii vătămate a rezultat din suferinţele fizice la care a fost supus ca urmare a acţiunii de lovire săvârşită de către inculpat.

Intensitatea acestor suferinţe,faptul că partea vătămată a fost supusă unei intervenţii chirurgicale au fost corect apreciate de către instanţa de fond care a obligat inculpatul la plata sumei de 2500 lei cu titlu de daune morale.

Nu a rezultat din mijloacele de probă administrate că incidentul a ajuns la cunostinţa mai multor persoane de natură să-i provoace părţii vătămate o suferinţă psihică mai intensă decât cea reţinută de către instanţa de fond. În plus,martorul … a declarat că a văzut părţile înbrâncindu-se reciproc. Aceste aspecte,coroborat cu faptul că incidentul dintre părţi a avut loc pe fondul unor discutii conflictuale anterioare,impun concluzia că suma stabilită cu titlu de daune morale este proporţională cu prejudiciul suferit si de natură a asigura repararea acestuia.

Faţă de aceste considerente,având în vedere că motivele de recurs sunt neîntemeiate urmează ca recursul să fie respins ca nefundat,în conformitate cu art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală.

În baza art.192 alin.2 cod pr.penală recurentul va fi obligat la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Tags: Infracţiunea de lovire

INFRACŢIUNEA DE LOVIRE PREV. DE ART.180 ALIN.2 C.P. SCHIMBARE ÎNCADRARE GREŞITĂ ÎN INFRACŢIUNEA DE VĂTĂMARE CORPORALĂ GRAVĂ PREV. DE ART.182 C.P.

MATERIA PENAL

INFRACŢIUNEA DE LOVIRE PREV. DE ART.180 ALIN.2 C.P.

SCHIMBARE ÎNCADRARE GREŞITĂ ÎN INFRACŢIUNEA DE VĂTĂMARE

CORPORALĂ GRAVĂ PREV. DE ART.182 C.P.

Dosar penal nr. 1636/324/2009

Sentinta penală nr. 102/16.02.2009

Prin sentinţa penală nr.102/16.02.2009 a Judecătoriei Tecuci pronunţată în dosarul

1636/324/2008, inculpatul B.A. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru

comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 şi 2 din C.p. prin

schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de lovire prev. deart.180 alin.2 C.p.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a

teza II şi lit.b) din C.p.

In baza art.313 din Legea 95/2006 inculpatul B.A. a fost obligat la plata sumei de 5278

lei RON, cu titlu de cheltuieli de spitalizare, către partea civilă S.J. Galaţi.

Conform art.14 din C.p.p. şiart.009 din C.civ., inculpatul a fost obligat la plata sumei de

3000 lei RON, despăgubiri materiale către partea civilă / vătămată F.D. şi a respins daunele

morale solicitate de aceasta.

Inculpatul a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către partea vătămată şi către stat

conform art.193 şi 191 din C.p.p.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul B.A. şi partea vătămată F.D. sunt rude ( verişori) şi locuiesc în comuna

Movileni, jud.Galaţi.

La data de 28.02.2008 partea vătămată a mers la domiciliul inculpatului şi a stat

cu acesta pe prispă, consumând băuturi alcoolice, în special vin.

După un anumit timp cei doi fiind sub influenţa băuturilor alcoolice au început să

se certe, să se înjure reciproc, cearta degenerând în conflicte fizice.

Inculpatul fiind enervat de starea conflictuală în care se afla a luat un băţ şi a

lovit-o pe partea vătămată F.D. peste umăr şi în zona spatelui, lovind-o totodată şi cu palmele.

Inculpatul B.A. a recunoscut fapta comisă iar situaţia de fapt şi mărturia acestuia a

fost dovedită şi cu plângerea şi declaraţia părţii vătămate F.D., raport medico – legal, declaraţii

de martori, planşe foto, adresele comunicate de S.J. Galaţi, coroborate cu celelalte probe

administrate în cauză.

Instanţa de fond a reţinut că încadrarea juridică corectă este infracţiunea de vătămare

corporală gravă prev. de art.182 alin.1 şi 2 din C.p., deoarece numărul de îngrijiri medicale ale

părţii vătămate au fost de peste 60 zile.

Impotriva sentinţei penale nr.102 din 16.02.2009 a Judecătoriei Tecuci, în termen

legal au declarat recurs parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, inculpatul BA şi partea

vătămată FD.

In motivarea cererii de recurs, parchetul a arătat că instanţa de fond a pronunţat o

hotărâre greşită în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei deoarece toate probele existente

la dosar conduc la concluzia că în cauză s-a comis infracţiunea de lovire prev. de art.180

alin.2 din C.p., aşa cum a fost reţinută prin rechizitoriu şi nu infracţiunea reţinută de instanţa de

fond ( art.182 C.p.).

S-a mai arătat de către parchet că instanţa de fond nu a motivat schimbarea de

încadrare juridică a faptei şi nu a pus în discuţia părţilor această schimbare.

Recurentul – inculpat BA a arătat în principiu că motivele sale de recurs sunt

identice cu cele ale Parchetului.

