Purtare abuziva

Sub nr. x/189/2010 din 20.12.2010 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. X/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 31 august 2010, prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor:

– T– X, cetatenie romana, studii 10 clase+sc.prof., casatorit, fara antecedente penale pentru savarsirea infractiunii de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal;

– T– X, cetatean roman, studii 10 clase, necasatorit, fara antecedente penale pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente – prev. de art. 180 al. 2 Cod penal impotriva partii vatamate P.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :

La data de 04.12.2009, la Politia mun. B a fost inregistrata plangerea partii vatamate P prin care era semnala faptul ca, la data de 26.11.2009, in jurul orei 23.00, in timp ce se deplasa pe drumul ce uneste comunele G si I, din judetul V, cu o caruta in care transporta material lemnos, a fost oprit de catre inculpatii T– padurar in cadrul Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C si fratele acestuia T C, care l-au lovit si amenintat si i-au retinut caruta cu lemne.

Din probele administrate rezulta urmatoarea situatie de fapt:

Partile locuiesc in aceeasi comunitate sateasca pe raza aceleiasi comune, se cunosc de multi ani, inculpatii sunt frati, iar partea vatamata si inculpatul T I au ocupat succesiv postul de padurar pe raza aceluiasi canton din zona de domiciliu.

La data de 25.11.2009, partea vatamata Pa achizitat cantitatea de ˝ mc de lemne de foc – esenta stejar (resturi de exploatare) de la S.C. A F S.R.L. B, conform avizului de insotire primar nr. 3219516 din data de 25.11.2009 .

In aceeasi zi, marfa achizitata a fost transportata la domiciliul lui P – tatal partii vatamate, din sat. C, com. G.

A doua zi, pe data de 26.11.2009, partea vatamata P, a revenit la domiciliul tatalui sau si dupa ce l-a ajutat la diverse treburi gospodaresti, in jurul orei 23.00, a incarcat in caruta sa lemnele lasate in ziua precedenta si a pornit spre locuinta sa din sat. C, com. G, jud. V.

In timp ce se deplasa pe DJ G – I, la o distanta de aprox. 200 m. de locuinta sa, i-a ajuns din urma pe consatenii sai, X.

Acestia, si-au continuat impreuna drumul catre satul C, partea vatamata aflandu-se in lada atelajului, in timp ce martorii X mergeau de o parte si de alta a carutei.

In momentul in care mai avea de parcurs aprox. 60-70 m. fata de intrarea in sat, in fata acestora au iesit doi barbati, care aveau asupra lor lanterne.

Unul dintre acestia a mers la cai pentru a-i tine pe loc, iar celalalt s-a indreptat catre G caruia i-a aplicat doua lovituri cu patul armei in piept.

In acel moment, partea vatamata Pl-a recunoscut pe agresorul lui G ca fiind T– padurar in cadrul Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C.

Apoi, cei doi atacatori, s-au indreptat catre partea vatamata P, i-au fixat lumina lanternelor in ochi, l-au tras de haine si l-au coborat cu forta din caruta.

In aceste imprejurari, partea vatamata l-a identificat si pe cel de-al doilea inculpat ca fiind T C, fratele padurarului.

Dupa ce a fost dat jos din caruta, inculpatul Ta lovit-o pe partea vatamata P,cu patul armei in arcada ochiului stang, in timp ce fratele acestuia – T– i-a aplicat o lovitura cu pumnul in gura.

Ulterior, inculpatul Ti-a mai aplicat victimei o lovitura cu patul armei in piept.

Ca urmare a agresiunilor, partea vatamata Pa cazut la sol, iar inculpatii Tsi Tau luat caruta si s-au indreptat catre sat. C, com. G.

In timp ce se indreptau cu atelajul incarcat cu material lemnos apartinand partii vatamate P, inculpatul Ta afirmat ca-i va impusca in cazul in care nu tac.

Deoarece partea vatamata P, in urma loviturii primite in zona supra-orbitara stanga, sangera, fiindu-i afectata vederea, acesta a fost condus la domiciliul sau de catre G .

Imediat, prin serviciul 112, a fost solicitata interventia organelor de politie.

Cunoscand faptul ca padurarul Tlocuieste in sat. C la domiciliul fratelui sau L V, organele de politie impreuna cu vatamatul P,s-au deplasat la locuinta respectiva pentru clarificarea situatiei de fapt.

La solicitarea ag. B – ajutorul sefului de post al com. G, inculpatii Tsi Ti-au inapoiat caii partii vatamate P, insa au refuzat restituirea materialului lemnos pe motiv ca partea vatamata nu a prezentat acte de provenienta, astfel incat se presupunea ca acesta a fost sustras pe nedrept de catre P.

De asemenea, si de aceasta data, inculpatul Tsi Tau adresat diverse injurii si cuvinte obscene partii vatamate P.

In urma loviturilor primite, la data de 26.11.2009, partii vatamate Pi-a fost eliberat Certificatul medico-legal nr. 599/27.11.2009 prin care se concluzeaza faptul ca leziunile produse au necesitat un nr. de 8-9 zile ingrijiri medicale .

Astfel cum reiese din adresa nr. /21.01.2010, la data de 26.11.2009, in jurul orei 23.00, inculpatul T– angajat al Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C, in timp ce se deplasa pe drumul comunal de pe raza satului C, se afla in exercitarea atributiilor de serviciu – constand in exercitarea controlului circulatiei materialului lemnos pe drumurile publice .

Prin procesul-verbal nr. 129 din data de 07.12.2009 – intocmit la o distanta de aprox. doua saptamani fata de momentul savarsirii contraventiei, partea vatamata Pa fost sanctat cu amenda in cuantum de 1.000 lei deoarece s-a retinut faptul ca a fost surprins in timp ce transporta material lemnos – esenta stejar – fara a detine acte de provenienta a acestuia si s-a luat, totodata, masura confiscarii carutei cu tot cu material lemnos, acestea fiind lasate in custodie lui T I.

Desi prin Sentinta civila nr. /15.04.2010, Judecatoria B a dispus restituirea bunurilor confiscate – respectiv a carutei si a materialului lemnos – in prezent acesta se afla tot in posesia inculpatului T I.

Inculpatii Tsi Tneaga faptul ca, in noaptea de 26.11.2010, in jurul orei 23.00, l-au lovit si amenintat pe P.

Astfel, Tsustine faptul ca in momentul in care i-a solicitat documentele de provenienta , a incarcaturii pe care o transporta, partea vatamata Pa refuzat sa se conformeze si impreuna cu G a inceput sa profereze diverse injurii la adresa sa.

Mai sustine ca , la un moment dat, partea vatamata P, G si G R l-au inconjurat, l-au lovit cu un bici si deoarece se temea cu privire la ce va urma, a strigat la doua ajutoare. In sprijinul sau au venit fratii sai – L V si T I, la vederea acestora cei trei agresori parasind locul faptei. Totodata, inculpatul Tsustine faptul ca, in mod legal a dispus confiscarea materialului lemnos, iar caruta se afla inca in posesia sa deoarece partea vatamata refuza ridicarea acesteia .

Desi inculpatul Tsustine faptul ca fratele sau Tnu l-a lovit pe P, acest fapt este infirmat de catre martorul ocular G , care a surprins momentele in care cei doi inculpati au aplicat mai multe lovituri partii vatamate.

Cu privire la latura civila, in faza de urmarire penala, partea vatamata Pdeclara faptul ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 10.000 lei reprezentand daune morale .

Prin acelasi rechizitor procurorul a dispus – neinceperea urmaririi penale fata de numitul : T–- sub aspectul savarsirii infractiunii de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal, deoarece lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate G – prev. de art. 258 al.2 Cod penal.

