Top

PLÂNGERE ÎMPOTRIVA REZOLUŢIILOR SAU ORDONANŢELOR PROCURORULUI. INTIMAŢI MAGISTRAŢI JUDECĂTORI. INSUFICIENŢĂ A ACTELOR PREMERGĂTOARE. NEAUDIEREA PETIŢIONARULUI

Sentinţa nr. 134 din 1 octombrie 2009

Petiţionarul R. V. a formulat, în temeiul art 278/1 C.p.p. plângere împotriva rezoluţiilor nr. 1013/P/2008 din 20.02.2009 şi 183/II/2/2009 din 16.03.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Petiţionarul R. V. a formulat plângere penală solicitând a se efectua cercetări împotriva intimatilor – judecatori B. V. , T. N. şi M. A. din cadrul Tribunalului Neamţ întrucât aceştia, în calitatea pe care o au, îndeplinindu-şi defectuos atribuţiile de serviciu, i-au respins cererea de suspendare a cauzei civile nr. 4323/103/2007 pe care o avea pe rolul Tribunalului Neamţ, deşi avea un dosar penal in curs de cercetări şi au soluţionat pe fond cererea de revizuire, respingând-o ca inadmisibilă, cauzându-i o vătămare a intereselor legale.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin rezoluţia nr. 1013/P/2008 din 20.02.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus, în baza art. 228 alin. (4) şi art. 10 lit. a C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii judecători B. V., T. N. şi M. A în cadrul Tribunalului Neamţ, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz in serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., reţinându-se că intimaţii – judecători au efectuat activităţi şi au întocmit acte în virtutea atribuţiilor pe care judecătorii le îndeplinesc în exercitarea funcţiilor în care sunt învestiţi, cu respectarea principiilor inamovibilităţii şi independenţei, prin interpretarea probelor şi aplicarea legii, neexistând indicii din care să rezulte săvârşirea vreunei infracţiuni.

Nemulţumit de soluţia adoptată, petentul a formulat plângere la prim procuror. Prin rezoluţia nr. 183/II/2/2009 din 16.03.2009 prim procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a respins plângerea.

Petentul a formulat plângere la instanţa de judecată în temeiul art 278/1 C.p.p. criticând soluţia parchetului prin aceea că nu a fost chemat de procuror pentru a fi audiat, la dosar sunt acte medicale care atestă starea sa de sănătate.

Din examinarea materialului probator de la dosar instanţa a constatat plângerea de faţă nefondată din următoarele considerente.

Petentul este nemulţumit de faptul că intimaţii magistraţi i-au respins cererea de suspendare a dosarului civil nr. 4323/103/2007 al Tribunalului Neamţ, având ca obiect revizuire, până la finalizarea cercetărilor în dosarul penal nr. 3668/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău.

Plângerea reglementată în dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., are natura juridică a unei căi de atac îndreptată împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror.

Astfel, în baza principiului constituţional a liberului acces la justiţie judecătorul este chemat de către persoana vătămată sau de orice alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate, să efectueze un control judecătoresc asupra rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Instanţa este obligată să examineze lucrările efectuate de procuror sau de organul de urmărire penală care au stat la baza adoptării soluţiei procurorului, după care urmează să pronunţe una dintre soluţiile prevăzută de art. 2781 alin. (8) C. proc. pen.

Analizând soluţia procurorului de netrimitere în judecată, instanţa constatată că actul de dispoziţie al procurorului este legal şi temeinic.

În mod corect procurorul, în urma efectuării actelor premergătoare în cauză, văzând şi dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 303/2004, a stabilit că infracţiunile imputate intimaţilor nu există.

Împrejurarea că hotărârea judecătorească pronunţată de intimaţi în cadrul atribuţiilor de serviciu este nefavorabilă petentului, nu constituie un indiciu care l-ar îndreptăţi pe acesta să pună la îndoială modalitatea în care intimaţii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu. În ce priveşte activitatea magistraţilor, atribuţiile lor de serviciu se circumscriu soluţionării cauzelor cu care sunt investiţi, respectiv interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale, în acord cu principiile dreptului substanţial şi ale celui procedural.

Eventualele erori apărute în acest proces de interpretare şi aplicare a legii nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuţiilor de serviciu în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, aceasta fiind de altfel şi justificarea existenţei lor.

În acest context, nemulţumirile părţilor dintr-un proces cu referire la modul concret de soluţionare a cauzei trebuie să îmbrace forma căilor de atac în limitele recunoscute de lege, neputându-se obţine o suplimentare a gradelor de jurisdicţie prin promovarea unei plângeri penale împotriva magistratului (magistraţilor) care au soluţionat cauza.

