Plângere Legea nr. 247/2005
Obiect: plângere Legea nr. 247/2005
Nr. 925/13 Aprilie 2010
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3984/321/2009, petentul X. a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 7891/06.11.2009 a Comisiei Judeţene Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care a fost invalidată propunerea Comisiei locale Y. de aplicare a Legii nr. 18/1991 privind admiterea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren situat în comuna Y..
În motivarea cererii petentul arată că este beneficiarul prevederile art. 2 lit. „a” şi „b” din Legea nr. 187/23.03.1945 privind înfăptuirea reformei agrare, acesta fiind înscris în tabelul locuitorilor din comuna Y., cu drept de împroprietărire, la poziţia 13 cu suprafaţa de 5,0 ha.
Mai arată petentul nu a mai fost împroprietărit cu suprafaţa de teren la care era îndreptăţit, astfel că la intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 193/19.06.2007, prin care a fost modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000, a formulat în termen, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren, cererea însoţită de acte doveditoare, fiind depusă la Comisia Comunală Y., care, în urma analizării temeiniciei şi legalităţii cererii lor, a admis-o prin Hotărârea nr. 8/2009.
Petentul mai învederează că hotărârea nr.8/2009 a Comisiei Comunale Y., împreună cu dosarele şi tabelele cuprinzând cetăţenii îndreptăţiţi să li se reconstituie dreptul de proprietate în baza art.36 din Legea nr.1/2000, modificat prin Legea nr.193/2007 au fost înaintate Comisiei Judeţene Neamţ pentru validare, însă această autoritate publică, cu autoritate administrativ-jurisdicţională, prin Hotărârea nr. 7891/2009, a invalidat hotărârea comisiei locale, cu motivarea că, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 187/1945 şi că cererea lui ar fi tardivă. A mai argumentat petentul că persoanelor care au formulat cereri de reconstituire în temeiul art. 36 din Legea nr. 1/2000, nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru terenuri cu vegetaţie forestieră, deoarece Legea pentru înfăptuirea reformei agrare nr.187/1945 se referă la terenuri arabile, că întrucât Hotărârea Comisiei Judeţene este contrară prevederilor Legii nr.187/1945 şi creează o certă discriminare, între cetăţenii din aceeaşi comună, câtă vreme unii au fost împroprietăriţi cu teren pădure chiar din anul 1945, iar alţii au aşteptat această împroprietărire, timp de peste 60 de ani, a fost nevoit să formuleze prezenta plângere.
În dovedirea plângerii, petentul au depus în copie: Hotărârea Comisiei Judeţene, a cărei anulare o solicită, Hotărârea nr.8/2009 a Comisiei Comunale Y., comunicarea primită de la Comisia Comunală Y., extras din Tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate, prin împroprietărire, în baza Legii nr. 187/1945, dosarul personal (anexa nr.48 la HG nr.890/2005 ) înaintat Comisiei Judeţene, acte de stare civilă şi certificatul nr.C32/19.06.2009 emis de MAN.
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar, conform art. 42 din Legea nr. 1/2000.
Comisia Judeţeană Neamţ, citată legal, nu şi-a trimis reprezentant în faţa instanţei dar a depus întâmpinare.
Comisia Comunală Y. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii deoarece există neconcordanţe dintre actele de stare civilă ale părţilor şi ale autorului lor
Din probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
Cu privire la excepţia tardivităţii formulării de către petent a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, invocată de Comisia Judeţeană, prin Hotărârea nr.7891/2009 instanţa urmează să o respingă ca neîntemeiată pe următoarele considerente :termenul de 60 de zile pentru introducerea plângerilor în baza Legii nr.1/2000, nu curge pentru cetăţenii din comuna Y. care au fost îndreptăţiţi la împroprietărire în baza Legii nr.187/1945 şi înscrişi în tabelele de împroprietărire, de la data prevăzută în art.33 din lege, ci, curge, de la data adoptării Legii nr.193/19.06.2007, prin care a fost modificat şi completat art.36 din legea nr.1/2000.
Examinând data introducerii cererii de reconstituire de către petent, menţionată expres pe cerere, rezultă, fără nici un dubiu, că aceasta(cererea) a fost introdusă înăuntrul termenului de 60 de zile.
