Top

Spor de misiuni de risc

Dosar nr. 4144/89/2008
TRIBUNALUL VASLUI
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 288/CA
Şedinţa publică de la 07 Decembrie 2009
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE IOLANDA-MIHAELA PASCARU
Grefier RALUCA EHOR

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul O C în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR şi INSPECTORATUL JUDETEAN AL POLITIEI DE FRONTIERA VASLUI, având ca obiect alte cereri spor de misiuni.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns pârâtul Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui prin consilier juridic Gîrţu Cecilia, cu delegaţie aflată la dosarul cauzei, lipsă fiind reclamantul şi celălalt intimat.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează următoarele: cauza se află la al şaptelea termen de judecată; procedura de citare este legal îndeplinită; a fost depusă la dosar sentinţa civilă nr. 63/CA/2009 a Tribunalului Vaslui; se solicită judecarea cauzei în lipsă.

S-au verificat actele şi lucrările dosarului, după care, instanţa, din oficiu, în baza art. 163 Cod procedură civilă invocă excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la sporul de fidelitate, având în vedere sentinţa civilă nr. 63/CA/2009 a Tribunalului Vaslui şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a IJPF Vaslui cu privire la acordarea sporului de misiune pentru perioada 01.02.2004-14.04.2004.

Instanţa pune în discuţie excepţiile invocate la acest termen, precum şi excepţiile prescrierii dreptului la acţiune şi lipsei calităţii procesuale pasive a MIRA invocate de aceasta prin întâmpinare.

Pârâtul prin consilier juridic solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a IJPF Vaslui cu privire la acordarea sporului de misiune pentru perioada 01.02.2004-14.04.2004, întrucât reclamantul a fost angajat la această structură începând cu data de 15.04.2004, anterior lucrând la IPJ Vaslui.

Pârâtul prin consilier solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a MIRA, având în vedere că acesta este un ordonator principal de credite, ordonatorul terţiar de credite, respectiv IPJ având dreptul de a acorda sporurile solicitate de reclamant.

Cu privire la excepţia prescrierii dreptului la acţiune, pârâtul prin consilier juridic solicită admiterea şi acestei excepţiei, având în vedere că în acest caz operează termenul general de prescripţie de 3 ani prevăzut de Decretul 167/1958. având în vedere că aceste sporuri se acordă lunar şi termenul de prescripţie se împlineşte tot lunar, dreptul reclamantului fiind prescris întrucât este vorba de sporuri solicitate pentru anul 2004.

În ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat consideră că şi aceasta este întemeiată şi solicită admiterea ei, având în vedere că prin sentinţa civilă nr. 63/CA/ 2009 rămasă definitivă prin nerecurare, reclamantul a obţinut sporul de fidelitate.

Pe fondul cauzei, consideră că acţiunea reclamantului este neîntemeiată în condiţiile în care prin art. 21 din OG 38/2003 s-a prevăzut că sporul acordat poate fi până la procentul de 30%, iar prin ordinul 138/2008 al MAI s-a stabilit ca acest spor să fie în perioada aprilie –decembrie 2004 în valoare de 5%.

În baza art. 150 Cod procedură civilă instanţa declară dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare cu privire la excepţiile invocate şi la fondul cauzei.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă constată următoarele

Prin cererea înregistrată sub nr. 4144/89/2008, reclamantul O C a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Administraţiei şi Reformei Administrative ( fost MAI ) şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale constând în sporul pentru misiune de risc în condiţii e pericol deosebit până la 10% din salariul de bază pentru perioada 01.02.2004-31.12.2004 actualizat cu rata inflaţiei, de la data naşterii acestui drept şi până la data efectuării plăţii efective.

În motivarea acţiunii, reclamantul arată că în calitate de ofiţer de poliţie a lucrat în anul 2004 în cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui din structura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 1 din OG nr. 38/2003 avea dreptul la un spor pentru misiuni cu grad ridicat sau în pericol deosebit până la 30% din salariul de bază. În conformitate cu aceste prevederi legale , MIRA a eliberat ordinul 132/2004 prin care s-au stabilit unităţile, categoriile de personal care beneficiază, precum şi cuantumul sporului ce s-a acordat. În baza notei nr. 1 din Anexa nr. 1D prevăzută de ordinul menţionat anterior, acest spor a fost diminuat cu 10% în perioada februarie 2004-decembrie 2004. Consideră că restrângerea adusă prin diminuarea dreptului au fost încălcate normele legale în vigoare şi drepturile consfinţite prin Constituţie.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art.21 alin. 1 din OG nr. 38/2003, Constituţia României şi Ordinul MIRA nr. 132/2004.

Legal citaţi pârâţii au depus întâmpinare.

MAI a invocat prin întâmpinarea formulată excepţia prescrierii dreptului la acţiune pentru perioada cuprinsă între data de 01.02.2004 şi momentul anterior cu 3 ani datei introducerii acţiunii, şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Cu privire la prescrierea dreptului a arătat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la termenul general de prescripţie de 3 ani. În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive precizează că Ministerul nu poate avea calitate în această cauză, întrucât nu are nici o atribuţie în stabilirea şi acordarea sporului solicitat de reclamant, prevederile legale stipulând că şefii unităţilor poartă întreaga răspundere privind îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a sporului pentru pericol deosebit. Pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, având în vedere că prevederile legale stipulează că sporul poate fi până la 30%, ordinul ministrului stabilind ca acesta să fie diminuate cu 10% pentru anul 2004 pentru ofiţerii de poliţie, cu atât mai mult cu cât OG 38/2003 nu garantează acordarea sporului într-un anumit procent din salariul de bază, ci stabileşte doar plafonul maxim de acordare a sporului.

IJPF Vaslui a invocat prin întâmpinarea formulată excepţia prescrierii acţiunii, având în vedere că în cauză sunt aplicabile condiţiile generale de prescripţie prevăzute de Decretul nr. 167/1958.

Reclamantul şi-a completat acţiunea în contradictoriu cu Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui ( fila 30 dosar ) cu obiectul acţiunii sporul de fidelitate prevăzut de art. 6 din OG 38/2003 pentru anul 2005 actualizat cu rata inflaţiei, de la data naşterii dreptului şi până la efectuarea plăţii.

În motivare s-a arătat că potrivit textului de lege invocat beneficiază de acest drept de până la 20% din salariul de bază în raport de perioada desfăşurată în instituţii de ordine publică.

Acest drept a fost suspendat până în 2005 astfel că dreptul nu a fost desfiinţat prin lege, ci exerciţiul dreptului a fost suspendat.

S-a învederat practica instanţelor care au acordat acest drept.

În drept s-au invocat prev. art. 41 din Constituţie şi art. 28 lit. e din leg 360/2002, art. 6 şi 37 alin. 2 din OG 38/2003

La termenul din 9 noiembrie 2009 reclamantul la arătat că îşi menţine şi cererea de completare a acţiunii deşi are o sentinţă prin care a câştigat sporul de fidelitate.

În cauză au fost depuse înscrisuri.

La termenul din data de 07 decembrie 2009, instanţa, din oficiu, în baza art. 163 Cod procedură civilă a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la sporul de fidelitate, având în vedere sentinţa civilă nr. 63/CA/2009 a Tribunalului Vaslui şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a IJPF Vaslui cu privire la acordarea sporului de misiune pentru perioada 01.02.2004-14.04.2004.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că:

În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanţa se va pronunţa prioritar asupra excepţiilor invocate în următoarea ordine:

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Administraţiei şi Internelor în acţiunea având ca obiect sporul de misiune de risc va fi respinsă.

Reclamantul O C a fost angajat la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vaslui din 01.07.2003 până la 15.04.2004 în calitate de şef patrulă I şi la Inspectoratul Judeţean de Poliţie de Frontieră Vaslui în perioada 15.04.2004 -01.09.2005 ca şi ofiţer I . Astfel că reclamantul a fost angajat la cele 2 instituţii în perioada pentru care solicită sporul de misiune de risc.

Art. 1 din OUG 104/2001 prevede că: Poliţia de Frontieră Română face parte din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative iar art. 12 alin 4 din acelaşi act normativ că Politia de Frontiera are personalitate juridică.

Din art. 21 din OG 38/2003 rezultă că beneficiază de acest spor de pericol numai anumite categorii de personal stabilite prin Ordinul Ministrului de Interne.

Întrucât pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este ordonator principal de credite, în structura căruia funcţionează Poliţia de Frontieră care organizează la nivel teritorial Inspectorate judeţene de Frontieră, rezultă că acesta are calitate procesuală pasivă. În calitate de ordonator principal de credite pârâtul are calitate pentru a se asigura posibilitatea executării hotărârii în eventualitatea admiterii acţiunii .

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră pentru sporul de misiune de risc pentru perioada 01.02.2004 – 14.04.2004, invocată din oficiu, va fi admisă pentru că în această perioadă reclamantul a avut raport de serviciu cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vaslui, nefiind angajat la pârâtul chemat în judecată, astfel cum rezultă din cele 2 adrese de la filele 78 şi 80 dosar.

Excepţia prescrierii dreptului la actiune având ca obiect sporul de misiune de risc, invocată de pârâţii Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră, va fi admisă .

Sporul de misiune de risc a fost solicitat de reclamant pentru perioada 01.02.2004 -31.12.2004 în acţiunea înregistrată pe rolul instanţei la 30 dec. 2008.

Art. 1 din Decretul 167/1958 prevede ca dreptul la acţiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termenul de 3 ani aplicabil în cauză.

Acest termen de prescripţie era împlinit la data introducerii acţiunii pentru dreptul solicitat pentru întreaga perioadă.

În cauză nu operează vreo cauză de întrerupere a dreptului la acţiune prin recunoaştere .

În consecinţă, excepţia prescrierii va fi admisă şi va fi respinsă acţiunea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor (pentru că numai acesta are calitate pentru perioada prevăzută ulterior) având ca obiect sporul de misiune de risc pentru perioada 01.02.2004-14.04.2004 şi dobânzi ca fiind prescrisă iar acţiunea în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră şi Ministerul Administraţiei şi Internelor având ca obiect sporul de misiune de risc pentru perioada 15.04.2004 -31.12.2004 şi dobânzi, de asemenea ca fiind prescrisă.

Capătul de cerere având ca obiect sporul de fidelitate solicitat pentru anul 2005, actualizat cu rata inflaţiei, în acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui va fi respins întrucât sentinţa 63/CA/ 2009 a Tribunalului Vaslui are autoritate de lucru judecat.

În cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1201 Cod civil privind excepţia autorităţii de lucru judecat: există identitate de părţi (reclamantul O C şi pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie de Frontieră), de obiect (în ambele acţiuni s-a solicitat sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizat potrivit ratei inflaţiei) şi de cauză (temeiul juridic al acţiunilor constă în art. 6 din OG 38/2003)

Prin sentinţa 63/CA/2009 a Tribunalului Vaslui irevocabilă s-a admis în parte acţiunea şi s-a acordat reclamantului sporul de fidelitate pentru perioada 01.01.2005 – 30.09.2005, corespunzător perioadei lucrate la pârât, actualizat cu indicele inflaţiei de la data naşterii dreptului până la efectuarea plăţii.

În consecinţă este îndeplinită şi condiţia procesuală pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, constând în caracterul definitiv al sentinţei 63/CA/2009.

În temeiul art. 163 Cod proc. Civ se va admite excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei 63/CA/2009 a Tribunalului Vaslui şi respinge capătul de cerere privind sporul de fidelitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul OC, aflat în arest în penitenciarul Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Vaslui având ca obiect sporul de misiune de risc pentru perioada 01.02.2004-14.04.2004 ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia prescrierii dreptului la acţiune cu privire la cererea privind sporul de misiune de risc pentru perioada 01.02.2004-14.04.2004.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul Oprea Cristinel în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor si Reformei Administrative având ca obiect sporul de misiune de risc pentru perioada 01.02.2004-14.04.2004 şi dobânzi ca fiind prescrisa.

Admite excepţia prescrierii dreptului la acţiune cu privire la sporul de misiune de risc pentru perioada 15.04.2004-31.12.2004.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul O C în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră şi Ministerul Internelor si Reformei administrative având ca obiect sporul de misiune de risc pentru perioada 15.04.2004 -31.12.2004 şi dobânzi ca fiind prescrisa.

Admite excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei 63/CA/2009 a Tribunalului Vaslui.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul O C, aflat în arest în penitenciarul Iaşi în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră având ca obiect drepturi salariale reprezentând spor de fidelitate, întrucât există autoritate de lucru judecat a sentinţei civile nr. 63/CA/2009 a Tribunalului Vaslui.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 07 Decembrie 2009

Etichete: , , ,

Fond funciar – prescriptie extinctiva

JUDECATORIA CONSTANTA –  SECTIA CIVILA

SETNINTA CIVILA NR.10534
Sedinta publica din data de 13.06.2008

Pe rol, solutionarea cauzei civile având ca obiect plângere Legea nr.18/1991, actiune formulata de reclamantul DV, în contradictoriu cu pârâtii BV, DG, SG, DM, NML, COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 CORBU, cu sediul în loc. Corbu, jud. Constanta si COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LEGII NR.18/1991 CONSTANTA, cu sediul în loc. Constanta, B.dul Tomis, nr. 51.
La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta pârâta BV personal, asistata de avocat DR, conform împuternicirii avocatiale de substituire de la dosar, avocat D si pentru paratul DG, lipsind ceilalti pârâti.
Procedura este legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta.
Aparatorul pârâtilor depune la dosarul cauzei împuternicire avocatiala în substituirea d.nei avocat SAM, aparator ales al paratilor.
Instanta pune în discutie exceptia prescrierii dreptului material la actiune.
Aparatorul pârâtilor solicita admiterea exceptiei.
Instanta ramâne în pronuntare asupra exceptiei prescrierii dreptului material la actiune.

INSTANTA
Asupra cererii de fata:
Prin cererea înregistrata sub nr. 5696/212/2008 pe rolul acestei instante, reclamantul DV a chemat în judecata pe pârâtii BV, DG; SG; DM; NML; COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 a comunei CORBU si COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR – CONSTANTA, solicitând în contradictoriu cu acestia anularea Titlului de proprietate nr. (x/y)/09.10.1996 emis de Comisia Judeteana Constanta pe numele celor sase mostenitori ai defunctului DG, respectiv: DV (reclamantul), DG; DM; BV; SG si NML (pârâti persoane fizice).
În motivare, reclamantul a aratat ca la data de 10.12.1947, tatal lor Dragnea Gheorghe, a primit prin contractul de vânzare-cumparare nr. 67/10.12.1947 în baza art. 12 din Legea colonizarii publicat în M. Of. nr. 98/25.04.1940, o constructie, casa de locuit cu doua camere si un teren loc de casa în suprafata de 3.500 m.p., cu nr. cadastral 88, pentru suma de 210.000 lei, pret achitat integral de autorul lor comun.
A precizat reclamantul ca terenul intravilan de 2.000 m.p. înscris în titlul de proprietate a carui anulare o solicita, este terenul cumparat de autorul comun DG, ce era aferent casei de locuit si care avea suprafata de 3.500 m.p., loc de casa asa cum reiese din contractul de vânzare-cumparare mentionat si nu de 2500 m.p.
A mai aratat reclamantul ca la data de 14.08.1978, prin certificatul de mostenitor nr. 873, a fost declarat unicul mostenitor dupa mama lor, defuncta DT, primind cota de ˝ din imobilul casa de locuit si terenul aferent acesteia, situat în com. Corbu, sat Corbu de Sus, cealalta parte de ˝ fiind proprietatea tatalui sau DG – sotul supravietuitor al defunctei DT, cu precizarea ca terenul nu a fost trecut în acte decât cu suprafata de 250 m.p. conform Statului CAP si a Legii nr. 59/1974, care limita proprietatea la suprafata de 250 m.p. teren, indiferent de suprafata reala.
A aratat reclamantul ca acest certificat de mostenitor a fost acceptat de toti ceilalti mostenitori în viata la acea data, conform declaratiilor date de acestia.
A mai precizat reclamantul ca la data de 26.01.1982 – prin certificatul de mostenitor nr. 70/1982, a acceptat în calitate de unic mostenitor, cota de 1/1 din imobilul casa de locuit si terenul aferent acesteia, de pe urma defunctului DG, la acea data fiind trecuta în acte tot suprafata de 250 m.p. si nu suprafata reala de 3.500 m.p.
A mai aratat reclamantul ca în data de 25.05.2001 a fost eliberat certificatul de mostenitor nr. 112/2001 suplimentar certificatului de mostenitor nr. 70/1982, certificatul de mostenitor suplimentar fiind emis de BNP „CP” în care se specifica ca suprafata reala de teren aferenta casei de locuit este de 3.500 m.p. din acte si 2.736,15 m.p. din masuratori, unicul mostenitor al casei si terenului aferent fiind declarat reclamantul.
A mentionat reclamantul ca în ceea ce priveste suprafata de 7,5 ha teren agricol înscrisa în titlul de proprietate nu are nicio obiectie, dar suprafata de 2.000 m.p. teren intravilan ce a fost înscris în acelasi titlu, nu o poate împarti cu ceilalti mostenitori, fiind bun propriu al reclamantului.
În drept, a invocat prev. art. 13 din Legea nr. 18/1991 rep. si art. 274 C. Pr. Civ.
În sedinta publica din data de 23.05.2008, pârâta BV, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibila, aratând în motivare ca Legea fondului funciar distinge între categoria contestatiilor si alte litigii, iar reclamantul nu a uzat de procedura speciala a plângerii conform art. 53, 54 si 64 din Legea nr. 18/1991, titlul fiind perfect valabil si corespunzator actelor prealabile pe care reclamantul le-ar fi putut contesta prevazute de Legea nr. 18/1991.
În probatiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri si alte mijloace de proba si a solicitat, judecarea si în lipsa conform art. 242 alin. 2 C. Pr. Civ.
În sedinta publica din data de 23.05.2008 reclamantul prin aparatorul ales, a precizat ca prin actiunea introductiva de instanta a înteles sa solicite constatarea unei nulitati relative, fata de aceasta precizare, instanta invocând din oficiu exceptia prescrierii dreptului material la actiune.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
Asupra exceptiei prescrierii dreptului material la actiune, instanta retine:
Titlul de proprietate, a carui nulitate relativa se invoca, a fost emis în data de 09.10.1996 sub nr. (x), codul (y) (fila 7), ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul în suprafata de 7,70 ha situat în com. Corbu, sat Corbu de Sus, jud. Constanta, în favoarea mostenitorilor defunctului DG, respectiv pe numele mostenitorilor: DG, DM, BV, DI si DV.
Nulitatea relativa este acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme care ocroteste un interes particular, individual sau personal, nulitatea relativa putând fi invocata doar de persoana al carei interes a fost nesocotit, actiunea în anulabilitate (nulitate relativa) putând fi introdusa în termenul de prescriptie general de 3 ani, potrivit disp. art. 9 din Decretul nr. 167/1958.
Potrivit disp. art. 9 din Decretul nr. 167/1958 „Prescriptia dreptului la actiune în anularea unui act juridic pentru violenta, începe sa curga de la data când aceasta a încetat.
În caz de viclenie ori eroare sau în celelalte cazuri de anulare, prescriptia începe sa curga de la data când cel îndreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana chemata de lege sa-i încuviinteze actele, a cunoscut cauza anularii, însa cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului”, acest text de lege fiind raportat si la disp. art. 3 din acelasi act normativ, potrivit cu care „Termenul prescriptiei este de 3 ani (…)”.
Potrivit disp. art. 18 din Decretul nr. 167/1958 „Instanta judecatoreasca si organul arbitral sunt obligate ca, din oficiu, sa cerceteze, daca dreptul la actiune sau la executarea silita este prescris”.
Cum titlul de proprietate mentionat a fost emis în data de 09.10.1996, având în vedere si textele de lege enuntate mai sus, instanta retine ca actiunea în constatarea nulitatii relative trebuia promovata de persoana interesata, a carui interes particular a fost nesocotit la data emiterii actului contestat, în termenul general de prescriptie de 3 ani, respectiv pâna cel mai târziu în data de 09.10.1999, dupa aceasta data dreptul la actiunea în anulabilitate (în constatarea nulitatii relative) stingându-se prin împlinirea termenului general de prescriptie.
Pentru aceste considerente, instanta va admite exceptia prescrierii dreptului material la actiune si pe cale de consecinta va respinge actiunea ca fiind tardiv formulata, dupa trecerea termenului general de prescriptie de 3 ani.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite exceptia prescrierii dreptului material la actiune.
Respinge actiunea, formulata de reclamantul DV în contradictoriu cu pârâtii BV, DG, SG, DM, NML, COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 CORBU, cu sediul în loc. Corbu, jud. Constanta si COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LEGII NR.18/1991 CONSTANTA, cu sediul în loc. Constanta, B.dul Tomis, nr. 51, ca fiind tardiv formulata.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, astazi 13.06.2008.

Etichete: , ,

Termenul de la care curge prescriptia extinctiva

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 13293 (11.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  prescripţii

Prin sentinta civila nr. 13293 din 11 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a respins, ca prescrisa, actiunea formulata de reclamanta S.C. L S.R.L. in contradictoriu cu parata Univer. Tehnica Gh. Asachi Iasi – FSIM, prin care se solicita obligarea acesteia la plata sumei de 12776 lei pret executare lucrari de sarpanta si acoperis, 7200 lei pret tamplarie/geamuri termopan si montaj, cu cheltuieli de judecata.

Pentru a dispune in acest sens, instanta a retinut ca, in fapt, intre reclamanta si parata s-au derulat in timp relatii comerciale, in sensul ca reclamanta presta diverse servicii reclamantei constand in efectuarea de lucrari si reparatii, iar parata ii permitea folosirea unor cuptoare de tratament termic. In acest context, reclamanta a facut investitii in beneficiul paratei, constand in executarea unei sarpante din lemn, executarea unei invelitori din panouri de tabla zincata, lucrari evaluate extrajudiciar de o societate de consultanta economico-financiara si tehnica la suma de 12776 lei(filele 18-20 dosar), suma solicitata de reclamanta. De asemenea, reclamanta s-a ocupat de montarea tamplariei termopan in beneficiul paratei.
Potrivit inscrisurilor de la filele 26 si urmatoarele din dosar, instanta a apreciat ca reclamanta a indeplinit procedura concilierii prealabile, astfel incat instanta nu va putea retine apararea paratei ca nu a fost respectata aceasta procedura obligatorie; totodata, instanta a precizat ca daca la aceasta procedura au fost sau nu atasate inscrisuri doveditoare reprezinta un aspect tine de fondul cauzei si va fi verificat de instanta, intrucat reclamanta a sustinut ca lucrarile nu le-a efectuat in baza unei comenzi ferme sau in baza unui contract scris, ci a unei intelegeri verbale cu seful catedrei.
Reclamanta a emis o factura pe numele paratei la 1.06.2007, neacceptata de parata.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza intocmit, lucrarile privind acoperisul au fost efectuate in luna iulie 2004, iar tamplaria a fost montata in iunie 2004, in baza unui contract incheiat intre reclamanta si S.C.M S.A. datand din 4.11.2003. Potrivit facturii de la fila 69 dosar, tabla zincata a fost achizitionata si achitata la 17.07.2004. Potrivit procesului verbal de receptie din 23.07.2004, aflat la fila 115 dosar, s-a incheiat lucrarea de executare a acoperisului si s-a intocmit procesul verbal de receptie finala. La aceeasi data, 17.07.2004, s-a incheiat receptia lucrarilor de executie si montaj a tamplariei(fila 81 dosar).
Fata de aceste probe, a retinut instanta ca termenul de prescriptie curge de la data incheierii proceselor verbale de receptie, 23.07.2004 pentru executarea lucrarilor de acoperis si 17.07.2004 pentru lucrarile de tamplarie. Cum actiunea a fost promovata la 26.07.2007, iar potrivit art. 1 si 3 din Decretul 167/1958, dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca nu este exercitat in termen de 3 ani, care incepe sa curga, potrivit art. 7, de la data cand se naste dreptul la actiune, instanta a retinut ca actiunea reclamantei este promovata peste acest termen de 3 ani si a respins-o ca fiind prescrisa.

Etichete: ,