Cele retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba : plangerea partii civile P, declaratia partii civile P,Certificatul medico-legal nr. 599/27.11.2009 intocmit de catre Cabinetul Medico-Legal B ,adresa nr. 392/21.04.2010 emisa de catre Regia Natala a Padurilor ROMSILVA – Directia Silvica V – Ocolul Silvic B ,fisa postului pentru inculpatul T, aviz de insotire primar nr. 3219516/25.11.2009 emis de catre S.C. A F B S.R.L. , Sentinta civila nr. /15.04.2010 a Judecatoriei B, pronuntata in dosarul nr. /189/2010 , declaratia martorului L V , PV ,PS, declaratia martorului G, G R , G , P, proces-verbal de constatare a contraventiei silvice nr. 129 / 08.12.2009 , proces-verbal nr. 9657/05.12.2009 ,declaratia inculpatului T, declaratia inculpatului T C, actele dosarului.

Inculpatul Tare varsta de 46 ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar , este casatorit, studii 10 clase si scoala profesala, ocupatia padurar.

Pe parcursul urmaririi penale inculpatul T nu a recunoscut fapta cu privire la care este cercetat.

Inculpatul T are varsta de 36 ani, este cunoscut cu antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar , este necasatorit, ocupatia agricultor, studii 10 clase.

Pe parcursul urmaririi penale inculpatul Ta declarat ca nu se considera vinovat de savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente – prav. de art. 180 al.2 Cod penal.

In faza de judecata inculpatul Tnu a recunoscut fapta cu privire la ca care a fost trimis in judecata , in sensul ca nu l-a agresat in niciun mod pe partea vatamata, dar recunoaste ca s-a intalnit cu acesta in acea zi, ocazie cu care a avut loc un conflict intre cei doi, sustinand ca partea vatamata l-a agresat pe el, fizic si verbal, fiind nevoit sa cheme ajutoare, pentru a se apara, deoarece partea vatamata pornise o drujba si s-a temut de ceea ce ar fi putu sa se intample.

Inculpatul a incercat sa-si orienteze probatoriul pe culpa partii vatamate in transportul nelegal de lemne, aspect care ar fi declansat intregul conflict provocat de controlul pe care inculpatul, in calitate de padurar, l-a efectuat , aspecte nerelevant, care nu justifica in nici un mod comportamentul agresiv al inculpatului, cu atat mai mult, aflat in exercitiul unei functii ca organ de control, aspect care presupune o conduita legala, profesista, deontologica.

Nerelevante sunt si aspectele pe care inculpatul si-a concentrat probatoriul privind calitatea materialului lemnos comparativ cu evidentele ce rezultau din acte, deoarece nu face obiectul prezentei cauze, nu justifica in nicio circumstanta comportamentul violent al inculpatului, fiind discutabila insasi modalitatea de depozitare si inventariere a acestui material lemnos la domiciliul fratelui inculpatului.

Declaratia inculpatului este contradictorie, deoarece debutul conflictului a fost generat de alte aspecte, cum insusi inculpatul declara, si anume faptul ca i-ar fi admonestat pe conducatorii atelajului, initial neidentificati din cauza intunericului si a cetii, sa aiba grija cum circula deoarece erau sa dea peste el, l-ar fi agresat verbal si fizic, lovindu-l cu biciul, motiv pentru care a intervenit brutal luand caii de haturi pentru a opri caruta, iar dupa identificarea partii vatamate, pe fondul unei relatii vechi de dusmanie, determinata de ocuparea aceluiasi loc de munca pe parcursul timpului, conflictul a escaladat, prilej cu care inculpatul a inteles sa se foloseasca de prerogativele ce i le confera functia, si a demarat un control asupra transportului de material lemnos, in conditiile mai sus mentate.

Leziunile prezentate de partea vatamata conform certificatului medico-legal sunt produse prin lovire cu un obiect contondent si cu mijloace contondente, in zona fetei, concluziile actului medical fiind confirmate si coroborandu-se cu ansamblul materialului probator.

Declaratiile martorului L V, fratele inculpatilor, sunt subiective, procausa si contradictorii, in cele doua faze procesuale, urmand ca instanta sa puna temei doar pe aspectele partiale din aceste declaratii, in masura in care se coroboreaza cu ansamblul materialului probator, avand in vedere relatia personala in care se afla cu inculpatul, fiind evidenta atitudinea acesteia de a incerca prezentarea faptelor intr-o modalitate care sa duca la exonerarea de raspundere penala a inculpatilor.

Apararile inculpatului , ca nu a lovit, dar ca s-ar fi putut crea o situatie in care sa fi actat in stare de legitima aparare, din cauza comportamentului partii vatamate, sunt contrazise de ansamblul probator administrat in cauza, fiind nesincere, nefiind de natura sa contribuie la aflarea adevarului in cauza, nefiind relevanta aceasta teza in conditiile in care nu recunoaste ca l-ar fi lovit pe partea vatamata, nici macar in contextul unei riposte.

Inculpatul incearca sa dea o justificare intregului sau comportament in incidentul care a avut loc intre parti, insistand in intreg probatoriul pe dovedirea legalitatii si provenientei materialului lemnos, aspecte care exced obiectul prezentei cauze, verificarea acestora facand obiectul constatarilor contraventale cu probatoriul specific acestor litigii, cai care au fost alese de parti si solutate in modalitatea retinuta prin Sentinta civila nr. 1073 din 15 aprilie 2010 pronuntata de Judecatoria B in dosar nr. /189/2010.

In faza de judecata inculpatul T nu a recunoscut fapta cu privire la ca care a fost trimis in judecata , in sensul ca nu l-a agresat in niciun mod pe partea vatamata, nu recunoaste ca s-a intalnit cu acesta in acea zi, sustine ca a fost prezent la locul faptei, deoarece fusese strigat de inculpatul T I, in ajutor, moment in care partea vatamata si insotitorii acestuia au fugit.

Declaratiile inculpatilor sunt nesincere si fara credibilitate, avand in vedere atat notorietatea relatiilor de dusmanie, pozitia total nesincera a acestora si savarsirea faptelor din dorinta de razbunare, fiind evidenta, avand in vedere, relatiile de dusmanie de mai multa vreme cu partea vatamata, declansata de ocuparea aceluiasi post de padurar pe raza aceluiasi canton silvic si de incidentul legat de confiscarea unei carute cu lemne de la tatal inculpatilor, intr-o perioada anterioara, cand partea vatamata avea calitatea de padurar si de agent constatator.

Fata de probele administrate in cauza instanta apreciaza ca fapta inculpatului T care, la data de 26.11.2009, in calitate de padurar, in cadrul Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, i-a adresat expresii jignitoare, amenintari si a lovit-o pe partea civila P, provocandu-i leziuni ce au necesitat ingrijiri medicale de 8-9 zile – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal.

Fapta inculpatului T care, la data de 26.11.2009, impreuna cu fratele sau T au lovit-o pe partea civila P, provocandu-i leziuni ce au necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente – prev. de art. 180 al.2 Cod penal.

In baza textului de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala , instanta urmeaza sa aplice fiecarui inculpat cate o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea in vedere dispozitiile art. 52 si 72 Cod Penal, instanta apreciind ca fapta de violenta savarsita de inculpati are o gravitate si un pericol social sporit fata de modalitatea de savarsire, locul savarsirii infractiunii – drum public, pe timp de noapte, calitatea in care unul dintre inculpati, avand functia de padurar a savarsit fapta, motivatia si fondul relatiilor de dusmanie preexistente, raportat la persoana partii vatamate , obiectul contondent folosit in agresiune si zona lezata, zona capului – o zona vitala cu sensibilitate crescuta la lovituri si cu risc major de consecinte complexe si greu recuperabile, leziunile descrise in certificatul medico-legal fiind de plaga neregulata pana la planul osos pe regiunea suprasprancenara stanga si plaga cu margini neregulate profunda pe fata vestibulara buza inferioara, acoperite cu secretii sanguinolente, in consecinta pedeapsa amenzii fiind neindestulatoare pentru reeducarea inculpatului.

Conform acestor texte de lege, la stabilirea si aplicarea pedepsei se va tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului , de imprejurarile concrete in care aceasta a fost comisa si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Cat priveste individualizarea judiciara a pedepsei, instanta constata ca inculpatii nu au recunoscut fapta , avand permanent o atitudine nesincera.

Instanta apreciaza ca este necesara aplicarea unor pedepse mai aspre, care sa-si atinga scopul de – reeducare , pedeapsa care sa asigure si siguranta cetatenilor privind protejarea sanatatii si integritatii corporale, siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportala cu gravitatea faptei.

Se constata ca fapta inculpatului T a fost savarsita de catre inculpat, in exercitarea atributiilor de serviciu, iar urmarile faptei nu sunt reduse, leziunile produse partii vatamate necesitand 8 – 9 zile ingrijiri medicale si cat priveste persoana inculpatului, acesta nu a recunoscut faptele savarsite si cu atat mai putin nu le-a regretat, astfel incat numai comportarea anterioara buna a inculpatului in societate si la locul de munca nu justifica concluzia ca fapta acestuia nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni sau ar prezenta un grad redus de pericol social, aceasta imprejurare fiind luata in considerare in cadrul procesului de individualizare al pedepsei aplicate.

Desi inculpatul T nu figureaza cu antecedente penale in evidentele IPJ V, instanta constata ca inculpatul a manifestat un comportament care sfideaza si incalca normele de convietuire sociala, avand o atitudine necorespunzatoare, necivilizata, agresiva verbal, in aceeasi noapte, si ulterior savarsirii infractiunii , cand a adresat injurii si amenintari, atat partii vatamate, cat si ajutorului sefului de post din comuna G – martorului X, cu ocazia deplasarii acestora la locuinta lui Tsi L V, in vederea recuperarii bunurile confiscate de la partea vatamata – caruta cu lemne impreuna cu caii.

Cu privire la inculpatul T C, instanta constata ca acesta manifesta prin antecedentele sale o predispozitie constata pentru savarsirea de fapte penale cu violenta indreptate impotriva persoanei, figurand in fisa de cazier emisa de IPJ V cu 2 condamnari in perioada 1999-2001, pentru savarsirea infractiunilor de lovire , vatamare corporala, violare de domiciliu, pedepsele fiind de cate 6 luni inchisoare, situatie in care nu port fi retinute dispozitiile privind starea de recidiva.

Cu toate ca o parte din pedepse au fost executate prin privare de libertate, nu si-au atins scopul de reeducare si preventie, iar faptul ca a intervenit reabilitarea inculpatului cu privire la aceste pedepse, nu diminueaza periculozitatea faptelor savarsite in prezenta cauza, reabilitarea avand efect doar cu privire la alternativa regimului sanctator, ce urmeaza a fi aplicat de instanta.

Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpati este sporit, iar pedeapsa aplicata trebuie sa confere , siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul moral, in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportala cu gravitatea faptei, descurajeaza savarsirea unor asemenea fapte penale indreptate impotriva sanatatii si integritatii corporale a persoanei, fiind benefica aplicarea pedepsi inchisorii .

Instanta va dispune , in temeiul art. 71 Cod Penal, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si b Cod Penal.

Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I si lit. c Cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea , instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului T anterior savarsirii faptei , nu are antecedente penale, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal , suspendarea conditata a executarii pedepsei. .

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului T C, anterior savarsirii faptei prin inexistenta antecedentelor penale, in sensul incidentei dispozitiilor art. 38 alin. 2 Cod penal, situatia asimilata lipsei de antecedente, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal suspendarea conditata a executarii pedepsei .

In temeiul art.82 Cod Penal, se va fixa termen de incercare pentru fiecare inculpat si in temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si b Cod Penal pe durata suspendarii conditate a executarii pedepsei principale a inchisorii, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.

Se va atrage atentia fiecarui inculpat asupra disp. art. 83 Cod Penal, privind revocarea suspendarii conditata a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila , in faza de judecata partea vatamata P s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 lei daune morale si 2.000 lei daune materiale.

Instanta va admite in parte actiunea civila a partii vatamate P , motivat de faptul ca a fost dovedita in parte.

Leziunile produse prin agresiunea inculpatilor Tsi T, au produs partii vatamate dureri fizice, avand in vedere zona afectata, in zona capului, aproape de un organ extrem de sensibil – ochiul, partea vatamata a acuzat dureri , sangerand semnificativ dupa agresiune.

Conform certificatului medico-legal mai sus mentat, leziunea produsa de inculpat partii vatamate a fost plaga neregulata pana la planul osos pe regiunea suprasprancenara stanga de aproximativ 3/0,8 cm si plaga cu margini neregulate profunda pe fata vestibulara buza inferioara, acoperite cu secretii sanguinolente, de aproximativ 1/0,5 cm.

Aceste suferinte fizice s-au reflectat si intr-o stare psihica de disconfort , la care se adauga temerea produsa de actiunea violenta a inculpatilor.

Suferinta deosebita a partii vatamate trebuie apreciata raportat la durerea suportata, deprecierea sarii emotale prin inducerea starii de temere rezultat al agresiunii fizice, la frustrarea legata de reluarea activitatii obisnuite si la impedimentele in desfasurarea unei vieti sociale normale.

Instanta apreciaza ca exista legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si traumele fizice si psihice produse partii vatamate, partea vatamata fiind indreptatita sa fie despagubita cu contravaloarea acestor prejudicii, sub forma daunelor morale.

In absenta unor criterii stiintifice, exacte, pentru evaluarea cuantumului despagubirilor destinate repararii prejudiciilor morale, determinate de incompatibilitatea intre caracterul nepatrimonial al daunelor si caracterul patrimonial al despagubirii, instanta, avand in vedere circumstantele faptei, de urmarile produse, de persoana in favoarea careia au fost acordate daunele, apreciaza ca suma de 1.000 lei pentru parte vatamata constituita parte civila, reprezentand daune morale, este suficienta.

Si aceasta, nu pentru a acoperi suferintele, care au un pret inestimabil, ci pentru a diminua consecintele negative ale faptelor si ale implicatiilor produse de acestea pe toate planurile vietii sociale ale partilor vatamate.

Pentru toate aceste suferinte, partea vatamata este indreptatita sa fie despagubita de inculpati, cu echivalentul banesc al acestora, asa cum a fost apreciat si dovedit de partea vatamata.

Potrivit art.14 alin.3 Cod procedura penala si art.998 Cod civil „orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga la acela din a carei greseala s-a ocazat, a-l repara”.

Daunele morale reprezinta o compensare baneasca pentru suferinta cauzata unei persoane prin infractiune, inculpatii provocand prin faptele savarsite, respectiv prin actiunile de lovire , ( fapta de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal fiind o infractiune complexa care include si fapta de lovire).

In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod civil instanta va admite in parte cererea pentru despagubiri formulata de partea vatamata, ca fiind dovedita sub aspectul existentei prejudiciului, intinderii si legaturii de cauzalitate cu faptele inculpatilor.

Sunt indeplinite conditiile raspunderii civile conform art.346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod Civil , fiind stabilita legatura de cauzalitate dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestora, cu privire la leziunile suferite de partea vatamata P .

Va obliga pe inculpatii Tsi T C, in solidar, sa plateasca partii vatamate P suma de 1.000 lei ( una mie lei ) reprezentand daune morale.

Ca o consecinta a condamnarii inculpatilor si a admiterii actiunilor civile, in temeiul art. 191 Cod procedura civila, va obliga pe fiecare inculpat sa plateasca statului cheltuieli judiciare.

Tags: Purtare abuzivă

Purtare abuzivă

Dosar nr. 2094/189/2009 – purtare abuziva

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA PENALA

DECIZIA PENALA NR. 122/A

Sedinta publica de la 26 Mai 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE : NICULACHE LUMINITA

Judecator : SIMIONESCU ELENA

Grefier : BODESCU PANSELUTA

Ministerul Public reprezentat de procuror ARMEANU SORIN

din cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui

Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelul penal declarat de inculpatul FAS, domiciliat în municipiul, împotriva sentintei penale nr. 97 din 23.02.2010 a Judecatoriei Bârlad, pronuntata în dosar nr. 2094/189/2009.

Obiectul cauzei : infractiunea prev. de art. 250 Cod penal.

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta inculpatul apelant FAS , asistat de aparator angajat, d-na av. Vasilache Cezarina.

Lipsesc partea vatamata intimata SV si partea civila intimata Spitalul Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” Bârlad.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier, care învedereaza ca: procedura de citare este legal îndeplinita; apelul a fost declarat în termenul prev. de art. 363 Cod procedura penala, fiind motivat în scris; inculpatul a fost audiat la fond si interpelat în apel; cauza se afla la al doilea termen de judecata si s-a amânat la cererea inculpatului în vederea pregatirii apararii în raport de schimbarea de încadrare juridica pusa în discutie la termenul de azi.

S-au verificat actele si lucrarile dosarului, dupa care:

Solicitând si primind cuvântul, aparatorul inculpatului arata ca a solicitat la termenul anterior amânarea cauzei pentru a explica acestuia în ce consta schimbarea de încadrare juridica solicitata de procuror, amânare ce s-a justificat prin aceea ca, pe parcursul desfasurarii procesului penal, inculpatul a avut suspiciuni legate de modul de desfasurare a cercetarilor. Precizeaza d-na av. Vasilache ca, în ceea ce priveste cererea de schimbare a încadrarii juridice, lasa la aprecierea instantei întrucât unul dintre motivele de apel formulate de inculpat vizeaza tocmai încadrarea juridica a faptei ce i se retine, inculpatul solicitând însa achitarea.

Instanta învedereaza partilor ca urmeaza a se pronunta prin hotarâre asupra cererii formulate de procuror privind schimbarea de încadrare juridica si, nefiind alte cereri formulate prealabile dezbaterilor, constata cauza în stare de judecata si trece la dezbateri, dând cuvântul inculpatului în sustinerea apelului.

Având cuvântul, d-na av. Vasilache Cezarina arata ca, prin sentinta penala nr. 97 din 23.02.2010 a Judecatoriei Bârlad inculpatul FAS a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de purtare abuziva prev. de art. 250 alin.1,5 Cod penal, dispunându-se suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Inculpatul a formulat apel, criticând sentinta primei instante pentru nelegalitate si netemeinicie. Cu privire la nelegalitatea hotarârii, arata aparatorul inculpatului ca prima instanta a retinut ca FAS îndeplinea functia de agent de paza la SC DG SRL, având ca obligatie de serviciu asigurarea pazei unui depozit de fier vechi. Prima instanta a retinut în continuare ca, în timpul desfasurarii activitatii de serviciu, la data de 16.01.2004, inculpatul împreuna cu alti colegi de-ai sai, au surprins partea vatamata SV care, împreuna cu numitul HG – martor în cauza de fata – au sustras fier vechi din curtea SC COMPIL SA. În timpul imobilizarii, partii vatamate i s-au aplicat mai multe lovituri pentru a caror vindecare au fost necesare 18-19 zile îngrijiri medicale. De asemenea, în certificatul medico-legal se precizeaza ca partii vatamate i-a fost pusa viata în pericol. În raport de momentul la care s-au petrecut aceste fapte, instanta a apreciat ca în sarcina inculpatului se poate retine infractiunea prev. de art. 250 alin.1,5 Cod penal. Instanta a retinut astfel ca fapta comisa de inculpatul FAS întruneste elementele constitutive ale infractiunii de purtare abuziva prev. de art. 250 alin.1,5 Cod penal. În baza acestui text de lege si a dispozitiilor art. 345 Cod procedura penala, instanta aplicând inculpatului o pedeapsa la individualizarea careia a avut în vedere disp. art. 52 si 72 Cod penal. Instanta a explicat, în continuare, criteriile pe care le-a avut în vedere la individualizarea pedepsei, apreciind ca inculpatului i se poate aplica o pedeapsa orientata la minimul special prevazut de lege, pedeapsa astfel stabilita fiind de 3 ani închisoare (minimul pentru infractiunea prev. de art. 250 alin.1,5 Cod penal). Instanta de fond a apreciat ca inculpatul a savârsit fapta în calitatea sa de functionar public, desi inculpatul nu avea aceasta calitate si nici nu-si desfasura activitatea în vreuna din institutiile prevazute la art. 145 din Codul penal. Fata de aceste aspecte, solicita aparatorul inculpatului ca, în temeiul disp. art. 379 pct.2 lit.a din Codul de procedura penala, admiterea apelului, desfiintarea sentintei primei instante si, raportat la art. 345 alin.3 cu ref. la art. 11 lit.d Cod procedura penala, sa se dispuna achitarea inculpatului. În ceea ce priveste netemeinicia hotarârii, sustine aparatorul inculpatului ca, din probatoriul administrat în cauza, nu s-a putut trage concluzia certa ca inculpatul este cel care a provocat leziunile pentru care partea vatamata a fost internata si pentru care s-a eliberat certificatul medico-legal. Astfel, partea vatamata, prin declaratia aflata la fila 7, a relatat ca: „…au intervenit mai multi agenti care m-au alergat pâna în strada Tecuciului. Am început sa fiu lovit de agentii respectivi cu bastoanele. Am cazut si acestia au continuat sa ma loveasca”. Partea vatamata face asadar referire la un numar mai mare de martori. De asemenea, nici din declaratiile martorilor HG, Dura Gruia, Mânzu Costache si GS nu rezulta foarte clar ca inculpatul este cel care a produs leziunile partii vatamate. Exista o stare de incertitudine, o stare de dubiu cu privire la agentul care a exercitat acele agresiuni asupra partii vatamate motiv pentru care, aceasta stare de dubiu ar trebui sa-i profite inculpatului. Fata de aceste aspecte, solicita d-na av. Vasilache Cezarina ca, în temeiul disp. art. 379 pct. 2 lit.a din Codul de procedura penala, sa se admita apelul, sa fie desfiintata sentinta primei instante si, raportat la art. 345 alin.3 cu referire la art. 11 pct.2 lit.a si 10 lit.c Cod procedura penala, sa se dispuna achitarea inculpatului apelant.

Având cuvântul cu privire la apelul declarat de inculpatul FAS, reprezentantul parchetului arata ca, prin apelul formulat, acesta a solicitat achitarea pe motiv ca ar exista un dubiu în ceea ce priveste persoana care l-a lovit pe vatamat. Vatamatul si un prieten de-al sau au fost surprinsi de cinci agenti de paza – printre care si inculpatul – la furat de fier vechi. Cei doi s-au despartit astfel ca agentii de paza au început sa fuga dupa ei, vatamatul SV fiind surprins de inculpatul din cauza de fata. Arata procurorul ca a solicitat schimbarea încadrarii juridice în sensul de a se retine în favoarea inculpatului art. 258 din Codul penal întrucât nu este functionar public, însa este functionar, iar limitele de pedeapsa în ceea ce priveste maximul sunt mai mici, schimbarea de încadrare juridica fiind în favoarea inculpatului. Trebuie însa sa avem în vedere ca numai maximul pedepsei se reduce, nu si minimul, minimul pedepsei ramânând de trei ani, exact pedeapsa aplicata de instanta de fond. La dozarea pedepsei instanta a avut în vedere, pe de o parte, ca inculpatul a avut o atitudine doar partial sincera, iar pe de alta parte gravitatea leziunilor, acestea punând în pericol viata partii vatamate. Ori tocmai aceste elemente – gravitatea leziunilor, atitudinea partial sincera, faptul ca inculpatul ar fi putut sa constientizeze ca loviturile aplicate cu bastoanele respective puteau sa provoace leziuni grave, au dus la la acest cuantum al pedepsei de 3 ani închisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Solicita procurorul a se admite apelul doar în ceea ce priveste schimbarea de încadrare juridica, se se desfiinteze hotarârea instantei de fond si sa se retina în favoarea inculpatului, pe lânga art. 250 alin.5 Cod penal, si art. 258. Pedeapsa aplicata este însa legala si temeinica, solicitând procurorul a se respinge apelul inculpatului formulat în acest sens.

Având ultimul cuvânt, inculpatul apelant FAS arata ca în mod gresit s-a consemnat în încheierea din 9 februarie 2010 ca el a afirmat ca regreta faptele. El nu a spus acest lucru întrucât nu a savârsit nici o fapta astfel ca, prin acea consemnare, se întelege ca el ar fi comis o infractiune. Sustine ca este nevinovat.

S-au declarat dezbaterile închise, cauza fiind lasata în pronuntare.

Ulterior deliberarii,

T R I B U N A L U L,

Cu privire la apelul penal declarat constata:

Prin Rechizitoriul nr. 4043/P/2006 din data de 27 martie 2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Bârlad, în temeiul art.262 pct. 1 lit. a din Codul de procedura penala, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului FAS, pentru savârsirea infractiunii de purtare abuziva, fapta prev. si ped de art. 250 al.1,5 din Codul penal.

În conformitate cu prevederile art. 264 Codul de procedura penala, rechizitoriul, verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei, împreuna cu dosarul cauzei, a fost înaintat instantei competente din punct de vedere material si teritorial, Judecatoria Bârlad, pe rolul careia a fost înregistrat dosarul nr. 2094/189/2009.

Procedându-se la judecarea cauzei, prin Sentinta penala nr. 97 pronuntata la data de 23 Februarie 2010, în dosarul nr. 2094/189/2009, s-a dispus condamnarea inculpatului FAS la pedeapsa de 3 ( trei) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de purtare abuziva, fapta prev. si ped. de art. 250 alin. 1,5 din Codul penal, împotriva partii vatamate SV.

Pe durata prevazuta de art. 71 din Codul penal, a fost interzisa exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a teza a II-a si b din Codul penal, începând cu data ramânerii definitive a hotarârii.

În temeiul art. 81 din Codul penal, s-a dispus si suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale a închisorii, fixându-se termen de încercare de 5 ( cinci) ani, începând cu data ramânerii definitive a hotarârii, iar, în temeiul art.71 alin. 5 din Codul penal, suspendarea executarii pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal, pe aceeasi durata, atragându-se atentia asupra dispozitiilor art.83 din Codul penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

S-a dispus si admiterea actiunii civile formulate de partea civila Spitalul Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” din Bârlad si obligarea inculpatului FAS la plata catre acesta a sumei de 758,29 lei, actualizata la data executarii.

Inculpatului FAS a fost obligat sa plateasca statului suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare, avansate în cauza, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu partial avocat din oficiu pentru inculpat în faza de judecata, va fi platit Baroului Vaslui din fondurile Ministerului Justitiei si al Libertatilor Cetatenesti.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut urmatoarele :

La data de 16.01.2004, învinuitii îndeplineau functia de agenti de paza în cadrul S.C. DG S.R.L., preluata ulterior de S.C. LS S.R.L., având ca obiectiv de paza depozitul de fier vechi al S.C. COMPIL S.A., situat pe strada Palerma de pe raza municipiului Bârlad. În cursul diminetii, în jurul orei 1100, au observat pe partea vatamata SV si pe martorul HG care încercau sa sustraga fier vechi din obiectivul de paza.

Dupa ce au reusit sa scoata doua bucati, învinuitii i-au somat sa ramâna pe loc, moment în care cei doi au abandonat fierul si au fugit spre strada Tecuciului. Învinuitii s-au regrupat hotarând sa-i urmareasca si sa-i prinda pe faptuitori. Un grup de agenti era format din învinuitii FAS, RBL, GS iar celalalt grup era format din IG si SA.

În timpul urmaririi, martorul HG a aruncat spre agenti cu pietre, folosind o prastie cu scopul de a le bloca înaintarea. Cu toate acestea, pe str. Tecuciului, învinuitii IG si SA l-au imobilizat pe acesta, aplicându-i mai multe lovituri peste picioare cu bastoanele din dotare.

În apropiere, pe partea cealalta a strazii Tecuciului a fost imobilizat vatamatul SV zis „Cubanezul”, de învinuitii FAS si RBL. Acestia l-au lovit pe vatamat cu bastoanele peste picioare si peste corp, dupa care s-au aruncat efectiv peste el, punându-l la pamânt. Lovituri cu bocancii i-au fost aplicate de cei doi învinuiti si dupa ce acesta se afla pe sol, motiv pentru care martorul Dura Gruia, care se afla în zona, alarmat de modul în care cei doi erau loviti, a strigat catre agentii de paza sa înceteze, ca altfel îi omoara.Învinuitii au strigat catre acesta sa-si vada de drum.

IG si SA s-au ocupat efectiv de HG pe care, dupa imobilizare, l-au bagat într-un autoturism. Vatamatul SV, desi sângera, a fost bagat de FA si Radu Bogdanel în portbagajul altui autoturism. Autoturismul a fost adus la fata locului de martorul GS.

HG si vatamatul au fost dusi la Politia municipiului Bârlad si, întrucât starea sanatatii lui SV s-a agravat, a fost transportat si internat de urgenta la Spitalul de Adulti Bârlad, în aceeasi zi.

Din raportul de expertiza efectuat de Cabinetul Medico-Legal Bârlad a rezultat ca partea vatamata SV a fost internat la Spitalul de Adulti Bârlad, Sectia Chirurgie Generala de la data de 16.01.2004 pâna la 23.01.2004 cu diagnosticul de traumatism toracic drept. Pneumotorax drept. La internare, acesta prezenta echimoze posttraumatice multiple la nivelul fetei dorsale a hemitoracelui drept. Dureri spontane si la palparea hemitoracelui cu prezenta de crepitatii osoase pe patul coastelor 6-7. S-a intervenit chirurgical, stabilindu-se diagnosticul postoperator de traumatism drept cu fracturi C6-C7. Pneumotorax drept. Traumatismul a putut fi produs prin lovire cu mijloace contondente la data de 16.01.2004 si a necesitat 18-19 zile îngrijiri medicale de la data producerii. Leziunile au pus în primejdie viata victimei .

Numitii SV si HG au fost condamnati pentru fapta de furt comisa la 16.01.2004 prin Sentinta penala nr. 345/25.02.2005 a Judecatoriei Bârlad, mentinuta prin Decizia penala nr. 209/A/16.06.2005 a Tribunalului Vaslui, dosar în care cei învinuiti în prezenta cauza au avut calitatea de martori .

Prima instanta a aratat ca situatia faptica retinuta rezulta din urmatoarele mijloace de proba: plângerea si declaratiile partii vatamate, procesul – verbal cu actele premergatoare, procese-verbale de recunoastere dupa fotografie, declaratiile martorilor HG, Dura Gruia, Mînzu Costache, GS, declaratiile învinuitilor, procese-verbale de confruntare, raportul de expertiza medico-legala, adrese S.C. LIVALDO, S.C. DG S.R.L si celelalte acte ale dosarului.