Răspunderea penală a magistraţilor poate fi pusă în discuţie, cu referire la infracţiunea analizată, numai în situaţiile în care aceştia şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă, adică au cunoscut caracterul vădit nelegal al acţiunilor lor, urmărind sau acceptând vătămarea intereselor legale ale unei persoane (ori, cu referire la infracţiunea de neglijenţă în serviciu, au încălcat din culpă îndatoririle de serviciu). În consecinţă, atâta timp cât obiectul plângerii se referă la nemulţumirea legată de soluţia pronunţată de intimaţi în calitate de judecători într-o cauză civilă, soluţia de netrimitere în judecată dispusă de procuror este legală şi temeinică.

Petentul a mai invocat in faţa instanţei că nu a fost chemat de procuror în faţa sa pentru a i se lua declaraţie. Această susţinere nu poate duce, în sine la admiterea plângerii de faţă din următoarele considerente.

Potrivit dispoziţiilor art. 224 alin. (1) C. proc. pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.

Actele premergătoare au menirea fie de a completa informaţiile pe care organele de urmărire le au cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, fie numai să verifice informaţii pentru a se putea stabili dacă se impune sau nu începerea urmăririi penale.

Prin efectuarea actelor premergătoare se poate preîntâmpina începerea urmăririi penale în cazuri nejustificate, eliminându-se posibilitatea apariţiei acelui cadru legal în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale care, în final, s-ar dovedi nejustificate.

Tocmai de aceea organele de urmărire penală, prin efectuarea actelor premergătoare îşi vor lua o măsură de garanţie în plus privind respectarea legalităţii în opera de înfăptuire a justiţiei.

Legea procesual penală română nu limitează verificările ce pot fi dispuse de organele de urmărire penale în faza actelor premergătoare, putând fi ascultate anumite persoane, efectuarea unor cercetări la faţa locului, alte investigaţii, neputând fi dispuse măsurii procesuale, percheziţii, deoarece acestea se pot lua numai cu privire la învinuit sau inculpat, ceea ce ar presupune o urmărire penală începută. Organul de urmărire penală efectuează în etapa cercetărilor preliminare actele pe care le consideră necesare în vederea începerii urmăririi penale. Ori plângerea iniţială formulată de petent era destul de clară cu privire la aspectele pe care le semnala.

Referirile petentului la aspecte vizând fondul dosarului civil in care s-a judecat nu pot face obiectul examinării de către instanţă in prezenta cerere. În mod corect s-a reţinut atât de către procurorul care a instrumentat plângerea, respectiv procurorul ierarhic superior acestuia, că în cauză nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de lege pentru a putea reţine săvârşirea de către magistraţi a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., nefiind săvârşită de către magistraţii judecători nicio infracţiune, astfel încât plângerea de faţă este nefondată şi a fost respinsă, în temeiul art. 278/1 alin 8 lit a C.p.p.

S-a dispus obligarea petiţionarului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. Proc. pen.

Etichete:

Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere in judecată

Tip: sentinţă penală

Nr./Data: 61/12.10.2009

Autor: Judecătoria Buhuşi

Domenii asociate: plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

Prin cererea înregistrată sub nr.961/199/07.09.2009, petentul G. I.V., a formulat plângere împotriva rezoluţiei prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi 39/II/2009, prin care i s-a respins plângerea.

În motivarea plângerii, petentul a învederat instanţa că intimatul i-a ocupat suprafaţa de 47 mp teren, motiv pentru care a sesizat organele de poliţie, iar în urma cercetărilor Parchetul a reţinut o situaţie de fapt eronată. De asemenea, comisia care a efectuat cercetări în teren a constatat că proprietatea intimatului are o lăţime de 20 cm, mai mică în partea de S, ceea ce este absurd. A mai arătat, de asemenea, că expertiza efectuată în dosarul de partaj, a constatat că suprafaţa de teren, conform certificatului de moştenitor, este de 537 mp, dar la măsurători s-au găsit 490 mp.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 22.09.2008, petentul a sesizat organele de poliţie, că intimatul P. V. i-a ocupat abuziv suprafaţa de 47 mp, teren prin mutarea gardului.

Prin rezoluţia 862/P/2008/27.07.2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuşi a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimat, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie, prevăzută de art.220 Cod penal, întrucât fapta nu există.

Instanţa, reţine că intimatul a cumpărat în 1995 un imobil (casă şi teren) care se învecinează cu imobilul petentului, în partea de E. În anul 1996, intimatul a construit un gard, pe vechiul aliniament.