In motivele scrise de recurs partea vătămată FD a arătat că este nemulţumit de

faptul că instanţa de fond nu l-a obligat pe inculpatul BA la plata daunelor morale solicitate.

Prin decizia penală nr.276/R/2009 a Tribunalului Galaţi s-au admis recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci şi inculpatul BA şi s-a casat în parte

sentinţa penală 10272009 a judecătoriei Tecuci în ceea ce priveşte dispoziţia de schimbare a

încadrării juridice a faptei şi de condamnare a inculpatului BA la o pedeapsă de 2 ani închisoare

pe care a înlăturat-o.

In rejudecare, a fost condamnat inculpatul BA la o pedeapsă de 1 an închisoare

pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prev. de art.180 alin.2 C.p. şi conform art.81, 82 şi 71

alin.5 C.p. a fost suspendată condiţionat pedeapsă principală şi pedeapsa accesorie pe durata

termenului de încercare de 3 ani.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

S-a respins ca nefondat recursul declarat de partea vătămată FD împotriva sentinţei

penale 102/2009 a judecătoriei Tecuci.

A fost obligată partea vătămată FD la cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de recurs a reţinut următoarele:

Instanţa de fond a reţinut greşit infracţiunea de vătămare corporală gravă prev.

de art.182 din c.p., în sarcina inculpatului BA, fără să argumenteze temeinic această faptă

penală şi fără să pună în discuţia părţilor noua încadrare juridică a faptei conform cerinţelor

art.334 din C.p.p.

Văzând probele administrate în dosarul de urmărire penală şi în dosarul instanţei

de fond, s-a constatat că încadrarea juridică corectă a faptei este cea reţinută prin rechizitoriu,

respectiv lovire prev. de art.180 alin.2 din C.p., urmând să fie pedepsit pentru această faptă

deoarece:

Situaţia de fapt arată că la data de 28.02.2008, între inculpatul BA şi partea

vătămată FD a avut loc o altercaţie fizică pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice,

inculpatul aplicând lovituri cu palmele şi cu un băţ părţii vătămate, în zona spatelui şi peste

umeri.

Martorii audiaţi în cauză au confirmat violenţa exercitată de inculpat asupra părţii

vătămate dar au arătat printre altele că victima nu a fost lovită cu corpuri contondente apte să îi

pună viaţa în primejdie şi totodată loviturile nu au fost orientate către zone vitale ale corpului

victimei.

Leziunile constatate pe corpul părţii vătămate FD au necesitat pentru vindecare 7-8

zile de îngrijiri medicale, ceea ce atestă că încadrarea juridică din rechizitoriu este corectă,

respectiv infracţiunea de lovire prev. de art.180 alin.2 din C.p.

Faptul că ulterior s-au descoperit alte leziuni mai grave, pentru vindecarea cărora

au fost necesare 65-70 zile de îngrijiri medicale nu au nicio relevanţă juridică, deoarece aceste

leziuni mai grave nu au fost cauzate de inculpatul BA.

Probele existente la dosar, în special declaraţiile de martori arată că partea

vătămată FD era în avansată stare de ebrietate, iar după ce a părăsit domiciliul în drum spre

casă a căzut de mai multe ori, s-a lovit inclusiv în zona capului, unde s-au constatat

traumatisme cranio – cerebrale ce au generat numărul mare de îngrijiri medicale.

De reţinut că raportul medico – legal arată că traumatismele grave cranio – cerebrale

au fost produse prin cădere de plan drept şi nu prin loviri, acţiune cu corpuri contondente.

Aşa fiind, în rejudecarea cauzei se va reţine corect infracţiunea de lovire prev. de

art.180 alin.2 din C.p., aşa cum a fost reţinută iniţial şi prin rechizitoriu.

Având în vedere că inculpatul BA nu este recidivist iar în cauză sunt îndeplinite

toate cerinţele prev. de art.81-82 din C.p., instanţa va suspenda condiţionat pedeapsa principală

aplicată în recurs şi pedeapsa accesorie, conform art.81-82 şi 71 alin.5 din C.p.

Recursul declarat de partea civilă / vătămată FD este nefondat.

Instanţa de control judiciar constată că Judecătoria Tecuci a soluţionat corect

latura civilă a cauzei în ceea ce priveşte Spitalul Judeţean Galaţi şi în ceea ce priveşte pe partea

civilă FD.

Consideră că nu se impunea acordarea de daune morale părţii civile / vătămate

FD, deoarece aceasta a avut o atitudine deranjantă, şicanatoare la adresa inculpatului BA,

determinându-l practic pe acesta să îi aplice lovituri cu un băţ şi cu palmele.

Partea civilă FD, nu este căsătorită, nu are copii şi este cunoscută în general în

comunitatea locală ca având un comportament deviant,având predispunerea la scandaluri, datorită

consumului frecvent şi exagerat d e băuturi alcoolice.

Tags: Infracţiunea de lovire

INFRACŢIUNEA DE LOVIRE. ACORDAREA DE DAUNE MORALE.

Dosar penal nr. 149/324/2008

Sentinţa penală nr.241/09.05.2008

INFRACŢIUNEA DE LOVIRE. ACORDAREA DE DAUNE MORALE.

Prin rechizitoriul nr. 2554/P/2007 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Tecuci au fost trimişi în judecată inculpaţii T D, T N şi I P

pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prev de art. 180 alin. 2 cod penal cu

aplicarea disp. art. 75 lit. a cod penal.

Fiind terminată cercetarea judecătoreasca şi verificând întregul

material probator de la dosar instanţa reţine următoarele:

Inculpaţii locuiesc în comuna C, judeţul GL, iar partea vătămată M M

locuieşte în comuna G, judeţul Galaţi.

Inculpatul T D are organizată stână de oi, iar la data de 16.09.2007 cu

oile se aflau inculpaţii T N – fiul inculpatului T D şi inculpatul I P –angajat

cioban.

Partea vătămată M M a avut înfiinţată cultură de floarea soarelui în

câmp, în aproprierea stânii inculpatului T D, iar în a doua decadă a lunii

septembrie 2007 a constatat că partea de cultură de floarea soarelui era

distrusă prin păşune, astfel că a încercat să discute cu inculpaţii despre

posibilitatea despăgubirii stricăciunilor provocate.

În acest sens, în ziua de 16.09.2007, în jurul orei 14ºº, partea vătămat,

însoţită de martorii I M- M, M G şi M T, s-a deplasat pe imaşul pe care se

afla turma de oi păzită de inculpaţii T N şi I P, prilej cu care au avut discuţii

contradictorii. La locul faptei a venit şi inculpatul T D, cu autoturismul

condus de inculpatul C C – ginerele inculpatului T D, care a intervenit în

discuţii. Conflictul a degenerat, iar inculpaţii T D, T N şi I P au lovit pe

partea vătămată M M cu pumnii şi obiecte contondente, prilej cu care au

fost sesizate telefonic organele de poliţie, care s-au deplasat la faţa locului,

consemnând într-un proces verbal ce au constatat.

Din certificatul medico – legal nr.1672/2007 emis de Serviciul de

Medicină Legală Galaţi rezultă că partea vătămată M M a prezentat mai

multe leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure

alungite, corpuri dure şi plan dur, la data de 16.09.2007, leziuni care au

necesitat pentru vindecare 5 -6 zile de îngrijiri medicale.

Atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării

judecătoreşti inculpatul T D a recunoscut parţial fapta şi a declarat că

mergea spre saivan când a văzut pe partea vătămată şi pe încă patru persoane

care loveau pe băiatul său TN. Mai declară inculpatul că pentru a-şi salva

băiatul a luat un bolovan şi a lovit în agresori. Inculpatul nu a fost de acord

să despăgubească pe partea vătămată.

Inculpatul T N a declarat în ambele faze ale cercetării ca a fost

agresat de partea vătămată şi de alte persoane care o însoţeau pe aceasta şi ca

pentru a se apăra a lovit la rândul său pe partea vătămată. A mai declarat

inculpatul că în timp ce era lovit a apărut tatăl sau care i-a sărit în ajutor

lovind pe partea vătămată.

Inculpatul I P declară că nu se face vinovat de fapta ce i-a fost

reţinută în sarcină, nu a lovit pe partea vătămată. A mai susţinut inculpatul

că partea vătămată şi alte persoane care o însoţeau au agresat pe inculpatul T

N. În timpul desfăşurării agresiunii a sosit şi inculpatul T D care dorind să-şi

salveze fiul a lovit pe partea vătămata cu o piatră.

Martorul M G a declarat ca fiind fratele părţii vătămate a aflat

ca oile inculpatului T D ar fi stricat cultura de floarea soarelui aparţinând

părţii vătămate şi ca urmare a acestui fapt a făcut o sesizare la Poliţia G.

Apoi la data de 16.09.2007 împreună cu un cumnat şi un nepot au mers la

stână unde s-au întâlnit cu inculpaţii TN şi I P şi aceştia s-au declarat de

acord să stea de vorba după ce vor duce oile la apă. Între timp a apărut şi

inculpatul T D care a agresat martorul. Toţi inculpaţii au lovit pe partea

vătămată.

Martorul MT a declarat că din discuţiile purtate cu partea

vătămată a aflat că acesteia i-a fost afectată cultura de floarea soarelui de o

turmă de oi şi ca organele de poliţie au sugerat o înţelegere cu proprietarul

stânei. Ca atare într-o zi de duminica s-a mers la stână împreună cu partea

vătămată, cu numitul I şi cu fratele părţii vătămate. La stâna partea vătămată

a vorbit cu proprietarul turmei care a solicitat o amânare a discuţiei pentru a

duce oile la adăpat şi în acest timp a sosit un autoturism ARO din care a

coborât inculpatul T D având un cuţit în mână. Tot martorul declară că fără

nicio discuţie inculpatul T N şi ciobanul de la turma au început să lovească

pe partea vătămată cu bâtele cu care erau înarmaţi. Inculpatul T D a lovit cu

cuţitul pe fratele părţii vătămate, apoi martorul declară că nu poate spune

dacă inculpatul T D a lovit şi pe partea vătămată, nu a putut vedea din cauza

învălmăşelii. Partea vătămată şi fratele său erau plini de sânge.