De altfel, la data adoptării şi promulgării Legii nr.1/2000 nu se putea şti că peste 7 ani, art.36 din acest act normativ va fi modificat şi completat printr-o nouă lege.
Este adevărat, că prin Ordonanţa de Urgenţă nr.127/15.09.2005, prin art. I, a fost modificat art.33 din Legea nr.1/2000, în sensul că termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.169/1997 şi nr.1/2000, s-a prelungit până la data de 30.11.2005. La fel şi termenul pentru introducerea cererilor de reconstituire formulate în baza art. III al titlului VI din Legea nr.247/2005, a fost prelungit până la data de 30.11.2005.
Dar, prelungirea termenului de introducere a cererilor, de reconstituire, reglementată de OUG nr.127/15.09.2005 nu are nici o legătură cu Legea nr.193/19.06.2007, care a modificat art.36 din Legea nr.1/2000.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa reţine că petentul a fost beneficiarul prevederilor art. 2 lit. „a” şi „b” din Legea nr. 187/23 martie 1945, lege care prevede împroprietărirea participanţilor la cel de-al doilea război mondial, cu teren în completare ,până la lotul-tip de 5 ha, întocmindu-se de către Comitetul Comunal de Reforma Agrară al Comunei Y., tabele cu numele şi prenumele locuitorilor cu drept de împroprietărire.
În aplicarea acestei legi, s-au creat situaţii diferite : astfel ,dacă la rubrica „Suprafaţa ce posedă”, au fost înscrise suprafeţele pe care persoanele îndreptăţite le deţineau, la rubrica „Completarea lotului tip”, la o parte din persoane au fost trecute unele suprafeţe, la altele nu a fost înscrisă nici o suprafaţă. Ulterior unele persoane au primit efectiv terenuri iar altele nu au primit nici o suprafaţă, însă aceasta nu înseamnă că cei care nu au fost împroprietăriţi efectiv, nu ar mai avea dreptul la completarea lotului-tip, deoarece o asemenea situaţie, ar conduce la o gravă discriminare a unor persoane,fapt ce ar fi în totală contradicţie cu prevederile constituţionale, referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, dar şi cu prevederile privind respectarea şi garantarea proprietăţii.
Deci, petentul avea vocaţie la o suprafaţă de 5,0 ha teren care, în prezent, i se cuvine acestuia
Cât priveşte categoria de folosinţă a terenului cuvenit petenţilor, este de notorietate, că în zona de munte a judeţului Neamţ (Comuna Y. fiind situată în zona de munte), nu existau şi nu există terenuri arabile disponibile, ci, doar terenuri fâneţe, păşuni şi terenuri cu vegetaţie forestieră, iar principala ocupaţie a locuitorilor din această localitate a fost şi este creşterea animalelor şi munca la pădure. În cazul cetăţenilor din comuna Y. , terenurile agricole care au fost avute în vedere a face obiectul împroprietăririi din anul 1945, în prezent sunt acoperite cu vegetaţie forestieră, motiv pentru care Comisia Comunală Y. pentru aplicarea legilor fondului funciar, a aprobat cererile persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, pentru terenuri cu vegetaţie forestieră.
Temeinicia şi legalitatea reconstituirii în favoarea petentului a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren cu vegetaţie forestieră, pe raza comunei Y., judeţul Neamţ, este susţinută şi de modificarea adusă art. 36 din Legea nr.1/2000, prin Legea nr. 212/24.10.2008.
Astfel, conform art.36, modificat, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr.187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptăţite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum şi persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării, că au luptat pe front şi că îndeplineau condiţiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, li se vor acorda terenurile respective, agricole şi forestiere în limita suprafeţelor disponibile sau despăgubiri”.
Întrucât, în comuna Y., terenul disponibil este exclusiv cu vegetaţie forestieră, iar legiuitorul a avut în vedere împroprietărirea efectivă a celor îndreptăţiţi, instanţa va admite plângerea petentului, în temeiul art. 2 din Legea nr. 187/1945, art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat şi completat prin Legile nr.193/2007 şi nr.212/2008 şi art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicată, va anula Hotărârea nr. 7891/06.11.2009, a Comisiei Judeţene Neamţ şi va reconstitui acestuia, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza comunei Y., judeţul Neamţ.
Tags: Plângere Legea nr. 247/2005
Fond funciar, plângere Legea nr. 247/2005
Obiect: Fond funciar, plângere Legea nr. 247/2005
Sentin?a civilă nr. 2922/15.12.2009
Prin plângerea adresată acestei instanţe petenţii T. A. N., T. N. G., T. N. V., T. M., P.J., P. M., L.A., X.V, T. I. , T. X. G., T. I. V. au formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene nr. XXXX din 2X.0X.20XX, solicitând în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Y. de aplicare a legilor fondului funciar şi Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 4 ha teren cu vegetaţie forestieră pe raza comunei Y., în calitatea lor de moştenitori ai defunctului T. H. N..
În motivare au arătat că autorul lor a fost beneficiarul prevederilor art. 2 lit. „a” si „b” din Legea nr. 187 din 23 martie 1945 fiind înscris in tabelul comunei Y., jud. Neamţ, având dreptul la împroprietărirea cu suprafaţa de 4 ha teren fără însă al primi în posesie. La intrarea in vigoare a prevederilor Legii nr. 193 din 19/06/2007 au făcut cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafaţa de teren la comisia locală de fond funciar, care a admis-o, dar comisia judeţeană a invalidat-o prin hotărârea mai sus arătată.
În dovedire petenţii au depus la dosar tabelul nominal cuprinzând persoanele împroprietărite prin Legea nr.187/1945 tabel în care la poziţia nr.31 este înscris defunctul T. H. N. cu suprafaţa de 4 ha, hotărârea nr. XXXX/2X.0X.20XX a Comisiei judeţene şi hotărârea nr. XX/15.05.2008 a Comisiei locale.
În termen legal intimata Comisia locală Y. de aplicare a legilor fondului funciar a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu cererea petenţilor.
Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a arătat prin întâmpinare că hotărârea nr. XXXX/2X.0X.20XX este temeinică şi legală motiv pentru care se solicită respingerea plângerii. S-a ataşat întâmpinării documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârii sus menţionate.
Cu privire la excepţia tardivităţii formulării de către petenţi a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, invocată de Comisia Judeţeană, prin Hotărârea nr. XXXX/2X.0X.20XX instanţa urmează să o respingă ca neîntemeiată pe următoarele considerente :termenul de 60 de zile pentru introducerea plângerilor în baza Legii nr.1/2000, nu curge pentru cetăţenii din comuna Y. care au fost îndreptăţiţi la împroprietărire în baza Legii nr.187/1945 şi înscrişi în tabelele de împroprietărire , de la data prevăzută în art.33 din lege, ci, curge, de la data adoptării Legii nr.193/19.06.2007 ,prin care a fost modificat şi completat art.36 din legea nr.1/2000.
Examinând data introducerii cererii de reconstituire de către petenţi, menţionată expres pe cerere, rezultă, fără nici un dubiu, că aceasta (cererea) a fost introdusă înăuntrul termenului de 60 de zile.
De altfel, la data adoptării şi promulgării Legii nr.1/2000 nu se putea şti că peste 7 ani, art.36 din acest act normativ va fi modificat şi completat printr-o nouă lege.
Este adevărat, că prin Ordonanţa de Urgenţă nr.127/15.09.2005, prin art. I, a fost modificat art.33 din Legea nr.1/2000, în sensul că termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.169/1997 şi nr.1/2000, s-a prelungit până la data de 30.11.2005. La fel şi termenul pentru introducerea cererilor de reconstituire formulate în baza art. III al titlului VI din Legea nr.247/2005, a fost prelungit până la data de 30.11.2005.