S-a retinut ca inculpatul FAS este în vârsta de 34 ani, a absolvit 10 clase si scoala profesionala, este muncitor, necasatorit, a recunoscut partial fapta comisa si nu este cunoscut cu antecedente penale. Acesta, în timpul urmaririi penale si-a asumat partial responsabilitatea pentru fapta comisa iar în faza de judecata a avut o atitudine oscilanta cu privire la dinamica agresiunii, succesiunea actelor reciproce de lovire si obiectele folosite, sustinând ipoteza ca leziunile partii vatamate au fost produse prin caderea acesteia cu ocazia încercarii de a fugi si de a sari gardul, aspect contrazis de celelalte probe administrate în cauza coroborat cu natura leziunilor constatate prin actele medicale de expertizare.

Fata de probele administrate in cauza, instanta a apreciat ca fapta comisa de inculpatul FAS care, la data de 16.01.2004, împreuna cu numitul RBL, în calitate de agenti de paza, în timpul exercitarii atributiilor de serviciu, la imobilizarea partii vatamate, au aplicat acesteia mai multe lovituri provocându-i leziuni care i-au pus în primejdie viata, necesitând 18-19 zile îngrijiri medicale, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de purtare abuziva – prev. de art. 250 al. 1,5 Cod penal.

În baza textului de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 din Codul de procedura penala, instanta a decis aplicarea unei pedepse, la individualizarea careia a avut în vedere prevederile art. 52 si 72 din Codul penal si anume gradul de pericol concret al faptei, împrejurarile concret în care aceasta a fost comisa si toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului.

S-a retinut ca fapta savârsita de inculpat a fost un incident nefericit în viata acestuia, o exceptie de la regula ce indica un comportament prosocial, în contextul în care se afla la prima încalcare a legii penale, nefiind cunoscut cu antecedente, este cunoscut ca o persoana serioasa, onesta, un bun gospodar, cu un comportament civilizat, linistit, realizeaza venituri din munca, îsi întretine familia, nefiind cunoscut ca manifestând un comportament violent si nemaifiind implicat în conflicte cu alti cetateni.

Cu toate acestea instanta a apreciat ca fapta savârsita este de o gravitate sporita, nefiind justificata de temerea de pierdere a locului de munca, sau de comportamentul antisocial al partii vatamate, cu atât mai putin de etnia acestuia. În conditiile în care inculpatul a avut posibilitatea de a actiona în grup si detinea mijloace de imobilizare netraumatizante, cum ar fi Spray-urile lacrimogere, violenta disproportionata nu se justifica, chiar daca scopul principal, de apreciat de altfel, a fost de stopare a unui fenomen infractional.

Punând în balanta toate aceste circumstante, prima instanta a hotarât asupra oportunitatii aplicarii unei pedepse spre minimul special prevazut de lege respectiv 3 ani, precum si cu privire la suspendare conditionata a executarii, scopul pedepsei putând fi atins si prin aceasta modalitate de executare.

Cât priveste latura civila a cauzei, instanta a constatat ca exista legatura de între fapta inculpatului si cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate pentru îngrijirea leziunilor produse, asa încât se este necesar ca acesta sa suporte si cheltuielile efectuate.

Împotriva hotarârii, în termen legal, prin cererea din data de 01 martie 2010, fara a arata motivele, a declarat apel inculpatul FA.

Prin memoriul întocmit de aparatorul ales, în sustinerea apelului formulat, s-a aratat ca hotarârea este nelegala deoarece subiectul activ al infractiunii de purtare abuziva prev. art. 250 ain.1 si 5 din Codul penal trebuie sa aiba calitatea de functionar public, pe care inculpatul nu o îndeplinea.

În ceea ce priveste temeinicia sentintei, s-a aratat ca probatoriul administrat în cauza nu demonstreaza fara îndoiala ca inculpatul este autorul actelor de agresiune la care a fost supus vatamatul, îndoiala careia instanta de fond nu i-a dat eficienta.

În considerarea motivelor invocate, inculpatul, prin aparator, a revelat existenta unor împrejurari de natura a afecta aptitudinea functionala a actiunii penale, respectiv prevederile art. 10 alin. 1 lit. a c si d din Codul de procedura penala.

Examinând cauza si judecata instantei de fond sub toate aspectele ei, conform art. 371 alin. 2 din Codul de procedura penala, tribunalul constata ca apelul formulat este fondat sub aspectele ce vor fi aratate în continuare.

Verificând probatoriul administrat în cursul urmaririi penale si în faza cercetarii judecatoresti, tribunalul constata ca s-a retinut în mod corect vinovatia inculpatului pentru comiterea faptei constând în aceea ca, la data de 16.01.2004, împreuna cu numitul RBL, în calitate de agenti de paza, în timpul exercitarii atributiilor de serviciu, la imobilizarea partii vatamate, au aplicat acesteia mai multe lovituri provocându-i leziuni care i-au pus în primejdie viata, necesitând 18-19 zile îngrijiri medicale.

Vinovatia inculpatului rezulta din declaratiile acestuia, coroborate cu ansamblul probelor administrate în cauza, respectiv cu declaratiile partii vatamate, cu depozitiile martorilor audiati si cu Raportul de expertiza medico-legala nr. 87 din 19 aprilie 2007 al Cabinetului medico-legal Bârlad din care rezulta ca, la momentul examinarii, partea vatamata SV prezenta leziuni de tipul traumatism toracic drept cu fractura coastelor C6-C7 pneumotorax prin agresiune, traumatism ce a necesitat 18-19 zile îngrijiri medicale si care a pus în primejdie viata.

Desi inculpatul scoate în evidenta existenta unei îndoieli cu privire la identitatea autorului agresiunii, aceasta sustinere vine în contradictie cu propriile sale declaratii. Inculpatul a recunoscut ca a procedat la imobilizarea vatamatului. Acest lucru este confirmat si de ceilalti agenti care au aratat ca vatamatul a fost imobilizat de inculpatul FA si de numitul RADU BOGDANEL LUCIAN, fata de care s-a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor.

Ca modalitatea de imobilizare a depasit limitele unei asemenea activitati legale rezulta din chiar continutul actului medico-legal întocmit, care atesta existenta unui traumatism serios.

Este necesar sa se raspunda la întrebarea daca pentru imobilizarea unei persoane surprinse în timpul comiterii unui furt, erau necesare actiuni agresive cu aptitudinea de a-i pune acesteia viata în primejdie. Vazând probele administrate, raspunsul nu poate fi decât în sens negativ. Dincolo de fireasca atitudine de împotrivire sau chiar în contextul unor manifestari agresive din partea vatamatul, imobilizarea sa se putea realiza fara a se recurge la actiuni violente de amploarea celor întreprinse. Este necesar sa se observe ca agentii se aflau într-o superioritate numerica si dispuneau si de mijloace non-violente de imobilizare.

Ca limitele regulamentare au fost depasite este recunoscut chiar de cei ce au participat la aceasta activitate. Astfel, numitul IG a declarat ca ,, la imobilizarea celor doi recunosc ca s-au depasit niste limite’. Acest lucru a fost declarat si de însusi inculpatul FA care a aratat ca ,,este posibil sa fi depasit niste limite’ si ca au ,,sarit pe vatamat ca la rugby’’, actiune ce reprezinta un factor agresiv serios pentru o persoana care nu este antrenata sa-i faca fata. Este de observat ca vatamatul a suferit fractura unor coaste si pneumotorax prin agresiune care presupune patrunderea aerului în cavitatea pleurala, datorita perforarii plamânului sau a peretelui toracic, traumatism care putea fi realizat chiar în contextul indicat de catre inculpat, si anume atunci când s-a sarit peste el.

Cât priveste declaratia martorului DURA GRUIA, care în cursul urmaririi penale a învederat ca a perceput în mod nemijlocit fapta comisa, motiv pentru care a solicitat agentilor sa abandoneze demersul lor agresiv, iar în fata instantei a aratat ca cele relatate i-au fost povestite de catre partea vatamata care l-a corupt, tribunalul nu exclude realitatea unei asemenea ipoteze. Este posibil ca vatamatul, din dorinta de a-si proba sustinerile, sa fi recurs si la astfel de actiuni. Ca atare, depozitia acestuia martor nu poate fi considerata ca exprima adevarul.

Faptul ca agresiunea a fost observata de terte persoane însa este indicat si de unul dintre agenti, respectiv de catre numitul IG care a învederat ca ,,este adevarat ca au fost oameni care au strigat la noi sa-i lasam în pace’’ Acelasi IG, în declaratia data în cursul urmaririi penale, a aratat ca a observat ca, în timpul imobilizarii vatamatului, cei doi agenti l-au lovit cu bastoanele si cu picioarele.

Vazând toate aceste, tribunalul concluzioneaza ca exista certitudine cu privire la culpabilitatea inculpatului FAS, sub aspectul comiterii actiunilor agresive fata de vatamatul SV.

Cât priveste încadrarea juridica data faptei, chestiune ce a fost pusa în discutie de catre inculpat, prin sustinerea ca domnia sa nu avea calitatea de functionar public, dar si de reprezentantul Ministerului Public, prin solicitarea de a se retine si prevederile art. 258 din Codul penal conform carora disp. art. 250 se aplica si celorlalti functionari, tribunalul constata ca se impune schimbarea încadrarii juridice potrivit art. 334 din Codul de procedura penala, din infractiunea de purtare abuziva prev de art. 250 alin. 1 si 5 din Codul penal, în infractiunea de purtare abuziva în varianta normativa prev. de art. 250 alin 1 si 5, cu referire la art. 258 din Codul penal.

Aceasta, deoarece potrivit art. 250 alin.5 din Codul penal constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani, vatamarea corporala grava savârsita de catre un functionar public, în conditiile alin. 1, si anume în exercitiul atributiilor de serviciu.

Conform art. 258 din Codul penal dispozitiile 246- 250 privitoare la functionari publici se aplica si celorlalti functionari, în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime.

Ca atare, cum inculpatul, ca de agent de paza în cadrul S.C.DAYTONA SRL, nu îndeplineste calitatea de functionar public tribunalul apreciaza corecta observatia ca încadrarea juridica nu este corecta din acest punct de vedere.

În ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei, instanta de control judiciar retine ca pedeapsa de 3 ani închisoare stabilita în sarcina inculpatului FAS pentru infractiunea de purtare abuziva în varianta normativa prev. de art. 250 alin 1 si 5, cu referire la art. 258 din Codul penal este prea severa pentru a-si atinge scopul sau preventiv, curativ si educativ. Pentru ca pedeapsa sa-si realizeze functiile, este necesar sa fie bine adaptata gravitatii infractiunii, personalitatii infractorului precum si tuturor conditiilor obiective si subiective de comitere a faptei.

Ceea ce îndreptateste instanta de control judiciar sa aprecieze pedeapsa ca fiind prea severa sunt elementele ce caracterizeaza persoana faptuitorului care se afla la prima încalcare a legii penale, ceea ce demonstreaza ca savârsirea faptei reprezinta un eveniment nefericit în viata sa.

Tribunalul nu pierde din vedere gravitatea faptei comise, ferocitatea cu care inculpatul a participat la agresarea vatamatului, dar mai ales lipsa de umanitate, de compasiune manifestate fata de acesta, nu neaparat prin violentele exercitate cât prin decizia de a-l transporta pâna la sediul politiei în portbagajul unei masini, atitudine ce nu trebuie manifestata nici chiar fata de un infractor, asa cum s-a dovedit vatamatul. Orice persoana are dreptul de a fi tratata cu demnitate, indiferent daca se dovedeste ca nu respecta regulile impuse de societate.

Dincolo de toate aceste caracteristici negative ale persoanei inculpatului FAS, tribunalul recunoaste faptul ca actiunea agresiva a fost comisa în contextul unei indignari cauzate de fapta vatamatului de a sustrage bunuri dintre cele a caror paza inculpatul o asigura, iar imobilizarea s-a realizat cu scopul ca autorii furtului sa fie deferiti justitiei. Fara a se sugera necesitatea retinerii circumstantei provocarii, care presupune întrunirea unor conditii cumulative, conditii care în speta nu se verifica, tribunalul nu poate sa nu observe ca fapta de furt comisa a avut caracter sfidator la adresa agentilor, generând interventia acestora.

Astfel, punând în balanta toate circumstantele faptei comise de inculpatul FA, precum si caracteristicile persoanei, tribunalul apreciaza ca fiind justificata reducerea pedepsei sub minimul prevazut de lege ca efect al retinerii circumstantei prev. de art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal, pedeapsa închisorii de 2 ani fiind suficienta pentru realizarea constrângerii necesare, a preventiei si a readaptarii acestuia la viata sociala.

Cât priveste modalitatea de executare a pedepsei aplicate, instanta de control judiciar concluzioneaza ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei reprezinta o masura adecvata nevoilor de sanctionare a cazului dedus judecatii, motiv pentru care nu va opera nicio modificare în aceasta directie, prima instanta realizând o corespunzatoare individualizare a executarii.

Verificând actele procesuale efectuate în cursul desfasurarii procesului penal, se constata ca au fost respectate dispozitiile legale a caror încalcare este sanctionata potrivit art.197 alin. 2 din Codul de procedura penala cu nulitatea absoluta.

Vazând considerentele aratate, în temeiul art. 379 pct.2 lit. a din Codul de procedura penala, tribunalul urmeaza sa admita rapelul formulat de inculpatul FAS împotriva Sentintei penale nr. 97 din 23.02.2010 a Judecatoriei Bârlad, pe care o va desfiinta în parte, în latura penala.

Rejudecând, în temeiul art. 334 din Codul de procedura penala, va schimba încadrarea juridica data faptei din infractiunea de purtare abuziva prev. de art. 250 alin. 1 si 5 din Codul penal, în infractiunea de purtare abuziva în varianta normativa prev. de art. 250 alin 1 si 5, cu referire la art. 258 din Codul penal.

Va retine în favoarea inculpatului circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 alin 1 lit. a din Codul penal si, dând eficienta prevederilor art. 76 alin. 1 lit. c din Codul penal, va reduce pedeapsa de la 3 la 2 ani.

Va mentine dispozitiile referitoare la suspendarea conditionata a executarii si va reduce termenul de încercare de la 5 ani la 4 ani.

Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei si va înlatura prevederile contrare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul FAS împotriva Sentintei penale nr. 97 din 23.02.2010 a Judecatoriei Bârlad, pe care o desfiinteaza în parte, în latura penala.

Rejudecând, în temeiul art. 334 Cod procedura penala schimba încadrarea juridica a faptei, retinute în sarcina inculpatului din infractiunea de purtare abuziva prev. si ped. de art. 250 alin. 1, 5 Cod penal în infractiunea de purtare abuziva în varianta art. 250 alin. 1, 5 Cod penal cu referire la art. 258 Cod penal.

Retine în favoarea inculpatului FAS circumstanta atenuanta prev. de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal.

Dând eficienta prevederilor art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal, reduce pedeapsa aplicata pentru comiterea infractiunii de purtare abuziva prev. de art. 250 alin. 1, 5 cu referire la art. 258 si cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal de la 3 ani, la 2 ani închisoare, pe care acesta o va executa.