Martorul I M M a declarat ca în data de 15.09.2007 a mers cu

maşina la o stână, fiind însoţit şi de partea vătămată, fratele acesteia şi

numitul M T. Ajungând la stână au vorbit cu băieţii care conduceau turma,

au mers cu maşina în spatele turmei până la locul de adăpare şi apoi a sosit

un autoturism marca ARO în care se afla inculpatul T D. Inculpatul T D

avea un cuţit în mână, a încercat să lovească pe martor dar acesta s-a ferit şi

a fugit. Martorul a mai văzut că partea vătămată era lovită cu bâtele de către

cei doi bărbaţi care conduceau turma de oi, şi anume T N şi I P. Martorul

mai declară că nu a văzut că inculpatul T D să fi lovit pe partea vătămată.

Inculpaţii în apărare au propus ca martor pe C C şi acesta a

declarat că se îndreptă, cu maşina, spre un teren al său de pe raza comuna C

când s-a întâlnit cu T D pe care l-a luat în maşină. Ajungând în dreptul

turmei de oi a văzut pe T N, I P şi alte persoane străine stând de vorbă. T D a

rămas la locul unde se purta discuţia, martorul s-a depărtat cu maşina şi a

văzut în oglinda retrovizoare că s-a pornit un conflict, pe inculpatul T N

căzut la pământ, iar pe inculpatul I P fugind de la locul scandalului.

La propunerea părţii civile a fost audiat martorul M N care a

declarat ca a fost solicitat de partea vătămată pentru prăşitul pepenilor,

activitatea a desfăşurat-o trei luni de zile cu excepţia zilelor de duminică şi a

fost plătit cu suma de 35 lei/zi. Martorul mai declară că alături de el au mai

fost alte 7-8 persoane care au desfăşurat aceeaşi activitate pentru o suprafaţă

de 2-3 ha. Apoi a mai participat şi la culesul pepenilor un nr. de 3 zile şi a

fost plătit cu 35 lei/zi, pepenii au fost culeşi de pe suprafaţa de 3,5 ha, iar la

cules au mai fost încă 2-3 oameni. Martorul susţine ca până să fie lovită

partea vătămată lucra la domiciliu, dar nu cunoaşte ce anume.

Martorul A C a declarat că s-a înţeles cu partea vătămată asupra

sumei de 500 de lei reprezentând c/val unei lucrări la instalaţia electrică de la

casa martorului. Susţine martorul că lucrarea nu a fost finalizată la termenul

promis de partea vătămată, din cauza unei altercaţii, cu mai târziu.

Precizează martorul că a împrumutat pe partea vătămată cu suma de 1500 de

lei necesara pentru spitalizare. Pentru aceasta suma nu s-a încheiat nicio

chitanţă, dar împrumutul i s-a restituit. Apoi martorul declară că partea

vătămată a avut oameni angajaţi pentru lucrările agricole pe care le-a

desfăşurat, lucrări pe care le executa şi în anii anteriori lui 2017 când, de

asemenea, angaja oameni. Nu întotdeauna partea vătămată participa la

lucrările agricole pentru că nu-i permitea programul.

Din certificatul medico legal nr. 1672/18.09.2007 rezultă că la

data examinării partea vătămată prezenta leziuni traumatice care au putut fi

produse prin lovire cu corpuri dure alungite, corpuri dure şi de plan dur.

Din probele administrate în cauză rezultă faptul că partea

vătămată a fost bătută de cei trei inculpaţi astfel că vinovăţia acestora este pe

deplin dovedită atât prin plângerea şi declaraţia părţii vătămate, declaraţii

martori, declaraţiile parţiale de recunoaştere ale inculpaţilor T D şi T N,

certificatul medico legal.

În drept, fapta inculpaţilor T D, I P şi T N care la data de

16.09.2007 au lovit pe partea vătămată M M cauzându-i leziuni ce au

necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele

constituie ale infracţiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 cod penal.

Având în vedere ca infracţiunea a fost săvârşită de cei trei

inculpaţi în cauză urmează a se reţine circumstanţa agravantă prevăzută de

art. 75 lit. a cod penal.

La aplicarea pedepsei cu închisoarea se vor avea în vedere

modalitatea de săvârşire a infracţiunii şi persoana inculpaţilor.

Inculpatul T D este născut în anul 1934, are ca studii 8 clase,

este crescător de animale, nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul T N este născut în anul 1979, are ca studii 8 clase,

este cioban, nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul I P este născut în anul 1982, este cioban, este

cunoscut cu antecedente penale pentru că a mai suferit o condamnare prin

sentinţă penală nr. 158/07.03.2007 a Judecătoriei Tecuci la pedeapsa de 2

luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Instanţa în ceea ce-l priveşte pe inculpatul I P nu va putea reţine

starea de recidivă, dar va trebui sa facă aplicarea disp. art. 83 cod penal

privitor la revocarea suspendării condiţionate pentru că inculpatul a săvârşit

o noua infracţiune înlăuntrul termenul de încercare.

În ceea ce priveşte pe inculpaţii T N şi TD instanţa va aprecia că

scopul pedepsei cu închisoarea poate fi atins şi fără privare de libertate

având în vedere ca au avut o atitudine sinceră, că nu sunt cunoscuţi cu

antecedente penale.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul I P instanţa reţine ca acesta

înlăuntrul termenului de încercare a mai săvârşit o faptă de violenţă, nefiind

recidivist, se apreciază că scopul pedepsei cu închisoarea nu poate fi atins în

cazul dânsului decât prin privare de libertate.

Referitor la pretenţiile civile formulate de partea vătămată M M

instanţa le considera fondate numai în parte pentru următoarele motive:

Partea vătămată a solicitat despăgubiri de 5000 lei daune morale

şi de 3000 daune materiale. Nu a precizat în ce constă dezdăunarea

materială, dar a încercat sa probeze faptul că pentru suprafaţa de 3,5 ha teren

pe care o are a avut angajaţi oameni la prăsit şi culesul pepenilor, că s-a

împrumutat de o sumă de bani pentru plata lucrărilor agricole.

Referitor la acest aspect instanţa reţine faptul că şi dacă nu ar fi

fost adusa vreo atingere integrităţii sale corporale, partea vătămată ar fi

angajat oameni pentru lucrările agricole, aceasta fiind o uzanţa pentru cei cu

suprafeţe mari de teren. Chiar din declaraţia martorului A C a rezultat faptul

că partea vătămată nu lucra la câmp pentru că nu-i permitea programul, că a

avut oameni angajaţi şi la lucrările pe care le-a desfăşurat anterior anului

2007. În ceea ce priveşte împrumutul de 1500 de lei de la martor instanţa nu

poate primi aceasta declaraţie ca pertinenta deoarece potrivit art. 1191 Cod

civil „Dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma

de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decât sau prin act

autentic, sau prin act sub semnătura privata.”

În asemenea condiţii instanţa nu poate privi ca fondate despăgubirile

materiale, dar va privi ca fondate daunele morale solicitate, nu însă în

cuantumul dorit care este exagerat.

Este neîndoielnic ca agresiunea săvârşită împotriva părţii vătămate i-

a cauzat nu numai o suferinţa psihică, dar şi fizică ori nimănui nu-i este

permis să atenteze la viaţa şi sănătatea altei persoane într-un mod

nejustificat, toate aceste agresiuni creând un disconfort, o tulburare de ritm

în viata persoanei vătămate.

Pentru aceste motive inculpaţii vor fi obligaţi la o dezdăunare morală

faţă de partea vătămată, dar nu în cuantumul solicitat care este exagerat, iar o

asemenea dezdăunare nu trebuie să constituie o îmbogăţire nejustificată.

Împotriva sentinţei penale susmenţionate a formulat recurs partea

civilă , iar instanţa de recurs prin dec.pen.329/R din 12.09.2008 a majorat

cuantumul daunelor morale motivând că despăgubirile materiale nu au fost

dovedite şi că aceste daune trebuiau acordate într-un cuantum mai mare,

având în vedere suferinţa psihică şi fizică cauzată de inculpaţi prin lovire.

Tags: Infracţiunea de lovire

Infracţiunea de lovire

SENTINŢA PENALĂ Nr. 10

Şedinţa publică de la 24 Ianuarie 2011

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, nr.168/P/06.12.2008 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului S. A.-N., pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal şi 99 al.2 Cod penal.

S-a reţinut în sarcina inculpatului că în noaptea de 10/11.02.2008, prin efracţie a sustras bunuri din locuinţa părţii civile B. E., iar în noaptea de 13/14.06.2008, prin escaladare, a sustras bunuri din locuinţa părţii civile P. V..

S-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de D.D., pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, prevăzută de art.221 al.1 Cod penal întrucât sub aspectul laturii subiective nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, nr.146/P/28.03.2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor S. A. N., G. I. şi P. B. C., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal şi cu aplicarea art.99 al.2,3 pentru inculpatul S. A.-N., cu art.99 al.3 şi 75 lit.c Cod penal pentru inculpatul G. I. şi cu aplicarea art.99 al.3 Cod penal pentru inculpatul P. B.-C..

S-a reţinut că în perioada iunie 2007 – februarie 2008, prin escaladare şi efracţie, pe timp de zi şi de noapte şi în realizarea aceleaşi rezoluţii infracţionale, au sustras bunuri de la partea vătămată SC L. SRL B..

S-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de V. V. şi M. C., pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, prevăzută de art.221 al.1 Cod penal, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, sub aspectul laturii subiective.

Prin rechizitoriul parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi nr.68/P/29.07.2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor: S. A.-N. şi D. C.-D., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 al.3 Cod penal pentru inculpatul S.A. N. şi cu aplicarea art.99 al.2 Cod penal pentru inculpatul D. C.D..

S-a reţinut că în noaptea de 17/18.01.2009 cei doi inculpaţi au pătruns prin escaladare şi efracţie, în curtea şi locuinţa părţii vătămate D.Gh., de unde au sustras bunuri în valoare de 1500 lei pe care ulterior le-au valorificat.

Instanţa a dispus conexarea dosarelor 334/199/2009 şi 782/199/2009 la dosarul 1297/199/2008.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

I. În noaptea de 10/11.02.2008 inculpatul S. A.-N. a pătruns în curtea locuinţei părţii vătămate B. V., cu care este vecin, cu scopul de a sustrage bunuri. Inculpatul, ştia că partea vătămată locuieşte efectiv pe str.Mihai Viteazu, Bl.10/B/12 din Buhuşi şi că în locuinţa de pe str.Fundătura Cantemir are depozitate mai multe bunuri. A dislocat 3 scânduri din gardul împrejmuitor al curţii şi prin spărtura astfel creată a pătruns în curte, de unde a sustras mai multe obiecte din metal:un chenar din ţeavă de fier ce avea în interior 5 ţevi sudate, un grătar din fier, o ladă metalică din tablă plină cu bucăţi de tablă, cuie folosite şi alte obiecte din fier, o roabă şi mai multe scânduri din brad, pe care le-a transportat la domiciliul său.

A doua zi, pe data de 11.02.2008, a împrumutat un cărucior de la un vecin R. N., spunându-i că are nevoie pentru a transporta nişte gunoaie. Cu acest cărucior inculpatul, a transportat obiectele din fier vechi, sustrase, la centrul de colectare a fierului vechi SC „A.C.” SRL Buhuşi, unde administrator este numitul H.V..

Inculpatul, i-a prezentat administratorului B.I al tatălui său, S. N., spunându-i că fierul vechi provine din gospodăria acestuia şi că tatăl său nu se poate deplasa la punctul de colectare. A predat cantitatea de 150 kg de fier vechi şi a primit suma de 97,48 lei pe care a folosit-o în interes personal.

Scândurile le-a tăiat şi le-a folosit pentru încălzirea locuinţei.

Partea vătămată B.V. a apreciat prejudiciul la suma de 4000 lei şi s-a constituit parte civilă cu această sumă.

La data de 12.10.2008 a intervenit decesul părţii vătămate B. V., fiind introdusă soţia acestuia, B. E., în calitate de moştenitoare, care nu s-a constituit parte civilă în cauză, deşi prejudiciul nu a fost recuperat.

Inculpatul a recunoscut fapta săvârşită.

Fapta de mai sus întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.g,i Cod penal şi este probată cu sesizarea şi declaraţiile părţii vătămate, procesul verbal de cercetare la locul faptei, planşele fotografice, adeverinţa de predare a fierului vechi la SC A. C. SRL Buhuşi, declaraţiile martorilor, coroborate cu declaraţiile şi recunoaşterea inculpatului.

În noaptea de 13/14.06.2008, inculpatul S. A.-N. a pătruns în curtea locuinţei părţii vătămate P. V., prin escaladarea gardului împrejmuitor. A sustras două role de cablu electric din cupru, în lungime de 20 m fiecare rolă şi o trusă, conţinând următoarele scule: un şubler cu husă din piele, un patent, o ruletă, 4 bucăţi de corniere din aluminiu, o legătură de sârmă din cupru şi o şurubelniţă mare.

Inculpatul, a vândut cele două role de cablu electric din cupru numitului D.D. cu suma de 110 lei.

Acesta , a ars învelişul de plastic de pe cele două role, iar cuprul rezultat l-a vândut unor ţigani, rămaşi necunoscuţi, interesaţi în cumpărarea de aluminiu, cupru şi baterii auto.

Inculpatul, i-a spus cumpărătorului D. D., că cele două role din cupru aparţin tatălui său care a plecat în Italia şi din acest motiv i le-a lăsat lui să le valorifice.

Trusa de scule a fost recuperată de la inculpat şi predată părţii vătămate pe bază de dovadă.

Partea vătămată P. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză deşi nu a recuperat prejudiciul.

Fapta de mai sus deşi recunoscută de inculpat este probată cu sesizarea şi declaraţiile părţii vătămate, dovezile de predare-primire a trusei de scule, declaraţiile martorilor coroborate cu declaraţiile inculpatului, şi întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.99 al.2 şi 109 Cod penal, inculpatul fiind minor şi ale art.74 lit.a,c şi 76 lit.c Cod penal.

II.În noaptea de 06/07.02.2008 în jurul orei 4,00, organele de poliţie aflate în misiune de patrulare, au surprins pe inculpaţii S. A.-N. şi G. I. în timp ce părăsea curtea SC „L.”SRL Buhuşi transportând o masă metalică pentru maşina de cusut, masa având ataşat un motor electric. Inculpaţii intenţionau să valorifice aceste bunuri la un centru de colectare a fierului vechi.

În timpul cercetărilor efectuate s-a constatat că cei doi inculpaţi, împreună cu inculpatul P. B. C. au sustras în mod repetat, în perioada iunie 2007-februarie 2008, bunuri de la SC L. SRL Buhuşi, aceste bunuri constând în produse textile şi mese metalice pe care erau ataşate motoare electrice.

SC L. SRL, situată pe strada Ion Borcea, nr.12, din oraşul Buhuşi a avut obiect de activitate „producţie confecţii”. În anul 2003 societatea şi-a încheiat activitatea. În imobil au rămas materii prime, produse finite, utilaje şi alte bunuri necesare procesului de producţie.

Clădirea a fost asigurată cu gratii şi lacăte la uşile de acces.

Administratorul societăţii L. Gh., a decedat la data de 22.12.2007. După deces, de problemele societăţii s-a ocupat fiul defunctului, L. G. S., care domiciliază în Bacău.

Inculpaţii au pătruns în incinta imobilului, de unde au sustras bunurile, prin escaladarea gardului împrejmuitor al curţii şi prin forţarea sistemelor de încuiere ale uşii de acces, de unde au sustras 8 maşini de cusut, piese şi scule auto, mai multe valuri de stofă, obiecte de îmbrăcăminte, bobine de aţă. Aceştia, au dezmembrat bunurile metalice şi apoi le-au vândut la punctele de colectare a deşeurilor metalice Buhuşi, aparţinând SC „A.” SRL Buhuşi şi SC R. SA Bacău. La predare au folosit buletinele de identitate ale tatălui inculpatului S. A. N. şi mamei inculpatului G.I..

O parte din stofa furată şi 25 de bobine de aţă de diferite culori le-au vândut-o numitelor V. V. cu 10 lei şi M. C. cu 8 lei, fără a le spune care este provenienţa acestora şi au împărţit banii.

Bunurile au fost recuperate de la acestea şi predate numitului L. G.-S., în calitatea de parte vătămată.

Cumpărătoarele nu s-au constituit părţi civile în cauză deşi nu au recuperat prejudiciul.

Prejudiciul recuperat este în sumă de 200 lei.

Valoarea totală a prejudiciului este de 32.000 lei.

Partea vătămată L. G.-S. se constituie parte civilă cu suma de 31.800 lei.

Inculpaţii au recunoscut fapta săvârşită.

Fapta inculpaţilor întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,g,i Cod penal şi este probată cu procesul verbal de constatare a infracţiunii, procesul verbal de cercetare la locul faptei, planşele fotografice, declaraţia părţii civile, dovezile de predare primire a unor bunuri sustrase, adeverinţele de predare a deşeurilor de fier la punctele de colectare, declaraţiile martorilor, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor.

Instanţa va aplica dispoziţiile art.41 al.2 Cod penal, cu privire la infracţiunea continuată, inculpaţii acţionând în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale ce pune în evidenţă intenţia lor defectuoasă.

Instanţa, va aplica de asemenea, inculpaţilor S. A.N. şi P. B. C. dispoziţiile art.99 al.2, 3 şi 109 Cod penal şi respectiv 99 al.3 şi 109 Cod penal.

În ceea ce priveşte pe inculpatul G. , instanţa reţine că o parte din activităţile infracţionale au fost săvârşite în minoritate, iar altele după împlinirea vârstei de 18 ani, iar răspunderea penală va fi pentru infractorii majori pentru întreaga infracţiune continuată.

Având în vedere că din eroare s-a reţinut dispoziţiile art.99 al.3 Cod penal pentru acest inculpat, instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice urmând a înlătura aplicarea art. 99 al.3 Cod penal faţă de acest inculpat, dar va aplica dispoziţiile art.75 lit.c Cod penal, fapta fiind săvârşită împreună cu un minor. Instanţa va aplica circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 lit.c şi 76 lit.d Cod penal pentru inculpatul S.A.N., 74 lit.a, c şi 76 lit.d pentru P. B. C. şi ale art.74 lit.a,c şi 76lit.c pentru inculpatul G. I..

III. În noaptea de 17/18.01.2009 inculpatul S. A.-N. şi D. C.-D., s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate D. Gh. din oraşul Buhuşi, str.Ion Borcea, nr.1, având cunoştinţă despre faptul că în această locuinţă se află bunuri şi aceasta nu este locuită.

Inculpaţii au escaladat gardul împrejmuitor, au spart ungeam de la locuinţă, au pătruns în interior şi au sustras şase scaune tapiţate, o maşină de spălat, o oglindă de perete şi patru tablouri, bunuri pe care le-au transportat la locuinţa numitei S. S.V., căruia i le-au vândut pentru suma de 150 lei, împărţind banii.

Din totalul bunurilor sustrase, în timpul urmăririi penale au fost recuperate şase scaune tapiţate, o maşină de spălat şi patru tablouri.

Prejudiciul recuperat este în sumă de 580 lei iar valoarea totală a prejudiciului este de 1500 lei.

Partea vătămată D. Gh. se constituie parte civilă cu suma de 920 lei.

Numita S. S. V. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 150 lei c/val bunurilor cumpărate de la inculpaţi şi restituite părţii vătămate D. Gh., întrucât nu a fost despăgubită de inculpaţi.

Inculpaţii au avut o poziţie sinceră.

Fapta acestora, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,g,i Cod penal şi este probată cu procesul verbal de cercetare la faţa locului, planşele fotografice, declaraţiile părţile civile, dovezile de predare primire a unor bunuri recuperate, declaraţiile martorilor, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor.

În cauză, se vor aplica inculpaţilor dispoziţiile art.74 lit.c şi 76 lit.d, 99 al.3 şi 109 Cod penal pentru inculpatul S. A.N., acesta fiind minor la data săvârşirii infracţiunii şi art.109 Cod penal şi 99 al.2 Cod penal, inculpatul fiind minor, precum şi dispoziţiile art.3201 Cod pr.penală, privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, pentru inculpatul D. C.-D..

La individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica inculpaţilor, instanţa va avea în vedere gradul de pericol social al infracţiunilor, împrejurările comunicării lor dar şi persoana inculpaţilor.

Astfel, inculpatul S. A.N., a avut o poziţie sinceră, este infractor primar, a săvârşit faptele în minoritate, a fost prezent aproape la toate termenele de judecată, provine dintr-un mediu carentat , nu a avut o stabilitate locativă şi emoţională, părinţii fiind preocupaţi de propria lor viaţă, nebeneficiind de sprijinul acestora. Minorul prezintă motivaţie pentru schimbare, are disponibilitate pentru muncă şi încearcă să se întreţină din banii obţinuţi din diferite activităţi, aşa cum concluzionează Serviciul de probaţiune Bacău în referatul întocmit.

Faţă de circumstanţele reale şi cele personale ale inc. instanţa apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea pedepsei în regim de detenţie.

Urmează ca instanţa, să aplice câte o pedeapsă pentru fiecare infracţiune, să le contopească în temeiul art.33 lit.a şi 34 lit.b, faptele fiind concurente şi să aplice un spor de pedeapsă.

În ceea ce priveşte pe inculpatul G. D., instanţa reţine că este infractor primar, a avut o poziţie sinceră şi este fără ocupaţie.

Instanţa apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate.

Cu privire la inculpatul P. B. C., instanţa reţine că este infractor primar, a avut o poziţie sinceră pe parcursul cercetărilor şi la instanţă, este fără ocupaţie.

Din referatul de evaluare rezultă că factorii de natură să dezvolte comportamentul infracţional pe viitor sunt vârsta mică la comiterea infracţiunii, existenţa unui patern infracţional în familie, situaţia financiară precară a familiei.

Inculpatul nu a fost un adolescent problemă până la data comiterii faptei. Comportamentul său poate fi prevenit prin finalizarea studiilor, obţinerea unei calificări şi supravegherea din partea mamei.

În ceea ce priveşte pe inculpatul minor D. C.-D., acesta este minor, provine dintr-o familie organizată, cu o imagine bună în comunitate, care s-a preocupat de minor, aşa cum rezultă din referatul de evaluare, iar după comiterea faptei a plecat în Italia, la muncă, fiind în grija fratelui său. De asemenea, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale şi a avut o poziţie sinceră pe parcursul cercetărilor şi la instanţă.

Instanţa apreciază că minorul poate fi reeducat, fără să execute pedeapsa în regim de detenţie.

Faţă de cele ce preced, având în vedere circumstanţele reale şi cele personale ale inculpaţilor, instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată fiecărui inculpat.

Va stabili termen de încercare în baza art.82 Cod penal pentru inculpatul G. I.şi în baza art.110 Cod penal pentru ceilalţi inculpaţi.

Va atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal.

Având în vedere jurisprudenţa CEDO, instanţa va interzice inculpaţilor exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza aIIa, b Cod penal, pe durata şi în condiţiile art.71 al.2 Cod penal, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, nefiind compatibile cu pedeapsa închisorii.

În temeiul art.71 al.5 Cod penal, va suspenda pedeapsa accesorie aplicată inculpaţilor.

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa urmează ca în temeiul art.14, 346 Cod pr.penală 998, 1000 al.2 şi 1003 Cod civil, să oblige inculpaţii S. A.N. în solidar cu inculpatul P. B. C. şi G. I. fiecare în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata despăgubirilor civile către partea civilă L. G.-S..

Va obliga inculpatul S. A. N. în solidar cu inculpatul D. C. D. şi fiecare în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata despăgubirilor civile către părţile civile D.Gh. şi S. S. V..

Va lua act că părţile civile B. E. şi P. V. nu au pretenţii în cauză.

Ia act că partea vătămată V. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Constată că partea vătămată M. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art.118 lit.e Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul S. A.N. a sumelor dobândite prin infracţiune şi nerestituite părţilor vătămate B. E. şi P. V..

Va dispune confiscarea de la inculpaţii S. A.-N., P. B.C. şi G. I., a sumei de câte 6 lei dobândiţi prin infracţiune şi nerestituiţi părţilor vătămate V. V. şi M. C..

Va dispune plata din fondurile M.J.L.C. a onorarului pentru apărător oficiu la urmărirea penală şi instanţa pentru inculpaţi.

Tags: Infracţiunea de lovire