Dar, prelungirea termenului de introducere a cererilor, de reconstituire, reglementată de OUG nr.127/15.09.2005 nu are nici o legătură cu Legea nr.193/19.06.2007, care a modificat art.36 din Legea nr.1/2000
Din probatoriul administrat în cauză instanţa reţine că autorul petenţilor, defunctul T. H. N. a fost împroprietărită cu suprafaţa de 4 ha teren beneficiind de prevederilor art. 2 lit „a” si „b” din Legea nr. 187 din 23 martie 1945 prevederi care au statuat: „mărirea suprafeţelor arabile ale gospodăriilor ţărăneşti existente, care au mai puţin de 5 ha şi crearea de noi gospodării ţărăneşti individuale pentru muncitorii agricoli fără pământ. Din analiza textului de lege rezulta indubitabil că suprafaţa totală la care se refera legiuitorul este de 5 ha. teren in care se include si cel deţinut la data împroprietăririi. La data întocmirii tabelelor, Comitetul Comunal de Reforma Agrara a comunei Y., jud. Neamţ a avut in vedere situaţia de fapt de pe raza comunei Y. de la acea data. Astfel, a întocmit respectivele tabele având in vedere terenul agricol disponibil de pe raza comunei în care a inclus terenul arabil propriu zis, islazurile si fâneţele disponibile – aşa cum rezulta din interpretarea art. 14 din acest act normativ care prevede că, mărimea loturilor gospodăriilor noi create ca şi mărimea loturilor gospodăriilor mici, se va determina în raport cu rezerva de pământ existentă în raza plasei. De asemenea şi în ce priveşte fâneţele şi islazurile”. Din aceste texte de lege rezulta clar că legiuitorul a urmărit împroprietărirea până la suprafaţa de 5 ha cu teren arabil, fâneţe şi islazuri, funcţie de zona unde era atribuit.
Cât priveşte categoria de folosinţă a terenului cuvenit, este de notorietate că în zona de munte (Comuna Y. fiind situată în zona de munte), nu existau şi nu există disponibile terenuri arabile, ci, doar terenuri cu vegetaţie forestieră.
Instanţa mai reţine că art. 36 din Legea nr. 1/2000, a fost modificat şi completat, recent, prin Legea nr. 212/24 octombrie 2008, şi are următorul conţinut: „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptăţite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum şi persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front şi că îndeplineau condiţiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietăriţi, li se vor acorda terenurile respective, agricole şi forestiere în limita suprafeţelor disponibile sau despăgubiri”.
Întrucât, în comuna Y., terenul disponibil este doar cu vegetaţie forestieră, iar legiuitorul a avut în vedere împroprietărirea efectivă a celor în drept, instanţa va admite plângerea petenţilor, în temeiul art. 2 din Legea nr. 187/1945, art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat şi completat prin legile 193/2007 şi 212/2008 şi art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicată, va anula Hotărârea nr. 7041/27.06.2008, a Comisiei Judeţene Neamţ şi va reconstitui peten?ilor, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 4 ha teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza comunei Y., judeţul Neamţ.
Se va lua act că în cauză nu s-au efectuat cheltuieli de judecată.
Tags: fond funciar, Plângere Legea nr. 247/2005
Plângere Legea nr. 247/2005
Obiect: Plângere Legea nr. 247/2005
Sentinta civila nr. 720/06.03.2009
Constata ca prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 2578/321/2008, petentii C.V., A.D. si D.M. au formulat plângere împotriva Hotarârii nr. 7040/27.06.2008 a Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor prin care a fost invalidata propunerea Comisiei locale X. de aplicare a Legii nr. 18/1991 privind aprobarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,0 ha teren situat în comuna X..
În motivarea cererii petentii arata ca terenul pentru care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, provine de la autoarea lor, defuncta A.I., care a beneficiat de prevederile art. 2 lit. „a” si „b” din Legea nr. 187/23.03.1945 privind înfaptuirea reformei agrare, acesta fiind înscris în tabelul locuitorilor din comuna X. , cu drept de împroprietarire , la pozitia 63 cu suprafata de 2,0 ha. Mai arata petentii ca autoarea lor nu a mai fost împroprietarit cu suprafata de teren la care era îndreptatit, astfel ca la intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 193/19.06.2007, prin care a fost modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000, au formulat în termen, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,0 ha teren, cererea însotita de acte doveditoare , fiind depusa la Comisia Comunala X. , care , în urma analizarii temeiniciei si legalitatii cererii lor , le-a admis-o prin Hotarârea nr. 1/15.02.2008 si a aprobat înscrierea lor în anexa 48 la Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, la pozitia nr. 63 din tabelul nominal.
