Top

Perimare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 762 din 10 martie 2009

J U D E C A T A:

Asupra acţiunii civile introdusă de către .. Victor şi .. Gloria cu petiţia înregistrată la nr… din 21-12-2007, număr unic de dosar ../327/2007.

Din verificarea actelor de la dosar, rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 29 ianuarie 2008, de când cauza a fost suspendată în tem.art.1551Cod proc.civilă şi că de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părţilor.

În conformitate cu dispoziţia art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar şi în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art.252 Cod procedură civilă perimarea se poate constata şi din oficiu.

Având în vedere că în cauza de faţă nu s-a îndeplinit nici un act de procedură, în vederea judecăţii pricinii de mai mult de un an, instanţa urmează a constata perimată acţiunea de faţă.

Etichete:

Perimare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 606 din 24 februarie 2009

Asupra acţiunii civile introdusă de către .. cu petiţia înregistrată la nr… din 02-10-2007. Din verificarea actelor de la dosar, rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 22 ianuarie 2008, de când cauza a fost suspendată la cererea părţilor şi că de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părţilor.

În conformitate cu dispoziţia art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar şi în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art.252 Cod procedură civilă perimarea se poate constata şi din oficiu.

Având în vedere că în cauza de faţă nu s-a îndeplinit nici un act de procedură, în vederea judecăţii pricinii de mai mult de un an, instanţa urmează a constata perimată acţiunea de faţă.

Etichete:

Perimare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 605 din 24 februarie 2009

Asupra acţiunii civile introdusă de către .. cu petiţia înregistrată la nr… din 20.06.2007,

Din verificarea actelor de la dosar, rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 22 ianuarie 2008, de când cauza a fost suspendată la cererea părţilor şi că de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părţilor.

În conformitate cu dispoziţia art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar şi în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art.252 Cod procedură civilă perimarea se poate constata şi din oficiu.

Având în vedere că în cauza de faţă nu s-a îndeplinit nici un act de procedură, în vederea judecăţii pricinii de mai mult de un an, instanţa urmează a constata perimată acţiunea de faţă.

Etichete:

Perimare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 608 din 24 februarie 2009

Asupra acţiunii civile introdusă de către .. cu petiţia înregistrată la nr… din 08.12.21997, număr unic de dosar …/327/1997.

Din verificarea actelor de la dosar, rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 25 ianuarie 1999, de când cauza a fost suspendată pentru lipsa părţilor şi că de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părţilor.

În conformitate cu dispoziţia art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar şi în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art.252 Cod procedură civilă perimarea se poate constata şi din oficiu.

Având în vedere că în cauza de faţă nu s-a îndeplinit nici un act de procedură, în vederea judecăţii pricinii de mai mult de un an, instanţa urmează a constata perimată acţiunea de faţă.

Etichete:

Perimare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 604 din 24 februarie 2009

Asupra acţiunii civile introdusă de către .. cu petiţia înregistrată la nr… din 11-10-2007, număr unic de dosar …/327/2007.

Din verificarea actelor de la dosar, rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 22 ianuarie 2008, de când cauza a fost suspendată la cererea părţilor şi că de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părţilor.

În conformitate cu dispoziţia art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar şi în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art.252 Cod procedură civilă perimarea se poate constata şi din oficiu.

Având în vedere că în cauza de faţă nu s-a îndeplinit nici un act de procedură, în vederea judecăţii pricinii de mai mult de un an, instanţa urmează a constata perimată acţiunea de faţă.

Etichete:

Perimare

Dosar nr. 29/88/2009

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Sentinţa civilă Nr. 145

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 29/88/2009, reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI – TULCEA, a solicitat instanţei modificarea măsurii de plasament pentru minorul BI , născut la data de …. în mun.Tulcea, judeţ Tulcea, fiul lui BE , decedat şi al lui BF , cu domiciliul legal în mun. Tulcea, ……, jud. Tulcea, plecată din ţară la data de 12.01.2002 la asistent maternal profesionist IG cu plasament la unchiul matern, BL , domiciliat în mun. Tulcea, str………., jud. Tulcea şi delegarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti către preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea conform dispoziţiilor art. 62 alin. 2 din Legea nr.272/2004.

In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că minorul provine dintr-o relaţie de concubinaj, recunoscut de tată, dar care, mai târziu, a făcut o declaraţie că nu este tatăl biologic. Minorul a fost abandonat de către mamă în luna noiembrie 2001 la familia care o găzduia, iar în anul 2002, minorul a fost plasat, în regim de urgenţă, la Centrul de Plasament „Antonio” Constanţa. Ulterior, minorul a fost plasat la asistent maternal profesionist IG , de unde a fost învoit în familia unchiului la data de 19.12.2008, întrucât asistentul maternal a ieşit la pensie.

Minorul a fost diagnosticat cu „defect septal interventricular, hipertensiune pulmonară, dismorfism toracic” şi a suferit de curând o intervenţie chirurgicală pe cord, recuperarea post operatorie fiind bună.

S-a mai arătat că unchiul matern, împreună cu soţia acestuia, locuiesc împreună în casa mamei soţiei, compusă din 3 camere, baie, bucătărie şi hol, că veniturile familiei se compun din salariul soţului în cuantum de 1000 lei şi pensia mamei soţiei în cuantum de 390 lei.

Familia BL şi BG s-a ataşat foarte mult de minor, declarând că doreşte să-l adopte, având în vedere că tatăl minorului este decedat, iar mama este total dezinteresată.

In drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 58 alin. 1 lit. a, art. 60 alin. 3 lit.a, art. 61 alin. 2 lit. a şi art. 68 din Legea nr. 272/2004.

In dovedirea cererii au fost ataşate următoarele înscrisuri: raport referitor la ancheta psihosocială a minorului, plan individualizat de protecţie, ancheta socială a D.G.A.S.P.C. Tulcea, ancheta socială a D.G.A.S.P.C. de la domiciliul solicitantei, cererea solicitantului, ancheta socială a Primăriei comunei Cerna, jud. Tulcea, privitoare la bunica maternă, adeverinţe, caracterizări, declaraţii, decizia de pensionare a asistentului maternal, caracterizare şcolară, copie de pe certificatul de naştere al minorului, copie de pe cartea de identitate al unchiului minorului, avize psihologice, raport după vizită, copie de pe sentinţa civilă nr.1298/14.07.2005 a Tribunalului Tulcea.

Examinând cererea în raport de probatoriul administrat, instanţa reţine că

minorul provine dintr-o relaţie de concubinaj, recunoscut de tată, dar care, mai târziu, a făcut o declaraţie că nu este tatăl biologic. Minorul a fost abandonat de către mamă în luna noiembrie 2001, iar în anul 2002, minorul a fost plasat, în regim de urgenţă, la Centrul de Plasament „Antonio” Constanţa. Ulterior, minorul a fost plasat la asistent maternal profesionist IG , de unde a fost învoit în familia unchiului la data de 19.12.2008, întrucât asistentul maternal a ieşit la pensie.

Minorul a fost diagnosticat cu „defect septal interventricular, hipertensiune pulmonară, dismorfism toracic” şi a suferit de curând o intervenţie chirurgicală pe cord, recuperarea post operatorie fiind bună.

Se mai reţine că unchiul matern, împreună cu soţia acestuia, locuiesc împreună în casa mamei soţiei, compusă din 3 camere, baie, bucătărie şi hol, că veniturile familiei se compun din salariul soţului în cuantum de 1000 lei şi pensia mamei soţiei în cuantum de 390 lei, familia acestuia ataşându-se foarte mult de minor, declarând că doreşte să-l adopte, având în vedere că tatăl minorului este decedat, iar mama este total dezinteresată.

Potrivit dispoziţiilor art. 58 alin. 1 lit. c din Legea nr. 272/2004, plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială. Având în vedere situaţia prezentată, instanţa constată că cererea formulată de către reclamantă este întemeiată, urmând a se admite cererea şi a dispune modificarea măsurii de plasament a minorului BI , născut la data de 20.07.1997 în mun. Tulcea, jud. Tulcea, de la asistent maternal profesionist IG cu plasament la unchiul matern BL.

Urmează a dispune delegarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti către Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea.

Etichete:

Perimare

Prin sentinţa civilă nr. 7235 din 15.11.2007 Judecătoria Bacău a admis excepţia perimării şi a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Ţ.R. , N.L. , F.C. în contradictoriu cu pârâţii T.M., T.D. ,L.N. şi B.J. .

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

Având în vedere că din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 5.10.2006, când cauza a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 155 1 C.p.civ. pentru neindicarea în mod clar de către reclamantă a obiectului acţiunii,

Văzând că în conformitate cu dispoziţiile art. 248 C.p.civ. orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar şi împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, iar potrivit dispoziţiilor art. 252 C.p.civ perimarea se poate constata şi din oficiu;

Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părţilor, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii;

Instanţa, în baza art.248 şi urm Cpciv, a admis excepţia invocată şi a constata perimată acţiunea de faţă.

Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamantele Ţ.R., N.L. , F.C. pentru următoarele considerente:

– invocă prevederile art. 2441 ( şi art. 3041) Cod procedură civilă şi art. 249 C.pr. civ. privind întreruperea perimării prin îndeplinirea unui act de procedură în vederea judecării procesului de către organele jurisdicţionale în drept

-pe baza documentelor din dosar solicită a se constata că suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor;

– în dosar există documente contradictorii cauzate de conflictul de competenţă în sensul art. 20 C.pr. civ. între instanţa judecătorească şi prefectul judeţului în calitate de preşedinte al Comisiei Judeţene Bacău pentru aplicarea legilor fondului funciar care are atribuţii jurisdicţionale cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului care a fost preluat abuziv de stat.

– în dosarul Judecătoriei Bacău nr. 3771/2003 a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 103789/2002 emis nelegal pe numele defunctului T.V. pe un alt amplasament faţă de terenul autorului în suprafaţă de 2,25 ha;

– ulterior o mare parte din dreptul de proprietate situat pe vechiul amplasament a fost transferată prin titlurile de proprietate nr. 103790/08.08.2002 şi nr. 103814/2002 emise pe numele L.N. şi o altă parte a fost transferată la defuncta G.N..

Recurentele reclamante au completat motivele de recurs arătând că:

– judecătoria nu s-a pronunţat imediat prin încheiere privind contestatia referitoare la transferul de competenţă

– incorect şi abuziv instanţa de fond a respins prin încheierea din 07.09.2006 cererea privind anularea titlului de proprietate emis nelegal la 31.07.2002 pe numele defunctului T.V. , refuzând să facă cercetare la faţa locului;

– referatul nr. 3496/17.12. 2002 întocmit de Comisia Judeţeană şi O.J.C.G.C. Bacău probează că în anul 2002 nu a fost emis nici un titlu în baza vreunei cereri din anul 1991, toate cererile puse în discuţie în referat datând din anul 1998.

Intimatul pârât T.D. a decedat la la 25.08.2007 iar în cauză au fost citaţi moştenitorii acestuia C. Gh. G., M. Gh. M., T. Gh.Gh. E., T. Gh. E., T. Gh. M., T. Gh. V. , T. Gh. O., M. Gh. A..

Recurenta reclamantă Ţ.R. a a invocat lipsa calităţii procesuale a moştenitorilor intimatului pârât T. Gh. D. arătând că aceştia au formulat cerere de renunţare la moştenire şi că însuşi defunctul a renunţat la succesiunea după T. N.V..

Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

Fiind o etapă a judecăţii, recursul constituie o continuare a procesului declanşat prin cererea de chemare în judecată aşa încât îi vizează pe toţi cei care au fost părţi la judecata în primă instanţă indiferent de poziţia procesuală.

T. Gh D. a fost parte la judecata în primă instanţă , fiind pârât în acţiunea formulată de reclamantă iar ca urmare a decesului acestuia în cursul procesului a intervenit transmisiunea calităţii procesuale pasive catre moştenitori care astfel au calitate procesuală în calea de atac a recursului.

În susţinerea excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive a moştenitorilor intimatului pârât T. Gh. D. s-au invocat argumente referitoare la opţiunea succesorală exprimată atât de T. Gh. D. cât şi de moştenitorii acestuia faţă de moştenirea după defunctul T. N V. Aceste argumente exced cadrului procesual în recurs obiectul căii de atac fiind o sentinţă pronunţată în aplicarea prevederilor art. 248 C.pr. civ. privind perimarea.

În consecinţă, văzând şi prevederile art. 137 C.pr. civ. urmează a respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a moştenitorilor defunctului pârât T. Gh D..

Fără temei susţine recurenta reclamantă incidenţa prevederilor art. 249 C.pr. civ. privind întreruperea perimării. Potrivit dispoziţiilor acestui articol perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes. În speţă recurentele reclamante nu au invocat acte de procedură care să fi fost efectuate în dosarul Judecătoriei Bacău nr. 441/180/2005 în vederea judecării pricinii care face obiectul acestui dosar, acestea prevalându-se de demersuri efectuate la autoritatea administrativă jurisdicţională ce are competenţe în aplicarea legilor fondului funciar. Nu se poate reţine că aceste demersuri s-ar fi efectuat în vederea continuării judecăţii în dosarul nr. 441/180/2005 dat fiind că în acest dosar judecata a fost suspendată pentru temeiuri străine de desfăşurarea procedurii în faţa autorităţii administrative jurisdicţionale în materia legilor fondului funciar.

Suspendarea judecăţii a fost dispusă pentru motive imputabile reclamantelor, instanţa reţinând că acestea nu şi-au îndeplinit obligaţia de a preciza clar obiectul acţiunii şi în mod corect s-a aplicat sancţiunea procedurală a perimării, în dosar neexistând dovezi privind efectuarea în cursul termenului de perimare a unor acte de procedură în vederea continuării judecării pricinii.

Pe cale de consecinţă nu vor fi analizate celelalte motive de recurs care nu privesc soluţia de constatare a perimării pronunţată prin sentinţa recurată.

Faţă de cele reţinute, văzând şi prevederile art. 312 alin. 1 C.pr. civ, va respinge recursul ca nefondat.

Etichete:

Perimarea executarii silite. Contract de vanzare – cumparare deghizat partial. Plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc de a continua executarea

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 13860 (19.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: contestaţie la executare

Prin sentinta civila nr. 13860 din 19 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis contestatia la executare formulata de catre contestatoarea MM in contradictoriu cu intimatii SC O S.A., DF si DM, si a respins, ca nefondata, plângerea formulata de petenta S.C. O SA in contradictoriu cu intimatii DF, DM si Biroul Executorului Judecatoresc BG Iasi, împotriva procesului verbal din 21.07.2008 întocmit în dosarul de executare nr.161/2001, ca nefondata.
Pentru a dispune astfel, instanta a retinut ca, in fapt, prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. x /04.03.1994, contestatoarea MM a vândut intimatului DF, casatorit, imobilul apartament 16 situat în Iasi, str.Mircea cel Batrân. La data de 26.01.2001 a fost înregistrata la Biroul Executorului Judecatoresc BG Iasi cererea executarea silita imobiliara privind imobilul indicat formulata de creditoarea S.C. O SA Iasi; creditoarea a aratat ca s-a subrogat în drepturile vânzatoarei S.C. DAEWOO Automobile România SA pentru recuperarea creantei de 12350,55 USD reprezentând debit al S.C. C S.R.L., potrivit contractului de vânzare-cumparare nr. x /29.06.1999. Prin contractul de ipoteca nr…./24.06.1999 autentificat sub nr…/25.06.1999 la BNP LG Iasi, numitii DF si DM au garantat executarea acestei obligatii pentru S.C. C S.R.L. cu imobilul indicat proprietatea lor.
Instanta a mai retinut ca prin sent. civ. nr. 2894/16.03.2007 a Judecatoriei Iasi, ramasa irevocabila prin dec. civ nr. 212/21.05.2008 a Curtii de Apel Iasi, s-a constatat simulatia contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 8485/04.03.1994 încheiat între contestatoarea MM în calitate de vânzatoare si intimatul D în calitate de cumparator, în sensul ca natura sa juridica reala este cea de contract de garantie reala imobiliara pentru împrumutul acordat contestatoarei de catre intimat prin înscrisul sub semnatura privata întocmit la 07.03.1994.
Prin procesul verbal din 21.07.2008 întocmit de Biroul Executorului Judecatoresc BG în dosarul de executare nr.161/2001-fila 129 dosar executare silita, fata de staruinta creditoarei S.C. O SA de a proceda la continuarea executarii silite asupra bunurilor mobile si imobile proprietatea debitorilor garanti DF si DM, executorul judecatoresc si-a exprimat refuzul de a da curs acestei solicitari motivând ca imobilul indicat în cererea de executare silita nu mai poate fi supus urmaririi silite fata de dec.civ. nr.212/2008 a Curtii de Apel Iasi prin care s-a constatat simulat contractul de vânzare-cumparare din 04.03.1994 prin care debitorii garanti fac dovada proprietatii imobilului adus în garantie. De asemenea, executorul judecatoresc a motivat în sensul ca debitorii garanti nu s-au obligat la plata creantei de 12350,55 USD în solidar cu societatea debitoare C.S.R.L. astfel încât executarea silita nu poate fi continuata asupra altor bunuri proprietatea debitorilor garanti.
Analizând continutul dosarului de executare silita nr.161/2001, instanta a constatat ca procesul verbal de situatie din 03.07.2001, somatia din 04.07.2001 si cererea adresata Biroului de Carte funciara din 09.07.2001(- filele 40, 39 si 38 dosar executare ) nu au fost urmate de alte acte de executare în termenul de 6 luni prevazut de art.389 Cod procedura civila, urmatoarea manifestare de vointa a creditorului în sensul continuarii executarii silite fiind cererea înregistrata la BEJ la 06.11.2003. În conditiile în care nu a operat nici o cauza de suspendare a executarii silite, constatandu-se ca în dosarul nr.18086/2001 al Judecatoriei Iasi niciuna dintre instantele învestite cu solutionarea contestatiei la executare formulate de contestatoarea MM nu a dispus suspendarea executarii silite, instanta a retinut ca a operat perimarea executarii silite.
Astfel, se considera desfiintate toate actele de executare îndeplinite anterior lunii februarie a anului, disparând cu efect retroactiv si efectul de întrerupere al termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita al cererii de executare din 26.01.2001. Totodata, având în vedere ca acest drept s-a nascut pentru creditoarea S.C. O la 09.12.1999 când a efectuat plata sumei de 12350,55 USD în contul asiguratului S.C. DAEWOO Automobile România SA, cererea creditorului în sensul continuarii executarii silite înregistrata la BEJ la 06.11.2003 apare formulata dupa împlinirea termenului de 3 ani de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita împotriva debitoarei S.C. C S.R.L. si a garantilor DF si DM (chestiunea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a fost pusa în discutia partilor la termenul din 10.09.2008).
Referitor la sustinerea creditoarei în sensul ca nu se poate retine pasivitatea sa în conditiile în care debitorii garanti au solicitat continuarea executarii silite, instanta a constatat ca toate aceste cereri au fost formulate dupa împlinirea termenelor de perimare si de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita (dupa reluare executarii prin cererea din 06.11.2003; anterior atitudinea debitorilor a fost aceea de contestare a executarii – a se vedea cererea din 19.07.2001, fila 33 dosar executare) or pentru ca aceste cereri, interpretate ca recunoasteri ale datoriei, sa aiba efectul de întrerupere a respectivelor termene, ar fi fost necesar ca ele sa intervina înainte de împlinirea lor. Atât prescriptia si perimarea sunt prevazute de norme juridice imperative ca sanctiuni pentru pasivitatea creditorului în valorificarea drepturilor sale dedusa din absenta unor acte de executare. Astfel, numai o recunoastere a acestor drepturi din partea debitorului care a intervenit anterior împlinirii termenelor aferente este de natura sa justifice aceasta conduita a creditorului si sa întrerupa curgerea lor. Pe de alta parte îndeplinirea acestor termene înlatura posibilitatea creditorului de a beneficia de forta publica de coercitie, care este de esenta executarii silite. Dupa împlinirea termenelor, în absenta unei executari voluntare, debitorul nu mai poate fi constrâns la executarea obligatiei ( titlul executoriu îsi pierde forta executorie, actele de executare sunt lipsite de efecte) si simpla recunoastere survenita acum nu este în masura sa înlature acest beneficiu dobândit de debitor.
Referitor la raporturile dintre partile prezentului litigiu în contextul simulatiei, instanta a retinut ca actul public contractul de vânzare cumparare nr. 8485/04.03.1994 prin care contestatoarea MM si intimatul DF au creat în mod constient aparenta transmiterii imobilului în patrimoniul intimatului nu poate fi opus intimatei S.C. O, în masura în care aceasta a fost de buna credinta în perioada când s-au nascut drepturile sale referitoare la acel act (perioada determinata de încheierea contractului de ipoteca si a contractului de asigurare), respectiv nu a cunoscut întelegerea reala a partilor privind natura dreptului dobândit de intimat. Aceasta situatie a creditoarei O, tert fata de simulatie, nu a putut fi afectata de admiterea actiunii în declararea simulatiei între partile simulatiei Astfel contestatoarea MM nu ar putea opune creditoarei sustinerea în sensul ca imobilul nu a apartinut niciodata patrimoniului garantilor D si ca atare nu poate fi supus urmaririi silite în temeiul contractului de ipoteca. Pe de alta parte însa, nu i se poate nega contestatoarei posibilitatea de a invoca în cadrul procedurii de executare imobiliara aceleasi aparari pe care le-ar putea face orice persoana obligata legal sa suporte o astfel de executare, între care aceea de a invoca perimarea executarii silite sau prescriptia dreptului de a cere executarea silita. Este vorba în fapt despre aceleasi aparari pe care le-ar fi putut face garantii intimati D, iar solutia de recunoastere a dreptului contestatoarei de a invoca aceste aparari se impune cu atât mai mult cu cât acestia din urma nu au interes practic în acest sens (de altfel au actionat în sens contrar formulând cereri de continuare a executarii silite) si cu cât este vorba despre chestiuni de ordine publica.
Referitor la plângerea împotriva refuzului executorului judecatoresc de a continua executarea împotriva altor bunuri mobile si imobile proprietatea intimatilor D, constatarea perimarii executarii silite în acest dosar de executare si, legat de aceasta, a prescriptiei dreptului de a cere executarea silita impun în sine respingerea acestei plângeri. Dincolo de acestea, în sensul celor invocate de executor, se constata ca nu exista un temei legal pentru urmarirea altor bunuri ale intimatilor în conditiile în care acestia nu sunt debitori ei însisi pentru creanta urmarita, nu s-au obligat în solidar cu debitorul principal S.C. C S.R.L. ci s-au obligat sa garanteze respectiv sa execute obligatia acestuia numai cu referire la imobilul respectiv, respectiv „în caz de neplata a ratelor/redeventelor la termenele prevazute în contractul de vânzare-cumparare, creditorul se va putea îndestula cu sumele obtinute din executarea silita a bunurilor aduse în garantie prin prezentul contract de ipoteca.” Cererile formulate de intimatii D în sensul continuarii executarii silite nu pot fi considerate un nou angajament de garantie dincolo de limitele angajamentului initial, lipsind manifestarea de vointa expresa a garantilor indispensabila în acest sens. De altfel, se constata ca toate aceste cereri au fost formulate în perioada în care executarea silita viza exclusiv imobilul ipotecat, anterior datei la care petenta S.C. O SA a solicitat extinderea executarii asupra altor bunuri mobile si imobile proprietatea lor.

Etichete: , , ,