Din procesul verbal încheiat la data de 12.12.2008, în prezenţa organelor de poliţie şi ai primăriei, rezultă că prin construcţia gardului, intimatul nu a ocupat din proprietatea petentului. Mai mult, s-a constatat că intimatul, în partea de S-curtea imobilului intimatului are o deschidere de 25,50 m., iar la N- tot de 25,50 m, conform actelor. În urma măsurătorilor însă, a rezultat în partea de S – o lăţime de 25,30 mm aprofundat pe o lungime de 33,42 m în E, iar la N- are o lăţime de 25,45 m, ceea ce duce la concluzia că petentul are curtea cu 20 cm mai mică în S şi cu 5 cm mai mică în partea de N.

De altfel, petentul, recunoaşte că în urma expertizei efectuate în cadrul procesului de partaj succesoral, s-a constatat că din suprafaţa de 537 mp, la măsurători s-a găsit 490 mp.

Petentul, a formulat şi o acţiune în revendicare cu privire la aceleaşi suprafeţe de teren, dosarul aflându-se pe rol în faza efectuării expertizei topo-cadastrale.

Faţă de cele ce preced, instanţa constatând nefondată plângerea, petentul o va respinge în temeiul art.2781 pct.8 lit.a Cod pr.penală şi va menţine rezoluţia nr.862/P/2008/27.07.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi.

Red.PA 01.11.2009

Etichete:

Plangere impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (art.278 ind.1 C.p.p.) REJUDECARE. Procurorul s-a pronuntat numai cu privire la o parte din persoanele indicate in plangere ca faptuitori si numai cu privire la o parte din fapte, plangerea, nefiind analizata in intreg cu privire la toate aspectele semnalate si cu privire la toti faptuitorii. Desfiintare rezolutie si trimitere cauza la Parchetul, in temeiul art.278 1 aliniat 8 litera b Cod procedura penala.

Sub nr. 2364. din 17 aprilie 2008 a fost inregistrata la instanta cauza trimisa la rejudecare prin Decizia penala nr. 119/R din 12 martie 2008 pronuntata de Tribunalul Vaslui, in plangerea formulata de petentul – persoana vatamata IF, impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penala fata de persoanele cercetate MI, MA si AI, pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal si fata de persoana cercetata BCF pentru savarsirea infractiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal, fals intelectual prev. de art. 289, als in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 Cod penal si uz de fals prev. de art. 291 Cod penal , data de procuror la data de 28.03.2006 in dosar nr. 114/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad, ca urmare a casarii Sentintei penale nr. 736 din 23 octombrie 2007 pronuntata de Judecatoria Barlad.

Motivul casarii si al trimiterii la rejudecare a fost acela ca instanta de fond nu a examinat plangerea pe fond, ci a respins-o pe exceptie, conform disp. art. 278 ind. 1 alin. 11 Cod procedura penala, care nu sunt aplicabile in cauza, plangerea fiind formulata in termen si practic pentru prima data la instanta impotriva rezolutiei date de procuror in dosarul nr. 114/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad.

In consecinta, instanta de control judiciar a apreciat ca plangerea petentului trebuie analizata pe fond.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:

Sub nr. 2364 din 22.06.2007 a fost inregistrata la instanta, in temeiul art. 2781 Cod procedura penala, plangerea formulata de petentul – persoana vatamata IF, fiul lui Neculai si Ioana, nascut la data de 23.02.1968 in Barlad, jud. Vaslui, , impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penala fata de persoanele cercetate MI, MA si AI, pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal si fata de persoana cercetata BCF pentru savarsirea infractiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal, fals intelectual prev. de art. 289, fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 Cod penal si uz de fals prev. de art. 291 Cod penal , data de procuror la data de 28.03.2006 in dosar nr. 114/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad.

Petentul sustine in plangerea formulata ca rezolutia atacata este netemeinica si nelegala motivat de faptul ca prin SP nr. 1212/2006 si SP nr. 2214/2006 pronuntate de Judecatoria Barlad, au fost desfiintate rezolutiile de neincepere a urmaririi penale date de procuror impotriva persoanelor pe care le reclamase.

Analizand plangerea petentului formulata in temeiul art. 2781 Cod procedura penala in instanta, pe fond, raportat la plangerea sa initiala care a facut obiectul dosarului de cercetare penala nr. 114/P/2006 si la rezolutia procurorului mai sus mentionata, impotriva careia petentul a formulat prezenta plangere, instanta apreciaza ca actul procurorului este netemeinic si nelegal, plangerea petentului fiind intemeiata si fondata, pentru urmatoarele motive:

I. In plangerea formulata de petent la Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad, in calitate de persoana vatamata, acesta solicita sa se efectueze cercetari impotriva mai multor faptuitori cu privire la savarsirea unui numar mai mare de fapte penale, insa procurorul s-a pronuntat numai cu privire la o parte din aceste persoane si cu privire la o parte din fapte.