Petentii mai învedereaza ca hotarârea nr. 1/15.02.2008 a Comisiei Comunale X., împreuna cu dosarele si tabelele cuprinzând cetatenii îndreptatiti sa li se reconstituie dreptul de proprietate în baza art.36 din Legea nr.1/2000 , modificat prin Legea nr.193/2007 au fost înaintate Comisiei Judetene pentru validare, însa aceasta autoritate publica , cu autoritate administrativ-jurisdictionala , prin Hotarârea nr.7040 /27.06.2008, a invalidat hotarârea comisiei locale, cu motivarea ca , cererea lor ar fi tardiva si ca persoanelor care au formulat cereri de reconstituire în temeiul art. 36 din Legea nr. 1/2000 , nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru terenuri cu vegetatie forestiera , deoarece Legea pentru înfaptuirea reformei agrare nr.187/1945 se refera la terenuri arabile , ca întrucât Hotarârea Comisiei Judetene este contrara prevederilor Legii nr.187/1945 si creeaza o certa discriminare, între cetatenii din aceeasi comuna , câta vreme unii au fost împroprietariti cu teren padure chiar din anul 1945 , iar altii au asteptat aceasta împroprietarire , timp de peste 60 de ani, au fost nevoiti sa formuleze prezenta plângere.
În dovedirea plângerii, petentii au depus în copie : Hotarârea Comisiei Judetene , a carei anulare o solicita , Hotarârea nr. 1/15.02.2008 a Comisiei Comunale X., comunicarea primita de la Comisia Comunala X., extras din Tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate, prin împroprietarire, în baza Legii nr. 187/1945 si dosarul personal (anexa nr.48 la HG nr.890/2005 ) înaintat Comisiei Judetene.
Plângerea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar, conform art. 42 din Legea nr. 1/2000.
Comisia Judeteana, citata legal, nu si-a trimis reprezentant în fata instantei, însa a depus întâmpinare (filele 24,25,26), prin care a aratat ca Hotarârea sa este legala si temeinica si a solicitat mentinerea ei. La întâmpinare a anexat : Hotarârea nr. 7040/27.06.2008, adresa nr. 42586/14.03.2008 a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si dosarul personal al petentilor trimis de Comisia locala X..
Si Comisia Comunala X. a formulat întâmpinare , iar prin reprezentantul sau, prezent în fata instantei , a solicitat admiterea plângerii petentilor, anularea Hotarârii Comisiei Judetene Neamt si reconstituirea în favoarea petentilor în calitate de mostenitori ai defunctei A.I., a dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,0 ha teren cu vegetatie forestiera în comuna X., judetul Neamt.
Din probatoriul administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:
Cu privire la exceptia tardivitatii formularii de catre petenti a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, invocata de Comisia Judeteana , prin Hotarârea nr.7040/27.06.2008 instanta urmeaza sa o respinga ca neîntemeiata pe urmatoarele considerente :
-termenul de 60 de zile pentru introducerea plângerilor în baza Legii nr.1/2000, nu curge pentru cetatenii din comuna X. care au fost îndreptatiti la împroprietarire în baza Legii nr.187/1945 si înscrisi în tabelele de împroprietarire , de la data prevazuta în art.33 din lege , ci , curge , de la data adoptarii Legii nr.193/19.06.2007 , prin care a fost modificat si completat art.36 din legea nr.1/2000.
Examinând data introducerii cererii de reconstituire de catre petenti, mentionata expres pe cerere, rezulta , fara nici un dubiu , ca aceasta(cererea) a fost introdusa la data de 23.07.2007, deci înauntrul termenului de 60 de zile.
De altfel , la data adoptarii si promulgarii Legii nr.1/2000 nu se putea sti ca peste 7 ani , art.36 din acest act normativ va fi modificat si completat printr-o noua lege.
Este adevarat, ca prin Ordonanta de Urgenta nr.127/15.09.2005 , prin art.I , a fost modificat art.33 din Legea nr.1/2000 , în sensul ca termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.169/1997 si nr.1/2000 , s-a prelungit pâna la data de 30.11.2005. La fel si termenul pentru introducerea cererilor de reconstituire formulate în baza art.III al titlului VI din Legea nr.247/2005 , a fost prelungit pâna la data de 30.11.2005.
Dar , prelungirea termenului de introducere a cererilor , de reconstituire , reglementata de OUG nr.127/15.09.2005 nu are nici o legatura cu Legea nr.193/19.06.2007, care a modificat art.36 din Legea nr.1/2000.
Cu privire la fondul cauzei , instanta retine ca petentii C.V., A.D. si D.M. sunt mostenitorii legali ai defunctei A.I..
Autoarea petentilor a fost beneficiara prevederilor art. 2 lit. „a” si „b” din Legea nr. 187/23 martie 1945, lege care prevede împroprietarirea participantilor la cel de-al doilea razboi mondial , cu teren în completare ,pâna la lotul-tip de 5 ha ,întocmindu-se de catre Comitetul Comunal de Reforma Agrara al Comunei X., tabele cu numele si prenumele locuitorilor cu drept de împroprietarire.
În aplicarea acestei legi, s-au creat situatii diferite : astfel ,daca la rubrica „Suprafata ce poseda”, au fost înscrise suprafetele pe care persoanele îndreptatite le detineau , la rubrica „Completarea lotului tip”, la o parte din persoane au fost trecute unele suprafete , la altele nu a fost înscrisa nici o suprafata. Ulterior unele persoane au primit efectiv terenuri iar altele nu au primit nici o suprafata , însa aceasta nu înseamna ca cei care nu au fost împroprietariti efectiv , nu ar mai avea dreptul la completarea lotului-tip , deoarece o asemenea situatie, ar conduce la o grava discriminare a unor persoane,fapt ce ar fi în totala contradictie cu prevederile constitutionale, referitoare la egalitatea cetatenilor în fata legii , dar si cu prevederile privind respectarea si garantarea proprietatii.
Deci, autoarea petentilor avea vocatie la o suprafata de 2,0 ha teren care, în prezent, li se cuvine acestora (petentilor).
Cât priveste categoria de folosinta a terenului cuvenit petentilor , este de notorietate, ca în zona de munte a judetului Neamt (Comuna X. fiind situata în zona de munte), nu existau si nu exista terenuri arabile disponibile , ci , doar terenuri fânete , pasuni si terenuri cu vegetatie forestiera, iar principala ocupatie a locuitorilor din aceasta localitate a fost si este cresterea animalelor si munca la padure. În cazul cetatenilor din comuna X. , terenurile agricole care au fost avute în vedere a face obiectul împroprietaririi din anul 1945 , în prezent sunt acoperite cu vegetatie forestiera , motiv pentru care Comisia Comunala X. pentru aplicarea legilor fondului funciar, a aprobat cererile persoanelor îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate ,pentru terenuri cu vegetatie forestiera.
Temeinicia si legalitatea reconstituirii în favoarea petentilor a dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,0 ha teren cu vegetatie forestiera, pe raza comunei X. , judetul Neamt, este sustinuta si de modificarea adusa art.36 din Legea nr.1/2000 , prin Legea nr.212/24.10.2008.
Astfel , conform art.36, modificat recent , persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire prin aplicarea Legii nr.187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, persoanelor îndreptatite la împroprietarire, înscrise în tabelele nominale , precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii, ca au luptat pe front si ca îndeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietarite, li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere în limita suprafetelor disponibile sau despagubiri”.
Întrucât, în comuna X., terenul disponibil este exclusiv cu vegetatie forestiera , iar legiuitorul a avut în vedere împroprietarirea efectiva a celor îndreptatiti , instanta va admite plângerea petentilor, în temeiul art. 2 din Legea nr. 187/1945, art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat si completat prin Legile nr.193/2007 si nr.212/2008 si art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicata, va anula Hotarârea nr. 7040/27.06.2008, a Comisiei Judetene Neamt si va reconstitui acestora , dreptul de proprietate pentru suprafata de 2,0 ha teren cu vegetatie forestiera situat pe raza comunei X., judetul Neamt.
Tags: Plângere Legea nr. 247/2005
Plângere Legea nr. 247/2005
SENTINTA CIVILA Nr. 2082
Obiect dosar: Plângere Legea nr. 247/2005
Prin plângerea adresata acestei instante si înregistrata sub nr.2699/321/2008, petentii G. I., G. G. si G.G. au formulat plângere împotriva Hotarârii Comisiei Judetene nr.7040/27.06.2008, solicitând în contradictoriu cu pârâtele Comisia locala Pipirig de aplicare a legilor fondului funciar si Comisia judeteana Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren cu vegetatie forestiera pe raza comunei Pipirig, în calitatea lor de mostenitori ai defunctului G.G..
În motivare au aratat ca autorul lor a fost beneficiarul prevederilor art. 2 lit. „a” si „b” din Legea nr. 187 din 23 martie 1945 fiind înscris in tabelul comunei Pipirig, jud. Neamt, având dreptul la împroprietarirea cu suprafata de 5 ha teren fara însa al primi în posesie. La intrarea in vigoare a prevederilor Legii nr. 193 din 19/06/2007 au facut cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafata de teren la comisia locala de fond funciar, care a admis-o, dar comisia judeteana a invalidat-o prin hotarârea mai sus aratata.
În dovedire petentii au depus la dosar tabelul nominal cuprinzând persoanele împroprietarite prin Legea nr.187/1945 tabel în care la pozitia nr. 301 este înscris defunctul G.G. cu suprafata de 5 ha.
În termen legal intimata Comisia locala Pipirig de aplicare a legilor fondului funciar a depus întâmpinare prin care a aratat ca este de acord cu cererea petentilor.
Comisia judeteana Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a aratat prin întâmpinare ca hotarârea nr. 7040/27.06.2008, este temeinica si legala motiv pentru care se solicita respingerea plângerii. S-a atasat întâmpinarii documentatia care a stat la baza emiterii hotarârii sus mentionate.
Din probatoriul administrat în cauza instanta retine ca autorul petentilor, defunctul G.G. a fost împroprietarit cu suprafata de 5 ha teren beneficiind de prevederilor art. 2 lit „a” si „b” din Legea nr. 187 din 23 martie 1945 prevederi care au statuat: „marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai putin de 5 ha si crearea de noi gospodarii taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fara pamânt. Din analiza textului de lege rezulta indubitabil ca suprafata totala la care se refera legiuitorul este de 5 ha. teren in care se include si cel detinut la data împroprietaririi. La data întocmirii tabelelor, Comitetul Comunal de Reforma Agrara a comunei Pipirig, jud. Neamt a avut in vedere situatia de fapt de pe raza comunei Pipirig de la acea data. Astfel, a întocmit respectivele tabele având in vedere terenul agricol disponibil de pe raza comunei în care a inclus terenul arabil propriu zis, islazurile si fânetele disponibile – asa cum rezulta din interpretarea art. 14 din acest act normativ care prevede ca, marimea loturilor gospodariilor noi create ca si marimea loturilor gospodariilor mici, se va determina în raport cu rezerva de pamânt existenta în raza plasei. De asemenea si în ce priveste fânetele si islazurile”. Din aceste texte de lege rezulta clar ca legiuitorul a urmarit împroprietarirea pâna la suprafata de 5 ha cu teren arabil, fânete si islazuri, functie de zona unde era atribuit.
În art. 2 din Legea nr. 193 din 19/06/2007 se stipuleaza ca articolul 36 din Legea nr. 1/2000 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, precum si persoanelor îndreptatite la împroprietarire, înscrise în tabelele nominale, li se vor acorda terenurile respective în limita suprafetelor disponibile sau despagubiri.”
Cu privire la categoria de folosinta a terenului în litigiu, având vedere zona com. Pipirig, zona de munte cât si prevederile art. 29 al. 1 din aceeasi Legea nr. 1/2000 care prevede ca „ Pentru cazurile în care o persoana fizica sau juridica solicita cu înscrisuri reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, pentru o suprafata de teren cu destinatie agricola pe care în prezent se afla vegetatie forestiera cuprinsa în fondul forestier national, se va acorda, la cerere, teren agricol sau padure”
În cazul de fata terenurile agricole care au fost avute în vedere a face obiectul împroprietaririi din anul 1945, în prezent sunt acoperite cu vegetatie forestiera, fapt pentru care se va face reconstituirea dreptul de proprietate pentru terenuri cu vegetatie forestiera.
Fata de cele retinute, în baza art. 53 din Legea nr.18/1991 si art.36 din Legea nr.1/2000 modificata instanta constata ca petentii au facut dovada proprietatii si a calitatii succesorale, plângerea urmând a fi admisa asa cum a fost formulata.