Partaj judiciar – iesire din indiviziune

Dosar nr.305/179/2008

Domeniu alocat : partaj

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr.187/26.02.2009

Titlu: partaj judiciar – iesire din indiviziune

Prin actiunea civila înregistrata sub nr. 305/28 martie 2008 , pe rolul acestei instanta, reclamantul C.D. l-a chemat în judecata pe pârâtul C.I.ca în contradictoriu cu acest si pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna iesirea din indiviziune pentru suprafata de 5 ha teren, situat în extravilanul satului Visterna Comuna Sarichoi , jud. Tulcea, prin atribuirea în natura a câte 2,5 ha pentru fiecare parte.

În motivarea actiunii se învedereaza de catre reclamant ca terenul a carui partajare o solicita a apartinut defunctilor parinti C.I. si C.E. si a fost reconstituit prin Titlul de Proprietate nr. 33342/08.04.1994 de catre Comisia Judeteana de fond funciar Tulcea.

A mai aratat reclamantul ca pârâtul intentioneaza sa ocupe întreaga suprafata de teren si sa-i nesocoteasca drepturile sale, motiv pentru care a intervenit necesitatea prezentei actiuni.

În drept si-a întemeiat actiunea pe disp art. 728 cod civil.

În sustinerea cererii a depus la dosar Titlul de Proprietate nr. 33342/1994 si a solicitat efectuarea unei expertize topometrice.

Dupa mai multe termene de judecata în care i s-a solicitat reclamantului sa depuna acte de stare civila si pentru a comunica daca este de acord cu efectuarea expertizei si cu plata onorariului de expert si cum aceste relatii nu au fost comunicate si nici una din parti nu s-a prezentat în instanta, cauza a fost suspendata la data de 04 septembrie 2008 si repusa pe rol la data de 28 octombrie 2008 de catre C.I., C.N. si P.M. în calitate de mostenitori ai defunctului reclamant C.D., depunând în acest sens certificatul de deces nr. 51 din 24.07.2008 al numitului C.D. si acte de stare civila care au facut dovada calitatii lor de succesori ai acestuia.

Reclamantii au solicitat efectuarea unei expertize având ca obiective identificarea terenurilor situate în extravilanul localitatii Visterna (arabile si vie) reconstituite în baza Titlului de Proprietate 33342/1994, lotizarea acestora prin atribuirea în indiviziune a cotei de 1/2 în favoarea lor, în speta 2 ha si 5000 mp teren arabil extravilan, iar pârâtului sa-i fie atribuita suprafata de 2,5 ha compusa din 1 ha si 8500 mp teren arabil si 6500 teren vie.

În cauza a fost efectuata expertiza solicitata de catre reclamanti, care a propus ca modalitate de partajare a terenului susmentionat, formarea a doua loturi , un lot pentru reclamanti de 2,5 ha si un lot pentru pârât în suprafata de 2,5 ha.

La data de 21 ianuarie 2009 a fost depus la dosarul cauzei un înscris care exprima acordul reclamantilor cu expertiza efectuata în cauza, implicit cu modalitatea de partajare a terenului.

Prezent în instanta la termenul de judecata din data de 22 ianuarie 2009 , pârâtul C.I.a formulat obiectiuni la raportul de expertiza în sensul ca a primit încunostintarea pentru efectuarea expertizei la data de 07 ianuarie 2009 , iar el trebuia sa se prezinte pe data de 05 ianuarie 2009. nu a fost de acord cu lotizarea facuta de expert , solicitând ca reclamantilor sa le fie atribuit terenul situat în tarlaua 80 si tarlaua 79 astfel cum îl lucreaza în fapt , terenul fiind deja împartit între el si fratele sau C.D. , care a lucrat suprafata de 1,5 ha situat în extravilanul satului Visterna, în tarlaua 80, parcela 1782.

Având în vedere ca pârâtul a facut dovada ca a primit încunostintarea despre efectuarea expertizei la data de 07 ianuarie 2009, iar expertul convocase partile pentru data de 05 ianuarie 2009, instanta a dispus refacerea raportului de expertiza de catre acelasi expert.

Raportul de expertiza a fost refacut prin convocarea legala a partilor pentru data de 12 februarie 2009 , prezentându-se doar pârâtul C.I. .

Expertiza a propus ca modalitate de partajare a terenului formarea a doua loturi, un lot pentru reclamanti în suprafata de 2,5 ha teren arabil si un lot în suprafata de 2,5 ha din care 0,65 ha teren cu vita de vie, pentru pârâtul C.I..

Prezent în instanta la termenul de judecata din data de 26 februarie 2009 , pârâtul C.I. a aratat ca nu este de acord cu iesirea din indiviziune a suprafetei de 5 ha , terenul sa fie împartit dupa moartea sa, pentru ca pe titlul de proprietate este trecut si fratele sau, care nu a facut cerere .

Instanta nu va retine aceste sustineri ale pârâtului întrucât pâna la pronuntarea unei eventuale sentinte de anulare a acestui titlu el este legal emis si în titlul figureaza si C.D. alaturi de pârât, ca titulari ai dreptului de proprietate pentru cele 5 ha teren extravilan .

Potrivit dispozitiilor art.728 cod civil nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune , un coerede putând oricând cere împarteala succesiunii.

Fata de aceste dispozitii legale instanta nu va retine sustinerea pârâtului ca pamântul sa fie partajat dupa decesul sau , întrucât reclamantii, în calitatea lor de descendenti de gradul I ai defunctului C.D. putând cere împarteala terenului .

Pe cale de consecinta instanta va admite actiunea reclamantilor C.I., C.N. si P.M., descendenti ai defunctului C.D..

Va dispune iesirea din indiviziune a partilor asupra suprafetei de 5 ha teren situat în extravilanul satului Visterna, comuna Sarichioi, jud. Tulcea, conform raportului de expertiza M.R., prin formarea a doua loturi:

Va atribui reclamantilor C.I.+ C.N.+ P.M. Lotul nr. I format din teren arabil în suprafata de 1,0 ha situat în extravilanul satului Visterna, com. Sarichioi, în tarlaua 75, parcela 1657 si teren arabil în suprafata de 1,50ha, situat în extravilanul satului Visterna, com. Sarichioi, în tarlaua 80, parcela 1782, teren în suprafata totala de 2,50 ha.

Va atribui pârâtului C.I. Lotul nr.II format din teren arabil în suprafata de 1,85 ha situat în extravilanul satului Visterna, com. Sarichioi, în tarlaua 79, parcela 1772 si teren cu vita de vie în suprafata de 0,65 ha situat în extravilanul satului Visterna, com. Sarichioi, în tarlaua 76, parcela 1698, teren în suprafata totala de 2,50 ha.

Urmeaza a lua act ca reclamantii nu au solicitat cheltuieli de judecata .

Tags: Partaj judiciar -ieşire din indiviziune

Partaj judiciar-iesire din indiviziune

Dosar nr.164/179/2008

Domeniu alocat : partaj

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 814/14.10.2009

Titlu: partaj judiciar-iesire din indiviziune

Prin actiunea civila înregistrata sub nr.164/179/2008 reclamanta S.D. a chemat în judecata pe pârâtul M.V. , solicitând ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna iesirea din indiviziune , în cote de 1/2 pentru fiecare parte , asupra bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei prin contributii egale , respectiv o garsoniera situata în B, str.P , un autoturism marca Dacia 1310 cât si asupra datoriilor comune .

În motivarea actiunii s-a învederat ca în timpul casatoriei cu pârâtul au dobândit imobilul sus mentionat în baza contractului de vânzare-cumparare nr.1039/23 mai 1995 autentificat la fostul Notariat de Stat Local Babadag , iar autoturismul în baza contractului de vânzare cumparare nr.2665/2002 .

S-a relevat ca prin sentinta civila nr. 434/23.09.2003 pronuntata în dosarul nr.618/2003 de catre Judecatoria Babadag , s-a dispus desfacerea casatoriei încheiate cu pârâtul , fiindu-i încredintata minora G.-M. , hotarâre ramasa irevocabila.

S-a mai învederat ca pârâtul este plecat de mai multi ani în strainatate , fiind nevoita sa achite singura datoriile bancare contractate împreuna cu pârâtul , motiv pentru care solicita obligarea acestuia la plata cotei de 1/2 din aceste împrumuturi achitate , solicitându-se în esenta si retinerea pasivului ce greveaza masa de partaj .

S-a mai precizat ca autoturismul a fost înstrainat de pârât dupa despartirea în fapt solicitând de asemenea atribuirea cotei corespunzatoare de 1/2 din valoarea de circulatie a acestuia .

Ulterior reclamanta a introdus cerere de completare a actiunii , solicitând a se constata un drept de creanta asupra garsonierei ce face obiectul partajului, drept de creanta constând în îmbunatatirile aduse imobilului , îmbunatatiri constând în montare tâmplarie PVC , soba de teracota , îmbunatatirile pretinse sustinându-se a fi fost efectuate dupa desfacerea casatoriei .

În sustinerea actiunii s-au depus urmatoarele înscrisuri : contract de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1039/23.05.1995 privind dobândirea garsonierei , carte de identitate a autovehiculului si contract de vânzare-cumparare privind achizitionarea autoturismului Dacia 1310 , sentinta civila nr. 434/23.09.2003 pronuntata de Judecatoria Babadag privind desfacerea casatoriei , facturi fiscale , instrumentele de plata a împrumuturilor bancare, respectiv ordine de încasare , încheierea nr.430/15 martie 2004 emisa de Tribunalul Tulcea privind investirea cu formula executorie a contractului de emitere a cardului Maestro si a actului aditional încheiat între Reiffeisen Bank Sucursala Tulcea si pârâtul M.V. , foaie de varsamânt privind achitarea împrumutului la Reiffeisen Bank SA Tulcea , copia carnetului de munca privind pe reclamanta , factura fiscala privind achizitionarea de bunuri mobile.

În drept, si-a întemeiat actiunea pe disp. art.728 cod civil .

Prin întâmpinare pârâtul a învederat ca sustinerile din actiunea principala , în mare parte , sunt inexacte si nu reflecta adevarata stare de fapt .

S-a sustinut ca în timpul casatoriei cu reclamanta a fost singurul care a realizat venituri , toate bunurile atât imobilul cât si bunurile imobile , fiind dobândite numai cu veniturile realizate de acesta , pârâta neavând serviciu .

Cu privire la autoturismul marca Dacia 1310 învedereaza pârâtul ca a fost împrumutat de la un prieten , nefiind proprietatea sa , sustinând ca la plecarea din tara a înapoiat autoturismul tertei persoane de la care îl împrumutase .

Mai arata pârâtul ca dupa desfacerea casatoriei , a convenit cu reclamanta ca garsoniera si bunurile mobile sa-i ramâna minorei rezultate din casatoria acestora , motiv pentru care nu s-a realizat partajul bunurilor comune, iar cu privire la creditele bancare , cel de la Banc Post a fost rambursat în timpul casatoriei nemaifiind nici o rata de achitat la data despartirii în fapt iar cel de la Reiffesisen Bank s-a sustinut ca a fost utilizat de mama reclamantei care de altfel a si rambursat creditul , neexistând nici o legatura între acest împrumut si bunurile comune dobândite de parti în timpul casatoriei .

Totodata , prin cererea reconventionala a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei , respectiv garsoniera si o parte din bunurile mobile aflate în garsoniera si enumerate în cererea reconventionala., în cote de 75% pentru pârât si 25% pentru reclamanta, sustinându-se ca aceasta nu a avut nici o contributie la dobândirea bunurilor.

În ceea ce priveste modalitatea de partajare a garsonierei a solicitat ca aceasta sa-i fie atribuita în natura , urmând sa plateasca reclamantei sulta corespunzatoare .

Sustinerile din întâmpinare au fost reiterate si în cererea reconventionala , solicitându-se în esenta respingerea actiunii principale si admiterea cererii reconventionale .

În sustinerea cererii reconventionale au fost invocate disp.art.115-119 si urm cod pr.civila.

În cauza au fost încuviintate proba testimoniala , proba cu expertize tehnice , interogatorii si înscrisuri .

Ulterior, în timpul judecatii , pârâtul-reclamant a renuntat la capatul de cerere privind partajul bunurilor mobile enumerate în cererea reconventionala , solicitând a se lua act de renuntarea sa la cererea de partajare a bunurilor mobile .

La interogatoriu reclamanta-pârâta a negat sustinerile pârâtului reconvenient cu privire la contributia sa la dobândirea bunurilor comune, cât si cu privire la natura si scopul în care au fost contractate si utilizate datoriile sustinute , relevând ca datoriile au fost contractate pentru nevoile comune ale sotilor si ca au fost achitate dupa desfacerea casatoriei, contractele aflându-se în derulare la data desfacerii casatoriei .

Martorii audiati în cauza au confirmat sustinerile reclamantei cu privire la pretinsele îmbunatatiri aduse garsonierei , sustineri ce se coroboreaza si cu înscrisurile doveditoare privind procurarea si montarea tâmplariei PVC .

În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulatie a imobilului detinut de parti .

Prin expertiza tehnica judiciara întocmita în cauza de catre expert M.R. s-a concluzionat ca valoarea de circulatie a imobilului garsoniera este de 31.940,998 lei Ron , iar a îmbunatatirilor aduse este de 3.393,073 lei ron.

Pârâtul a solicitat constatarea nulitatii raportului de expertiza efectuat în cauza de expert M.R. , pentru nerespectarea disp.art.208 alin.1 cod pr.civila la efectuarea expertizei tehnice judiciare .

Instanta a constatat nulitatea relativa a raportului de expertiza si a dispus refacerea lucrarii cu respectarea disp.art. 208 al.1 cod pr.civila .

Prin expertiza tehnica judiciara refacuta si întocmita în cauza de catre expert M.R. s-a concluzionat ca valoarea de circulatie a imobilului garsoniera este de 32.701,737 lei ron , iar a îmbunatatirilor aduse este de 3.410,273 lei ron.

Pârâtul-reclamant a formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica efectuat de expert M.R. cu privire la valoarea de piata a garsonierei , apreciind ca în mod total eronat expertul a retinut la calculul valorii coeficientii de -10% pentru faptul ca imobilul este amplasat la o distanta mai mare de 500 m fata de magazine si piata , -3% pentru faptul ca grupul sanitar nu are aerisire directa si -5% pentru faptul ca imobilul are nevoie de reparatii multiple , sustinând ca expertul a avut o atitudine partinitoare în favoarea reclamantei .

Prin raspunsul la obiectiuni , experta M.R. si-a mentinut argumentele iterate în raportul de expertiza cu privire la obiectiunile formulate .

Ca urmare a solicitarii pârâtului-reclamant , în cauza a fost dispusa efectuarea unei contraexpertize de catre expertii C.H., M.V., L.G.V. .

Prin raportul de contraexpertiza efectuat de expertii C.H., M.V. , L.G.V. s-a concluzionat ca valoarea imobilului garsoniera este de 35.900 lei.

Pârâtul a avut obiectiuni la raportul de contraexpertiza aducând critici cu privire la data înstiintarii de a se prezenta pentru efectuarea contraexpertizei , apreciind ca expertii au avut o atitudine de rea-credinta cu intentia de a nu fi prezent pentru a-si exprima punctul de vedere, desi el a achitat onorariul pentru efectuarea contraexpertizei, solicitând constatarea nulitatii raportului de contraexpertiza pentru nerespectarea disp.art.208 cod pr.civila.

Instanta a dispus refacerea raportului de contraexpertiza de catre expertii C.H., M.V., L.G.V. , pentru a se respecta disp.art.208 al.1 cod pr.civila privind înstiintarea partilor , apreciindu-se încalcata aceasta reglementare ce constituie o garantie a dreptului de aparare al partilor.

Expertii nu au procedat la efectuarea contraexpertizei cu participarea ambelor parti , pentru a da posibilitatea acestora sa dea lamuririle necesare si totodata sa ceara sa se faca toate constatarile legate de obiectivele fixate pentru expertizare , nesocotind reglementarile ce vizeaza procedura de efectuare a expertizei , înaintând la dosarul cauzei un raspuns intitulat” raspuns la obiectiuni ” (fila 236) prin care conchid ca întrucât datele initiale ale expertizei, respectiv dimensiuni apartament, tip finisaje, nu s-au modificat , se pastreaza concluziile raportului de contraexpertiza initial .

În acest context s-a dispus efectuarea raportului de contraexpertiza , prin noul raport de contraexpertiza conchizându-se ca valoarea de circulatie a imobilului garsoniera este de 35.900 lei iar a îmbunatatirilor constând în tâmplarie PVC si geam termopan , apometru , instalare teava pexal si soba de teracota este de 4.471 lei.

Partile nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza imobiliara ,reclamanta prin note scrise depuse la dosar reiterându-si cererile din actiunea introductiva si completarea la actiune cu privire la masa bunurilor comune , cota de contributie a partilor si modalitatea de partajare , solicitând atribuirea imobilului garsoniera cu obligarea acesteia la plata unei sultei corespunzatoare , motivat de contributia egala la dobândirea bunurilor si nevoia sa de locuinta ,aparatorul pârâtului neprezentându-se la judecata pe fond a cauzei .

Din evaluarea judiciara a materialului probator administrat în cauza se retine astfel ca partile au dobândit în timpul casatoriei , urmatoarele bunuri :imobilul garsoniera sus mentionat , în valoare de 36.187,6 lei , valoarea de 35.900 retinuta în concluziile raportului de contraexpertiza fiind eronat calculata , strecurându-se o greseala de calcul la calcularea valorii de circulatie în urma aplicarii coeficientului de reducere , coeficient reprezentând efectele crizei financiare , un autoturism marca Dacia 1310 în valoare de 5000 lei , valoarea totala a bunurilor comune dobândite de parti fiind de 41.186,6 lei RON.

Întrucât ambele parti nu au solicitat efectuarea unei expertize pentru stabilirea contravalorii autoturismului înstrainat pâna la partaj , reclamanta facând dovada existentei în patrimoniul partilor a acestui bun dobândit în baza contractului de vânzare nr.2665/2002 , sustinerile pârâtului – reconvenient fiind astfel infirmate , s-a retinut la masa comunitara valoarea indicata în actiunea introductiva de instanta .

În lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia dintre soti a fost mai mare decât al celuilalt la dobândirea bunurilor comune , urmeaza a se retine o contributie egala a sotilor la dobândirea bunurilor comune , in cauza operând prezumtia ca ambii soti au contribuit deopotriva la dobândirea bunurilor .

Desi pârâtul a sustinut ca reclamanta nu a realizat venituri , aceasta a facut dovada realizarii unor venituri , depunând în acest sens copia contractului de munca .

Desi pârâtul prin cererea reconventionala nu a învederat ca ar fi primit de la mama sa cu titlu de dar manual o suma de bani pe care ar fi folosit-o în timpul casatoriei , la achizitionarea imobilului , sustinând prin cererea reconventionala doar ca o parte din cheltuielile ocazionate de organizarea nuntii ar fi fost suportate de mama sa , prin administrarea probatoriului încuviintat a încercat a dovedi ca în raport cu reclamanta ar avea o cota de contributie diferita si ca imobilul ar fi fost cumparat din banii reprezentând dar manual de la mama sa , dovezi ce nu se pot aprecia concludente în pronuntarea unei solutii în retinerea unor cote diferentiate de contributie .

Se retine de asemenea , ca partile au contractat în timpul casatoriei împrumuturile sus retinute , titularul contractului de credit si al cardului Maestro investit prin formula executorie de catre Tribunalul Tulcea , fiind pârâtul în speta , astfel cum reiese din înscrisurile sus retinute , parte din datorii, respectiv sumele precizate în actiunea introductiva de instanta , fiind achitate de catre reclamanta , ulterior desfacerii casatoriei , urmare executarii silite a acestora .

Stabilirea definitiva a contributiei comune integrale a sotilor , la dobândirea bunurilor comune trebuie sa fie extinsa si asupra regimului obligatiilor comune ale sotilor în sensul obligarii acestora , la plata datoriei comune , partile contractând în timpul casatoriei si creditele sus retinute , credite ce reprezinta datorie comuna a partilor , pârâtul nefacând nici o proba în sensul ca aceste datorii nu ar fi constituit datorii comune .

Se impune a se sublinia ca reclamanta are un drept de creanta , valorificabil împotriva pârâtului si nascut din restituirea împrumuturilor, contractate de ambele parti , dupa desfacerea casatoriei , cât si din îmbunatatirile aduse imobilului si constând în montare tâmplarie PVC, teava pexal si apometru .Contravaloarea sobei de teracota se apreciaza ca nu poate fi calificata drept lucrare de îmbunatatire a apartamentului , fiind considerata un element de confort personal al reclamantei care nu poate mari valoarea de circulatie a garsonierei , astfel ca nu va fi retinuta în continutul dreptului de creanta solicitat a fi constatat.

Astfel , urmeaza a se constata ca din masa de partaj face parte si pasivul sus mentionat , respectiv suma de 19.053.940 ROL reprezentând 1/2 din datoria comuna .Dreptul de creanta decurgând din valoarea îmbunatatirilor aduse imobilului se retine ca este în suma de 3141 RON .

Astfel , ca efect al partajului se va atribui reclamantei-pârâte imobilul garsoniera situat în Babadag , str.P în valoare de 36.187,6 lei RON .

Solutia atribuirii imobilului catre reclamanta se apreciaza ca se justifica prin luarea în considerare a criteriilor ce tin de faptul ca reclamantei i-a fost încredintata minora rezultata din casatoria partilor , aceasta locuieste efectiv în garsoniera si este în nevoie de a locui cu minora , posibilitatea redusa de a-si procura o locuinta , pârâtul nemailocuind în garsoniera de la despartirea sotilor intervenita în anul 2003 , acesta aflându-se la munca în strainatate , context în care se apreciaza astfel ca reclamanta este mai îndreptatita sa i se atribuie locuinta în disputa , urmând a fi obligata sa plateasca pârâtului o sulta , în scopul egalizarii valorice .

Pentru egalizarea valorica a loturilor urmeaza a obliga reclamanta la plata sumei de 18.070,15 lei reprezentând sulta catre pârât.

În baza art.276 Cod pr.civila urmeaza a compensa cheltuielile de judecata si a obliga reclamanta la 450 lei, cheltuieli de judecata catre pârât .

Tags: Partaj judiciar -ieşire din indiviziune

Partaj judiciar -ieşire din indiviziune

Prin actiunea înregistrata la Judecatoria Gura Humorului sub nr.1400/237 din 9 iunie 2008 reclamantul P. V. i-a chemat în judecata pe pârâtii: P. A., P. G., B. M., B. M., V. S. si F. R., pentru partaj succesoral si iesire din indiviziune cu privire la averea succesorala ramasa dupa defunctul R. L. (O.), decedat la data de 13.09.1962, solicitând sa se constate ca:

– dupa defunctul R. L. (O.), decedat la data de 13 septembrie 1962, cu ultimul domiciliu în com…., jud… au ramas ca mostenitori succesibili si acceptati fiicele acestuia: P. R., B. R. si I. A., în prezent decedate;

– dupa cele trei fiice decedate au calitate de mostenitori reclamantul si pârâtii 1-3 – dupa defuncta P. R., pârâta 4 dupa defuncta B. R. si pârâtul 5 dupa I. A.;

– masa succesorala se compune din suprafata totala de 1 ha si 7200 mp teren, conform Titlului de proprietate nr.401/1993 precum si din cota de ˝ din imobilele constructii – casa, sura cu grajd, sandrama, fântâna;

– cotele cuvenite mostenitorilor sunt de ˝ parti indivize pe tulpini si dupa sentinta civila nr.2998/1987 a Judecatoriei Suceava, restul cote de Ľ revenind pârâtilor 4 si 5;

– din suprafata totala de teren pârâtul F. R., în calitate de mostenitor dupa parintii sai, are dreptul la suprafata de 125 mp din parcela de 500 mp (curti constructii);

– din valoarea constructiilor reclamantul si pârâtii 1-3 au dreptul la o cota de ˝;

– din totalul imobilelor constructii pârâtul F. R. are dreptul la cota de ˝ parti indivize, autorii lui cumparând doar aceasta cota.

Sa se dispuna iesirea din indiviziune prin formarea si atribuirea loturilor functie de întinderea drepturilor succesorale ale partilor, eventualele diferente urmând a fi compensate prin plata unor sulte.

Sa fie obligat pârâtul F. R. la plata c/v cotei de ˝ din constructii motivat de faptul ca acestea au fost demolate în parte si distruse într-un incendiu când acestea se aflau în paza sa sau a autorilor sai si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca bunicul sau matern a avut trei fete: R., casatorita B., R., casatorita P. si A., casatorita I.. Anterior decesului sau, survenit la 13 septembrie 1962, acesta a trait în relatii de concubinaj cu K. R. careia i-a testat întreaga avere, aspect ce a nemultumit pe cele trei fiice, care au intentat o actiune în reductiune testamentara, actiune admisa prin sentinta civila nr.1203 din 14 octombrie 1963 al fostului Tribunal Popular al raionului Gura Humorului. Cum concubina a continuat sa locuiasca în gospodaria bunicului si dupa moartea lui si cum a avut nevoie de îngrijire si întretinere, acest lucru a fost facut de parintii sai, în schimbul acestei întretineri ei devenind proprietari pe cota parte din mostenirea acesteia. Prin sentinta nr.2998/13 iulie 1987 a fost anulat în parte contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.5244 din 18 septembrie 1986 la fostul Notariat de stat judetean Suceava, conform careia autorii pârâtului 6 au ramas drept proprietari doar pe suprafata de 125 mp precum si pe cota de ˝ din constructii. A mai aratat ca în anul 1991 a promovat o actiune de iesire din indiviziune, suspendata si perimata ulterior cu motivarea ca nu era eliberat titlul de proprietate, ca în acel dosar a fost efectuata o expertiza tehnica în constructii prin care a fost stabilita valoarea de atunci precum si faptul ca unele au fost demolate de sotii F. si ca între timp toate au disparut într-un incendiu.

În drept actiunea reclamantului a fost întemeiata pe dispozitiile art.651,659,728,729, 998 Cod civil, art.274 Cod de procedura civila.

Prin întâmpinare pârâtul V. S., formulata de sotia sa V. V., a aratat ca este în vârsta, bolnav, netransportabil, clasificat cu grad de handicap I, sufera de „dementie severa mixta” si Boala Parkinson”, are mari pierderi de memorie si lipsa de discernamânt, ca nu are cunostinta despre felul în care averea succesorala dupa defunctul R. L. ar fi fost împartita.

Pârâtul V. S. a depus la dosar acte medicale.

Pârâtii P. G. si P. A., prezenti în instanta au aratat ca sunt de acord cu actiunea reclamantului si ca renunta la cotele ce li se cuvin în favoarea reclamantului.

Pârâta B. M. prezenta în instanta la termenul de judecata din 3 iulie 2008 a aratat ca este de acord cu actiunea si ca doreste sa primeasca bani si nu bunuri.

La termenul de judecata din 3 iulie 2008 instanta a luat act de modificarea cererii de chemare în judecata si a dispus introducerea în cauza în calitate de pârâte a numitelor P. A. F. si F. V. în locul pârâtului F. R..

Prin întâmpinare pârâta P. A. F. a aratat ca este mostenitoare legala dupa defunctul F. T., ca în prezent locuieste în imobilul în litigiu, ca parintii sai au cumparat în anul 1986 de la B. R. si I. A. casa de locuit si anexele gospodaresti, care au apartinut bunicului reclamantului, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumparare nr.5244 din 18.09.1986, ca acest contract a fost anulat în parte prin sentinta civila nr.2998/13.07.1987 a Judecatoriei Gura Humorului doar cu privire la cota de ˝ parte indiviza din casa cu anexele gospodaresti si terenul de 250 mp aferent constructiilor si atribuit în folosinta. A mai aratat ca acest constructii au fost demolate, pe locul lor au fost ridicate alte constructii noi care au fost distruse într-un incendiu, ca în prezent pe acel loc exista o alta constructie pe care a ridicat-o împreuna cu sotul sau P. C..

Prin cerere reconventionala pârâta a solicitat sa fie obligat reclamantul si pârâtii 1,2,3 sa încheie un contract de vânzare-cumparare pentru cota de ˝ din imobilul în litigiu motivat de faptul ca parintii sau au fost de buna credinta si au cumparat întregul imobil asupra caruia a avut posesia din momentul cumpararii; pârâtii 4 si 5 sa fie obligati în calitate de mostenitori ai celor doua vânzatoare, B. R. si I. A. sa plateasca reclamantului si pârâtilor 1,2,3 partea din pretul încasat pe nedrept de autorii acestora pentru cota de ˝ din valoarea pretului încasat; sa se constate ca pârâta P. A. F. împreuna cu sotul sau P. C. au dobândit prin edificare în regie proprie o casa de locuit cu doua camere amplasata pe locul casei vechi si înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiilor noi pe numele lor. Pârâta- reclamanta a depus la dosar înscrisuri si a solicitat admiterea probei cu martori. La termenul de judecata din 23 octombrie 2008 au fost introdusi în cauza în calitate de pârâti P. C. si P. V..

Prin sentinta civila nr.659/13.05.2010 Judecatoria Gura humorului a admis actiunea constatând ca dupa defunctul R. L. decedat la data de 13.09.19662 au ramas ca mostenitori succesibili si acceptanti fiicele acestuia: P. R., B. R. si I. A., în prezent decedate , si care sunt mostenitorii acestor defuncte; a constatat compunerea masei succesorale dupa defunctul R. L., cotele parti cuvenite mostenitorilor, dispunând, apoi, formarea si atribuirea de loturi.

A admis în parte cererea reconventionala constatând ca pârâtii P. A. F. si P. C. au dobândit prin edificare o casa de locuit amplasata pe parcela delimitata de punctele A,B,C,D,10,11,12,A din anexa nr.2 a planului de situatie întocmit de expertul Luca Liviu,a atribuit pârâtilor suprafata de 397 mp teren aferenta constructiilor si cale de acces, a respins capatul de cerere privind instituirea unui drept de superficie pentru terenul ocupat de cele 2 fose septice si instalatia de canalizare si cel de intabulare a constructiilor ca fiind prematur introdus si a obligat pârâtii P. A. F. si P. C. sa-i plateasca reclamantului P. V. suma de 2995 lei reprezentând contravaloarea demolarii si transportul materialelor din fundatia distrusa de incendiul din 2007.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca , defunctul R. L., decedat la data de 13.09.1962 a avut trei fete, în prezent decedate: B. R., P. R. si I. A. (fosta V.). Dua defuncta P. R. au ramas ca mostenitori: reclamantul P. V. si pârâtii P. A.l, P. G. si B. M.. Dupa defuncta B. R. a ramas ca mostenitor pârâta B. M., iar dupa defuncta I. A. au ramas ca mostenitori V. S. si P. V.. Anterior decesului survenit la data de 13 septembrie 1962 R. L. a trait în relatii de concubinaj cu K. R. careia i-a testat întreaga avere, aspect ce i-a nemultumit pe ceilalti mostenitori care au introdus o actiune în reductiune testamentara, actiune admisa prin sentinta civila nr.1203 din 14 octombrie 1963 a fostului Tribunal Popular al raionului Gura Humorului, iar prin Sentinta civila nr.2998/13 iulie 1987 a Judecatoriei Suceava s-a constatat ca numita K. R. le-a transmis sotilor P. R. si P. C. cota de Ľ din masa succesorala ramasa dupa defunctul R. L. (O.). Prin aceeasi sentinta a fost anulat în parte contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.5244 din 18 septembrie 1986 de Notariatul de stat judetean Suceava, încheiat între B. R., mama pârâtei B. M. si I. A., autoarea pârâtilor V. S. si P. V. vânzatoare si pârâta F.V. si defunctul sau sot F. T., cu privire la cota de ˝ parte indiviza din imobilul format din suprafata de 250 mp teren, cu casa si anexe gospodaresti, aceasta cota din imobil fiind proprietatea sotilor P. R., decedata la data de 11 mai 1965 si P. C., decedat la data de 8 martie 1985. Cu toate ca ˝ din suprafata de 250 mp teren si din casa de locuit cu anexe gospodaresti au revenit sotilor P., în acest imobil a continuat sa locuiasca familia F., care a demolat constructiile vechi, au ridicat altele noi care au fost distruse într-un incendiu în anul 2007, iar în prezent în acel loc si-au edificat o locuinta pârâtii-reclamanti P. A. F., fiica defunctului F. T. si a pârâtei F. V. si sotul acesteia P. C., de unde rezulta ca pretul a fost platit pentru întreaga gospodarie defunctilor B. R. si I. A..

Conform titlului de proprietate si sentintei judecatoresti depuse la dosar masa succesorala ramasa dupa defunctul R.l L., decedat la data de 13.09.1962 se compune din:

1. Suprafata de 4700 mp arabil din extravilanul satului Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei, jud.Suceava, punctul „Lunca”, înscrisa în titlul de proprietate la rubrica A 1.1, cu urmatoarele vecinatati: N- F. Gr, E – Drum, S- L. S., V- Drum, teren în valoare de 6580 lei;

2. Suprafata de 3500 mp teren arabil din extravilanul satului Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei, jud.Suceava, punctul „Lunca”, înscrisa în titlul de proprietate la rubrica A 1.2, cu urmatoarele vecinatati: N- C. E., E- Drum, S- B. A., V- Drum, teren în valoare de 4900 lei;

3. Suprafata de 2600 mp arabil din extravilanul satului Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei, jud.Suceava, punctul „Lunca”, înscrisa în titlul de proprietate la rubrica A 1.3, cu urmatoarele vecinatati: N- I. A., E- Drum, S- F. R., V-Drum, teren în valoare de 3640 lei.

4. Suprafata de 4431 mp teren situat în intravilanul satului Valea Moldovei, com.Valea Moldovei, jud.Suceava, delimitata de punctele 1,2,3,4,12,13,14,1 din anexa nr.2 din raportul de expertiza topo întocmit de expertul Luca Liviu – fila 178 la dosar – teren în valoare de 17945 lei.

5. Suprafata de 903 mp teren situat în intravilanul satului Valea Moldovei, com.Valea Moldovei, jud.Suceava, delimitata de punctele 4,5,7,8,9,D,C,B,A,12 din anexa nr.2 din raportul de expertiza topo întocmit de expertul Luca Liviu – fila 178 la dosar – teren în valoare de 15983 lei.

6. Cota de ˝ din imobilele: casa, sura cu grajd, sandrama, fântâna în valoare de 10787 lei, cealalta cota de ˝ fiind cumparata de defunctul F. T. si pârâta F. V. de la defunctele B. R. si I. A..

Dupa defuncta P. R. au ramas ca mostenitori:

– reclamantul P. V.

– pârâtul P. A.

– Pârâtul P. G.

– pârâta B. M., toti cu cota de ˝.

Dupa defuncta B. R. au ramas ca mostenitori:

– pârâta B. M., cu cota de Ľ din masa succesorala ramasa dupa defunctul R.L.

Dupa defuncta I. A. au ramas ca mostenitori:

– pârâtul V. S.

– pârâtul P. V., amândoi cu cota de Ľ din masa succesorala ramasa dupa defunctul R. L..

Toata configuratia si valoarea bunurilor atribuite sunt redate în rapoartele de expertiza întocmite de expertul topo Luca Liviu si expertul constructii Radianov Vanda.

Având în vedere ca suprafata de teren delimitata de punctele5,6,8,7,5 este detinuta de o alta persoana care nu a fost chemata în judecata instanta a respins capatul de cerere privind introducerea în masa de partajat a acestei suprafete.

În ce priveste cererea reconventionala aceasta a fost admisa în parte în sensul ca din înscrisurile depuse la dosar, rapoartele de expertiza si declaratiile martorilor s-a retinut ca pârâtii reclamanti P. A. F.a împreuna cu sotul sau, au edificat pe vechiul amplasament o casa de locuit cu doua camere, parcela delimitata în anexa 2 din raportul de expertiza, de la fila 178 din dosar, prin punctele A,B,C,D,10,11,12,A. Terenul pe care este amplasata aceasta constructie si cu zona aferenta strict necesara este de 397 mp din care 125 mp sunt cumparati de defunctul F. T. si pârâta F.V., iar cu diferenta de 272 mp fiind de acord si reclamantul sa fie atribuit pârâtilor reclamanti, asa cum rezulta din concluziile scrise depuse la dosar, motiv pentru care instanta le-a atribuit aceasta suprafata de teren.

Cu privire la capatul de cerere privind instituirea unui drept de superficie pentru terenul ocupat de cele doua fose septice si instalatia de canalizare, instanta a respins aceasta cerere motivat de faptul ca pe suprafata atribuita este necesara numai o singura fosa septica si ca aceasta poate fi construita pe aceasta suprafata.

Cum pentru imobilele atribuite nu a fost întocmita si avizata documentatia de catre OCOT Suceava instanta a respins capatul de cerere privind intabularea, ca prematur introdus.

Împotriva sentintei civile susaratate au declarat recurs atât reclamantii cât si pârâtii P. A. F. si P. C., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Reclamantii au sustinut ca instanta de fond trebuia sa oblige pârâtii P. A.F. si P. C. la plata sumei de 10787 lei în loc de 2995 lei reprezentând cota de ˝ din valoarea actualizata a constructiilor distruse, ca se impune atribuirea în lotul sau a suprafetei de 990 m.p. teren (în loc de 903 m.p.) din anexa 3 a raportului de expertiza Luca Liviu, ca, în mod gresit s-a atribuit pârâtilor-recurenti suprafata de 397 m.p. teren ei fiind îndreptatiti doar la 310 m.p. si ca a fost retinuta gresit valoarea demolarii fundatiilor la casa, grajd si sura la dosar 2995 lei în loc de 6766 lei.

Pârâtii au criticat sentinta retinând ca în mod eronat li s-a admis în parte cererea reconventionala si li s-au admis doar 397 m.p. aferenti constructiilor, în opinia lor, aceasta suprafata trebuind a fi mult mai mare; au mai criticat hotarârea pentru modul în care instanta de fond a rezolvat problema dreptului de superficie pentru terenul ocupat de cele 2 fose septice si instalatia de canalizare, pentru faptul ca au fost obligati sa plateasca suma de 2995 lei reprezentând c/val demolarii constructiei.

Examinând motivele de recurs invocate si ansamblul probelor administrate în cauza, tribunalul retine ca recurentul reclamant P. V. este fondat pentru considerentele urmatoare:

Articolul 261 pct.5 Cod procedura civila prevede obligatia pentru instantele de judecata de a arata în cadrul hotarârii motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si motivele pentru care au fost înlaturate cererile partilor.

În speta, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului F. R. la plata c/val cotei de ˝ din constructii motivat de faptul ca acestea au fost în parte demolate si distruse într-un incendiu când se afla în paza sa sau a autorilor sai.

Verificând actele dosarului de fond, instanta de recurs retine ca judecatoria desi a dispus obligarea pârâtilor P. A. F. si P. C. la plata catre reclamanti a sumei de 2995 lei reprezentând contravaloarea demolarii si transportului materialelor din fundatia distrusa de incendiul din 2007, nu a motivat în considerente, în nici un fel, aceasta solutie.

Cum nemotivarea în fapt si în drept a acestei cereri echivaleaza cu nepronuntarea, întrucât judecatorul nu a analizat cele invocate de reclamant în cererea formulata si probele anexate acesteia, încalcând dreptul partii în cauza la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, tribunalul retinând incidenta prevazuta de art.312 pct.5 Cod procedura civila, urmeaza sa admita recursul reclamantului, sa caseze sentinta recurata si sa trimita cauza spre rejudecare primei instante, ocazie cu care, instanta de trimitere, va avea în vedere toate cele retinute mai sus, precum si celelalte critici aduse de reclamant solutiei pronuntate.

Cu referire la recursul pârâtilor, examinând actele si lucrarile dosarului, acesta urmeaza a se respinge ca nefondat.

Au sustinut pârâtii ca în mod gresit li s-a admis doar în parte cererea reconventionala si ca în opinia lor sunt îndreptatiti a li se atribui o suprafata mai mare de 397 m.p. aferenti constructiei lor.

Aceasta critica nu va fi primita de instanta de recurs.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosar, rezulta ca autorii pârâtei P. A. F., respectiv numitii F.T. si V. au cumparat în anul 1986 de la B. R. si I. A., imobilul casa de locuit cu anexe gospodaresti situate în comuna Valea Moldovei conform contractului de vânzare-cumparare nr.5244 din 18.09.1986, dar cum acest contract de vânzare-cumparare a fost în parte anulat irevocabil prin sentinta civila nr.2998/13.07.1987 a Judecatoriei Gura Humorului cu privire la cota de ˝ p.i din casa cu anexe si terenul de 250 m.p. aferent constructiilor si atribuit în folosinta, e evident ca acestia nu sunt îndreptatiti a li se atribui o suprafata mai mare de teren fata de cea dispusa prin sentinta civila recurata, aceasta depasind cu mult cei 125 m.p. la care fac referire dispozitiile sentintei civile nr.2998/1987 ale Judecatoriei Gura Humorului.

Pentru aceleasi considerente vor fi înlaturate si motivatiile recurentilor pârâti, privitoare, la cumpararea de catre autorul lor F. T. a unei suprafete totale de 1300 m.p. teren de la fiicele defunctului R. O., o astfel de sustinere fiind în contradictie cu cele statornicite irevocabil prin sentinta civila din anul 1987.

Au mai aratat pârâtii, ca, în mod defectuos a fost solutionata de prima instanta problema dreptului de superficie în legatura cu cele 2 fose septice si instalatia de canalizare.

Este a se observa ca si aceasta critica a fost nejustificat formulata drept pentru care nu va fi primita de instanta de recurs.

Potrivit art.492 Cod civil „ orice constructie, plantatie sau lucru facut în pamânt sau asupra pamântului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamânt cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pâna ce se dovedeste din contra”. Prin urmare, în favoarea proprietarului terenului functioneaza prezumtia ca este si proprietarul supraedificatelor dar prezumtia poate fi rasturnata, facându-se dovada contrarie.

În speta, pârâtii P. A. F. si P. C. au solicitat constituirea unui drept de superficie pentru terenul ocupat de cele 2 fose septice si instalatia de canalizare identificata în planul de situatie întocmit de expert Vanda Radianov pe terenul CC2-CC3-F situate în afara terenului de 397 m.p. aferent constructiei C1.

Dreptul de superficie a facut obiectul unei analize a CEDO, care, în cauza Back si Palade împotriva României a statuat ca:

– stabilirea printr-o hotarâre judecatoreasca a unui drept de folosinta asupra terenului proprietatea unui tert, nu poate fi echivalata nici cu o expropriere în fapt si nici cu o reglementare a folosirii bunului, dar are semnificatia unei „ingerinte” legate de prima fraza a primului alineat al art.1 din protocolul nr.1 la Conventie (paragraf 57);

– expresia „ dreptul la superficie”, este mentionata în mai multe acte normative, care nu stabilesc regimul juridic al acestui drept (paragraf 60);

– exista o jurisprudenta bogata privind dreptul de superficie, ceea ce în acceptiunea Curtii echivaleaza cu „ ingerintei” în „lege” (paragraf 61);

– conform jurisprudentei constante (echivalata de Curte cu prevederea ingerintei ”în lege”) în sistemul de drept românesc, dreptul de superficie nu se poate naste decât din lege, prescriptie achizitiva, legat sau acordul parintilor iar „ simplu fapt de a ridica constructii pe terenul altuia, nu ar putea duce la constituirea unui drept de superficie pe terenul altuia, în lipsa unuia din cele patru elemente mentionate anterior (paragraf 63 teza a II a si a III a)”.

Concluzionând, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a retinut ca în speta pe care a analizat-o, fosta Curte Suprema de Justitie, constatând, contrar practicii judiciare constante, nasterea dreptului de superficie dintr-o simpla „ … situatie de fapt care nu a fost urmarita sau cunoscuta de cei interesati” dând efect juridic „ aparentei de drept”, care nu se încadreaza în niciuna din cauzele care pot duce la nasterea dreptului de superficie, a pronuntat o hotarâre prin care s-a adus atingere dreptului de proprietate fara ca ingerinta sa aiba temei în dreptul intern (paragraf 63 teza finala si paragraf 64).

Este a se observa ca reclamantul are incontestabil „un bun” în sensul prev. de art.1 din protocolul nr.1 la CEDO- fiind mostenitorul defunctului R. L. – respectiv proprietarul terenului, în calitate de descendent.

Daca referitor la acest „bun” contra vointei proprietarului instanta ar constata existenta unui drept de superficie, acest fapt ar constitui în mod evident o „ingerinta” în sensul frazei întâi a primului alineat al art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.

Situatia nu ar putea fi analizata doar ca o atingere adusa folosintei terenului ci trebuie analizata ca o lipsire de proprietate pentru simplul motiv ca daca s-ar constata în favoarea pârâtilor recurenti dreptul de folosinta a terenului pe toata perioada existentei foselor septice si a instalatiei de canalizare existente în afara celor 397 m.p. teren, s-ar aduce o atingere chiar substantei dreptului de proprietate (dreptul de superficie având particularitatea, fata de alte dezmembramânte ale dreptului de proprietate de a fi un drept perpetuu).

Or, pentru ca o astfel de privare sa fie în acord totusi cu prev.art.1 din Protocolul nr.1 CEDO, ar trebui sa fie prevazuta de lege „ sa urmareasca un scop legitim” iar ingerinta în dreptul de proprietate ar trebui sa raspunda criteriului proportionalitatii ( a se vedea paragraf 78 din Hotarârea pronuntata de CEDO în cauza Brumarescu împotriva României.)

În cauza se constata ca dreptul pretins de pârâti prin cererea reconventionala nu are la baza nici una dintre cauzele care pot duce la nasterea dreptului de superficie, ceea ce înseamna ca ingerinta „nu este prevazuta de lege”.

Astfel, în urma probelor administrate s-a constatat ca pârâtii au edificat fosele septice si instalatia de canalizare mult dupa ramânerea irevocabila a sentintei civile nr.2998/1987 a Judecatoriei Gura Humorului prin care s-a constatat vânzarea-cumpararea catre autorul lor F. T. a cotei de ˝ din suprafata de teren în litigiu, aceste instalatii si fose fiind amplasate, în afara celor 125 m.p. la care era îndreptatit autorul lor în calitate de cumparator.

Cum pe suprafata de 397 m.p. atribuita, acestia pot construi o fosa septica, având în vedere toate cele mai sus aratate, tribunalul va respinge motivatiile lor privitoare la instituirea dreptului de superficie.

Au mai aratat pârâtii ca nu sunt de acord sa plateasca despagubiri reclamantului în suma de 2995 lei reprezentând c/val demolarii constructiei vechi, critici ce de asemenea urmeaza a fi înlaturate.

Din sustinerile reclamantului, coroborate cu recunoasterile partilor, cu concluziile raportului de expertiza efectuat în cauza în dosar si cu înscrisurile anexate, rezulta fara putinta de tagada, ca locuinta cu anexe gospodaresti ce a constituit proprietatea defunctului R. O. ce s-a cerut a fi partajata, nu mai exista fizic în prezent, întrucât o parte din aceasta a fost demolata de autorii pârâtilor iar o parte a ars într-un incendiu, pe locul acesteia fiind edificata locuinta pârâtilor P. A. F. si P. C..

Ca atare, în mod corect instanta de fond i-a obligat pe acestia la plata catre reclamant a cotei de ˝ din valoarea actualizata a constructiilor distruse.

În contextul tuturor celor de mai sus, apreciind ca motivatiile pârâtilor sunt nefondate, în baza dispozitiilor art.312 Cod procedura civila, tribunalul urmeaza sa admita recursul reclamantului, sa caseze sentinta recurata si sa trimita cauza spre rejudecare primei instante si sa respinga ca nefondat recursul pârâtilor.

Tags: Partaj judiciar -ieşire din indiviziune