Plangerea petentului, in calitatea sa de persoana vatamata, nu a fost analizata in intreg cu privire la toate aspectele semnalate si cu privire la toti faptuitorii.

Procedand astfel, organul de cercetare a lipsit, in final, plangerea de eficienta juridica data unui asemenea act de catre legiuitor, atunci cand a prevazut dreptul oricarei persoane vatamate de a formula plangere cu privire la faptele care i-au adus vatamari si obligatia organelor carora li se adreseaza astfel de sesizari, de a raspunde complet, printr-o solutie, cu privire la aspectele semnalate.

In consecinta a fost incalcat un drept al petentului privind sesizarea unor fapte cu privire la savarsirea carora se considera lezat in drepturile sale si prejudiciat, procurorul nefacand nici un fel de act de cercetare cu privire la aceste aspecte, nepronuntand nici o solutie in acest sens, situatie in care instanta nu poate verifica temeinicia aspectelor sesizate de petent in plangerea sa penala.

Astfel, in plangerea sa penala, adresata Parchetului de pe langa judecatoria Barlad, la data de 17 ianuarie 2006, petentul sustine ca faptuitorii MI, MA SI AI au savarsit impotriva sa pentru infractiunea prev. de art. 246 Cod penal, BCF infractiunile prev. de art. 192, 208 alin. 1, 220, 246, 289, 290 si 291 Cod penal, SIM infractiunile prev. de art. 192, 208, 220 si 246 Cod penal si CV infractiunile prev. de 208, 192 si 220 si 246 Cod penal.

Din rezolutia de neincepere a urmaririi penale, data de procuror la data de 28.03.2006 in dosar nr. 114/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad, rezulta ca fata de faptuitorii SIM si CV nu s-a efectuat nici un act de cercetare, nepronuntandu-se o solutie fata de acestia, iar cu privire la ceilalti faptuitori, procurorul nu a facut cercetari si nu s-a pronuntat cu privire la toate faptele sesizate, respectiv fata de BCF, si pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.192,220, 246 Cod penal

II. Temeiul in baza caruia procurorul a pronuntat solutia de neincepere a urmaririi penale este art. 10 lit. j Cod procedura penala, autoritatea de lucru judecat neputand fi invocata fata de o alta rezolutie a procurorului pronuntata intr-un dosar similar, deoarece insasi interpretarea corecta literara a textului, prevede situatia unei judecati, deci un act definitiv pronuntat de o autoritate care emite acte de judecata, respectiv hotarari judecatoresti, in cazul de fata aflandu-ne in prezenta unor acte de cercetare penala.

In consecinta, urmeaza ca instanta sa admita plangerea petentului.

Va desfiinta rezolutia de neincepere a urmaririi penala fata de persoanele cercetate MI, MA SI AI, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 246 Cod penal si fata de persoana cercetata BCF pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 208 alin. 1, 289, 290 si 291 Cod penal, data de procuror la data de 28.03.2006 in dosar nr. 114/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad, apreciind ca exista conexitate intre faptele sesizate de petent ca fiind savarsite de mai multi faptuitori, si in consecinta actele de cercetare urmeaza sa se analizeze intreaga activitate infractionala.

Va trimite cauza la Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad , in temeiul art.278 1 aliniat 8 litera b Cod procedura penala, in vederea inceperii urmaririi penale fata de faptuitorii : MI, MA SI AI pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 246 Cod penal, BCF pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 192, 208 alin. 1, 220, 246, 289, 290 si 291 Cod penal, SIM pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 192, 208, 220 si 246 Cod penal si CV pentru savarsirea infractiunilor prev. de 208, 192 si 220 si 246 Cod penal, impotriva persoanei vatamate IF

Cu ocazia efectuarii actelor de cercetare, urmeaza ca procurorul sa audieze din nou persoana vatamata pentru a-si preciza plangerea, vor fi audiati martori, se vor solicita inscrisuri si orice alte probe care vor reiesi din cursul cercetarilor, vor fi audiate persoanele indicate in plangere ca faptuitori, urmand sa se stabileasca competenta efectuarii actelor de cercetare cu privire la faptele pentru care este reclamat, SIM, in calitate de executor judecatoresc, la data reclamata de petent ca fiind acea a savarsirii faptelor.

In temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in cauza raman in sarcina statului.

Etichete: