Sanctiuni procedurale. Nulitate. Neaudierea inculpatului de catre instanta de apel.
Instanta de control judiciar, fiind sesizata cu apelul inculpatelor si al partilor civile, dupa pronuntarea unei hotarâri penale în fond, prin care nu au fost condamnate pentru infractiunile prevazute de art.37 din Legea nr.82/1991 si art.266 din Legea 31/1990, a nesocotit dispozitiile legale, trecând la judecarea cauzei fara audierea acestora, desi au fost prezente, ceea ce constituie caz de nulitate care impune reluarea judecatii în apel.
Constitutie, art.21 alin.3
Conventia pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale, art.6
Codul de procedura penala, art.378 al.1
Prin sentinta penala nr.921 pronuntata la data de 28.04.2006, în dosarul penal cu nr.588/2005, Judecatoria Constanta a respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrarii juridice si, in baza art.12 Legea 87/1994 cu aplicarea art.13 Cod penal, a condamnat-o pe inculpata N.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare si in baza art.11 pct.2 lit.”b” rap. la art.10 lit.”g” Cod procedura penala a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru infractiunile prev. de art.37 din Legea 82/1991 în referire la art.289 Cod penal si art.266 pct.2 din Legea 31/1990 întrucât a intervenit prescriptia speciala a raspunderii penale, in baza art.26 Cod penal rap. la art.12 din Legea 87/1994 cu aplicare art.13 Cod penal, a condamnat-o pe inculpata N.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare si in baza art.11 pct.2 lit.”b” rap. la art.10 lit.”g” Cod procedura penala a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru infractiunile prev. de art.37 din Legea 82/1991 în referire la art.289 Cod penal si art.266 pct.2 din Legea 31/1990 întrucât a intervenit prescriptia speciala a raspunderii penale.
Prin decizia penala nr. 85 pronuntata la data de 13.02.2007, în dosarul penal cu nr.vechi 1256/2006 si nr.unic1233/118/2006, Tribunalul Constantaa respins, în baza art.379 pct.1 lit. » b « Cod procedura penala, ca nefondat, apelul declarat de partea civila M.F. prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala – D.G.F.P. Constanta si a admis, in baza art.379 pct.2 lit.”a” Cod procedura penala, apelurile formulate de apelantele – inculpate, a desfiintat sentinta penala apelata si rejudecând a schimbat, in baza art.334 Cod procedura penala, încadrarea juridica a unor fapte retinute în sarcina inculpatei N.M. din infractiunile prev. de art.12 din Legea 87/1994 cu aplic. art.13 cod penal si art.37 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 Cod penal în infractiunea de evaziune fiscala prev. de art.13 din Legea 87/1994 cu aplic. art.13 cod penal, a unor fapte retinute în sarcina inculpatei N.A. din infractiunile prev. de art.26 Cod penal rap. la art.12 din Legea 87/1994 cu aplic. art.13 Cod penal si art.26 Cod penal rap. la art.37 din Legea nr.82/1991 – art.289 Cod penal, în infractiunea de complicitate la evaziune fiscala prev. de art.26 Cod penal rap. la art.13 din Legea 87/1994 cu aplic art.13 Cod penal si, in baza art.11 pct.2 lit.”b” Cod procedura penala raportat la art. 10 lit.”g” Cod procedura penala, a încetat procesul penal ca urmare a prescriptiei raspunderii penale.
Împotriva deciziei penale nr.85 din 13.02.2007 a Tribunalului Constanta si a sentintei penale nr.921/28.04.2006 a Judecatoriei Constanta, au declarat recurs inculpatele N.A., N.M. si partile civile MFP prin ANFP Constanta si MFP prin ANAF Bucuresti, criticându-le ca nelegale si netemeinice.
Verificând legalitatea si temeinicia hotarârilor penale recurate, prin prisma criticilor aduse cât si din oficiu, din probele dosarului se constata urmatoarele:
În conformitate cu dispozitiile din art.21 al.3 din Constitutia României si at.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, partile au dreptul la un proces echitabil, iar potrivit art.378 al.1 din Codul de procedura penala, cu ocazia judecarii apelului, este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent când instanta de fond nu a pronuntat împotriva inculpatului o hotarâre de condamnare. Aceste prevederi imperative se încadreaza în art.197 al.4 din Codul de procedura penala si care impun, din oficiu, instantele sa ia în considerare încalcarile, în orice stare a procesului, deci anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.
Or, din examinarea actelor dosarului se constata ca instanta de control judiciar, fiind sesizata cu apelul inculpatelor si a partilor civile, dupa pronuntarea unei hotarâri penale în fond, prin care au fost achitate pentru infractiunile prevazute de art.37 din Legea nr.82/1991 si art.266 din Legea 31/1990 a nesocotit dispozitiile legale, instantele trecând la judecarea cauzei fara audierea acestora, desi au fost prezente, ceea ce constituie caz de nulitate care impune reluarea judecatii în apel.
În consecinta, pentru asigurarea unui proces echitabil inculpatilor, pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, s-a dispus, în baza art.38515 pct.2 lit.”c” Cod procedura penala în referire la cazul de nulitate prevazut de art.197 al.4 Cod procedura penala, admiterea recursurilor, casarea deciziei penale si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Constanta.
Etichete: Sanctiuni procedurale.
Publicat de: 
Categorie: Sanctiuni procedurale. Nulitate. Nesemnarea încheierii de sedinta de consemnare a dezbaterilor si amânare a pronuntarii.
Nesemnarea încheierii de sedinta de consemnare a dezbaterilor si amânare a pronuntarii atrage nulitatea absoluta prevazuta de art.197 alin.2 Cod procedura penala a hotarârii si casarea cu trimitere spre rejudecare.
Cod procedura penala, art.305
art.197 alin.2
Prin sentinta penala nr. 358 din 26 februarie 2007 pronuntata in dosarul penal nr. 136/212/2005, Judecatoria Constanta a hotarât condamnarea inculpatului S.G. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru savârsirea infractiunii de “ucidere din culpa” prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a) Cod penal, 76 lit. d) Cod penal.
Prin decizia penala nr.396 din 8 octombrie 2007, pronuntata în dosarul penal nr.136/212/2005, Tribunalul Constanta a admis, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) cod procedura penala, apelurile formulate de inculpatul S.G. si partea responsabila civilmente S.C. « C.U. » SRL, a desfiintat in parte sentinta penala apelata si rejudecând a aplicat în favoarea inculpatului circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 alin. 2 Cod penal, constând in culpa comuna a victimei O.I. si a redus cuantumul despagubirilor pentru daune morale acordate partilor civile de la 10.000 lei pentru fiecare parte civila la 5.000 lei pentru fiecare parte civila .
În termen legal, inculpatul S.G. a declarat recurs, criticând hotarârile recurate sub aspectul netemeiniciei, prin prisma cazului de casare prev. de art.3859 pct.14 cod pr.penala.
Examinând cauza prin prisma cazului de casare invocat si a disp.art.3859 alin.3 cod procedura penala, curtea constata ca recursul este întemeiat, pe motivul pus în discutie din oficiu de curte, respectiv acela privind nesemnarea încheierii de amânare a pronuntarii cauzei in prima instanta, care însa va fi circumscris dispozitiilor art.3859 pct.3 cod procedura penala.
Aceasta situatie, ce rezulta din actele dosarului, impune, în acord si cu practica I.C.C.J. (dec.pen.3933/27.06.2005), casarea hotarârii recurate, întrucât, în lipsa acesteia, nu se poate verifica daca au fost respectate dispozitiile legale privind compunerea completului de judecata.
In consecinta, cauza urmeaza a se rejudeca de catre prima instanta – Judecatoria Constanta, cu respectarea disp.art.372 cod pr.penala.
Etichete: Sanctiuni procedurale.
Sanctiuni procedurale. Nulitate. Prescriptia raspunderii penale. Continuarea procesului.
Cod procedura penala, art. 197 alin. (4), art. 13
Cum instanta a dispus, în temeiul art. 121 alin. 1, 2 – art. 122 lit. (d) si art. 124 Cod penal încetarea procesului penal, fara a se pronunta asupra cererii inculpatului de continuare a judecatii, hotarârea este lovita de nulitate relativa.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia nr.1968/P/1999, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului S.M. – pentru comiterea în concurs real a infractiunilor: „gestiune frauduloasa” prev.de art.214 al.1 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal, „fals intelectual” în forma continuata prev.de art. 289 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal si de „uz de fals” toate cu aplicarea art.33 lit.a cod penal.
Prin sentinta penala nr.2483/9.09.2002, Judecatoria Medgidia a schimbat încadrarea juridica din infractiunea prev.de art.214 al.1 cu aplic.art.41 al.2 cod penal în infractiunea prev.de art.2151 al.2 cod penal cu aplic. art.41 al.2 cod penal si a declinat competenta materiala în favoarea Tribunalului Constanta.
Prin sentinta penala nr.48/20.01.2003, Tribunalul Constanta a declinat competenta materiala în favoarea Judecatoriei Medgidia, iar Curtea de Apel – solutionând acel conflict negativ de competenta prin sentinta penala nr.7/P/27.02.2003 – a stabilit competenta materiala în favoarea Tribunalului Constanta.
Tribunalul Constanta prin sentinta penala nr.293/15.06.2005 a schimbat – în baza art.334 cod procedura penala – încadrarea juridica din infractiunea prev.de art. 2151 cod penal- în infractiunea prev.de art.35 din Legea nr.22/1969 si, în baza art.11 punct 2 lit.a) cpp- rap. la art.10 alin.(1) lit.d) cod procedura penala – l-a achitat pentru savârsirea infractiunii prev.de art.35 din Lg.22/1969 si pentru comiterea infractiunii prev.de art.289 si art.291 cod penal.
Prin decizia penala nr.295/P/24.11.2005 – Curtea de Apel Constanta a admis apelurile Parchetului si al partii civile – a desfiintat sentinta penala nr.293/15.06.2005 a Tribunalului Constanta si a trimis cauza primei instante pentru a rezolva fondul cauzei, sustinând utilitatea administrarii probei cu expertiza tehnica-contabila cu obiective clare pentru stabilirea situatiei de fapt si necesitatea efectuarii unei expertize.
Procedând la rejudecarea cauzei, prin sentinta penala nr.37/25.01.2008, Tribunalul Constanta – sectia penala a dispus, în baza art.334 cod procedura penala, schimbarea încadrarii juridice privind pe inculpatul S.M. din infractiunea de “delapidare” prev.de art.215 ind.1 al.2 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal în infractiunea de „gestiune frauduloasa” prev.de art.214 al.1 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal, din infractiunile de „fals intelectual” în forma continuata prev.de art. 289 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal si de „uz de fals” în forma continuata prev.-de art.291 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal în infractiunea de „fals în înscrisuri sub semnatura privata” prev.de art.290 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal, a respins cererea de schimbare a încadrarii juridice din infractiunea prev. de art.2151 al.2 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal în infractiunea prev.de art.214 al.2 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal si din infractiunea prev.de.art.2151 al.2 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal în infractiunea prev.de art.35 din Legea nr.22/1969 si, în baza art.11 pct.2 lit.b) în referire la art. 10 al.1 lit.g) c.pr.pen. si art.122 al.1 lit.d) cod penal si art.124 cod penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru savârsirea infractiunilor de „gestiune frauduloasa” prev.de art.214 al.1 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal, de „fals în înscrisuri sub semnatura privata” prev.de art.290 cod penal cu aplic.art.41 al.2 cod penal, ca efect al prescriptiei raspunderii penale.
Împotriva acestei sentinte penale au declarat apel inculpatul S.M. si partea civila S.C. ”P” S.A. Poarta Alba, prin lichidator- F.F.I.C. IPURL Constanta.
Criticile formulate de partea civila- vizeaza modul de solutionare a actiunii civile- respectiv cuantumul despagubirilor la care a fost obligat inculpatul.
Inculpatul S.M. în criticile aduse hotarârii apelate a aratat:
Hotarârea este nelegala si netemeinica deoarece s-a pronuntat numai cu privire la prescriptia raspunderii penale, desi la dezbaterile în fond si în concluziile scrise s-a solicitat continuarea judecatii si achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a) cod procedura penala raportat la art.10 lit.d) cod procedura penala.
Fata de acest motiv de apel solicita desfiintarea hotarârii si trimiterea cauzei pentru rejudecare pe fond la Tribunalul Constanta.
Curtea a constatat ca motivul de apel formulat de inculpat este întemeiat; prin aparatori, atât la dezbaterile pe fond cât si prin concluziile scrise, inculpatul a solicitat pronuntarea unei hotarâri de achitare, iar Tribunalul retine ca acesta nu a solicitat continuarea judecatii.
Hotarârea instantei de fond este lovita de nulitate – nulitate care nu poate fi înlaturata decât prin desfiintarea ei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cazul de nulitate este cel prevazut de art.197 alin.4 cod procedura penala – dispozitia legala încalcata fiind cea prevazuta de art.13 cod procedura penala.
Trebuie retinut ca nulitatea a fost invocata în termenul impus de art.197 al.4 cod procedura penala.
Pentru aceste considerente, apelul a fost admis, sentinta penala apelata s-a desfiintat si dosarul înaintat Tribunalului Constanta pentru judecata pe fond- cu respectarea stricta a prevederilor art.13 cod procedura penala.
Etichete: Sanctiuni procedurale.
Sanctiuni procedurale. Nulitate. Mentinerea arestarii preventive în cursul judecatii. Lipsa inculpatului.
Cod procedura penala, art. 197 alin. (2), art. 3002, art. 160b, art. 314
Verificarea privind arestarea inculpatului în cursul judecatii se poate realiza numai în prezenta inculpatului, mentinerea arestarii preventive în lipsa inculpatului atragând nulitatea absoluta a hotarârii.
Prin încheierea de sedinta din data de 2 iunie 2008 pronuntata în dosarul penal nr.2496/118/2008, Tribunalul Constanta a mentinut, în baza art.3002 cod pr.penala raportat la art.160b alin.3 cod procedura penala, arestarea preventiva a inculpatului S.D.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs criticând-o sub aspectul nelegalitatii si al netemeiniciei.
Verificând legalitatea si temeinicia încheierii recurate, prin prisma criticilor aduse, cât si din oficiu, în conformitate cu art.3856 alin.2 rap. la art.3859 alin.5 cod procedura penala, în baza art.38515 pct.2 lit.c) cod procedura penala, s-a admis recursul, s-a casat încheierea recurata si s-a dispus rejudecarea de catre prima instanta pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.314 cod procedura penala, judecata nu poate avea loc decât în prezenta inculpatului când acesta se afla în stare de detinere. Aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie, iar în prevederile art.3002 cod procedura penala legiuitorul nu a precizat ca se poate face aplicarea prevederilor din art.159 alin.3,4,5-11 cod procedura penala. Neaducerea inculpatului la judecata, în prima instanta la data de 2 iunie 2008, acesta fiind arestat, atrage nulitatea absoluta a hotarârii pronuntate, deoarece, potrivit art.314 alin.2 cod procedura penala, aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie, iar în conformitate cu prevederile din art.197 alin.2 teza a II-a cod procedura penala, dispozitiile relative la prezenta inculpatului, când aceasta este obligatorie potrivit legii, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
În acelasi sens, decizia penala nr. 326/P/26.06.2008
Etichete: Sanctiuni procedurale.