Mentine dispozitiile referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, conform art. 81 Cod penal si reduce termenul de încercare stabilit de prima instanta de la 5 ani la 4 ani.

Mentine celelalte dispozitii ale hotarârii apelate si înlatura dispozitiile contrare.

Cheltuielile avansate în apel ramân în sarcina statului.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronuntare pentru inculpat si de la comunicare pentru celelalte parti.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 26.05.2010.

PRESEDINTE, JUDECATOR, GREFIER,

Niculache Luminita Simionescu Elena Bodescu Panseluta

Tags: Purtare abuzivă

Purtare abuzivă. Achitare în baza dispoziţiilor art. 10 lit. d din Codul de procedură penală. Lipsa calităţii de funcţionar public a agenţilor de pază angajaţi ai societăţii private

(Decizia penală nr. 54/22.01.2007)

Prin sentinţa penală nr. 3918/16.09.2005 pronunţată de Judecătoria Iaşi şi confirmată de Tribunalul Iaşi prin decizia penală nr. 335/2.05.2006, inculpaţii P.D. şi P.S. au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 189 alin. 2, art. 181 şi art. 250 alin. 2 Cod penal.

Au fost admise recursurile declarate de inculpaţi şi au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii de „purtare abuzivă”, faptă prevăzută de art. 250 alin. 2 Cod penal (art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală).

La data comiterii faptelor – 9 februarie 2003 – inculpaţii aveau funcţia de şef birou operativ şi, respectiv, agent de pază la societatea privată de pază S.C. „PROEXPERT” S.R.L. Iaşi şi nu aveau calitatea de subiect activ calificat pentru săvârşirea infracţiunii de „purtare abuzivă”, respectiv calitatea de funcţionar public.

Organizarea societăţilor specializate de pază este reglementată în prezent de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Această lege abrogă dispoziţiile Legi nr. 18/4 aprilie 1996 care în art. 28 prevedea că personalul de pază este asimilat, pe timpul executări serviciului, persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.

Legea nr. 333/2003 nu cuprinde nici o dispoziţie similară cu cea citată şi abrogată prin noile dispoziţii legale.

Stabilirea calităţii de funcţionar public este o problemă de ordine publică şi se stabileşte prin lege. Conform Legii nr. 333/2003 care a fost ulterior modificată şi completată parţial prin O.U.G. nr. 16 din 9 martie 2005 şi aprobată prin Legea nr. 151/2005, personalul de pază nu mai este asimilat persoanelor care îndeplinesc o funcţie publică, prin abrogarea dispoziţiei care prevedea această calitate.

Prin urmare, inculpaţii nu au calitatea de funcţionar public şi lipsindu-le calitatea de subiect activ calificat lipseşte un element constitutiv al infracţiunii de „purtare abuzivă” sub aspectul laturii obiective.

Tags: Purtare abuzivă

Purtare abuzivă, elemente constitutive, individualizare pedeapsă

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, inculpatul A. V. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea, faţă de părţile vătămate C.V. şi I.L., a infracţiunilor de purtare abuzivă, prevăzute şi pedepsite de art.250 alin.(1) din Codul penal, cu aplicarea art.33 lit. a din acelaşi cod.
Instanţa a reţinut, în esenţă, din analizarea materielului probator administrat în cauză,că în data de 18.07.2008, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind funcţia de secretar al comunei…, în cadrul şedinţei Consiliului Local …de la acea dată, le-a adresat expresii jignitoare părţilor vătămate, care au calitatea de consilieri locali, respectiv „Criminalule ! Ţi-ai omorât nevasta ! Boule ! Eşti cel mai prost consilier !”, şi „Proasto ! Tâmpito ! Eşti analfabetă ! Habar nu ai de limba română!”, afirmaţiile respective aducându-le atingere onoarei şi reputaţiei şi provocându-le o puternică stare de indignare, având în vedere că acestea sunt şi cadre didactice şi se bucură de o bună apreciere din partea comunităţii locale.
În drept, fapta inculpatului A.V. care, la data de 18.07.2008, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind funcţia publică de secretar al comunei.., judeţul Iaşi, a adresat expresii jignitoare părţii vătămate C.V., care participa în calitate de consilier local la şedinţa Consiliului Local de la acea dată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută şi pedepsită de art.250 alin.(1) C. pen.
De asemenea, fapta aceluiaşi inculpatul care, la data de 18.07.2008, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind funcţia de secretar al comunei …a adresat expresii jignitoare părţii vătămate I.L., care participa în calitate de consilier local la şedinţa Consiliului Local organizată la acea dată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută şi pedepsită de art.250 alin.(1) C. pen., cu aplicarea art.33 lit. a din Codul penal.
Având în vedere că existenţa infracţiunii de purtare abuzivă este condiţionată de calitatea specială de funcţionar public a făptuitorului, instanţă constată că în cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art.147 alin.(1) din Codul penal, inculpatul ocupând la momentul săvârşirii faptei funcţia publică de secretar al comunei.
De asemenea, instanţa reţine că din probatoriul administrat a rezultat în mod cert că la momentul folosirii expresiilor jignitoare faţă de părţile vătămate, inculpatul se afla în sediul Primăriei Comunei şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, participând la şedinţa consiliului local din data de 18.07.2008, în virtutea atribuţiei de serviciu stabilite în mod expres la art.117 lit.b) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă este reprezentat de acţiunea inculpatului constând în întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de părţile vătămate, cărora li s-a adresat cu un limbaj conţinând expresii violente, umilitoare şi degradante pentru acestea.
Urmarea imediată a infracţiunii constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii de serviciu în instituţiile şi autorităţile publice ale statului, precum şi a relaţiilor sociale privind demnitatea persoanei, iar existenţa raportului de cauzalitate rezultă din faptul că atingerea adusă acestor relaţii nu s-ar fi produs în lipsa activităţii infracţionale a inculpatului, rezultatul produs fiind consecinţa directă a acţiunilor sale.
În privinţa laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului faţă de fapte şi urmările acestora îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei indirecte, în sensul dispoziţiilor art.19 alin.(1) pct.1 lit.b) din Codul penal, deoarece acesta a prevăzut că prin acţiunea sa aduce atingere demnităţii părţilor vătămate şi se generează o stare de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii de serviciu în cadrul autorităţilor locale şi, deşi nu a urmărit acest rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Fiecare dintre cele două infracţiuni de purtare abuzivă s-a consumat în momentul în care inculpatul a întrebuinţat expresiile jignitoare faţă de părţile vătămate.
În consecinţă, instanţa, constatând că faptele săvârşite de inculpat există şi constituie infracţiuni, în baza art. 345 alin. (2) Cod procedură penală, a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, prevăzute şi pedepsite de art.250 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, referitoare la comiterea infracţiunilor în condiţiile concursului real, mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.
Faţă de cele menţionate, instanţa nu va reţine apărările formulate de inculpatul Arvinte Vasile, prin avocatul său, care a solicitat achitarea sa în baza dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.a) raportate la art.10 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură penală şi aplicarea, în subsidiar, a dispoziţiilor art.181 din Codul penal. În acest sens, instanţa constată că în raport de întreg probatoriul administrat s-a făcut pe deplin dovada existenţei celor două infracţiuni de purtare abuzivă şi a vinovăţiei inculpatului în săvârşirea acestora, nefiind astfel incidente dispoziţiile de achitare prevăzute la art.10 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură penală sau cele ale art.181 din Codul penal. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la lipsa gradului de pericol social al unei infracţiuni, instanţa nu poate reţine acest aspect, raportat la persoana inculpatului.
Astfel, sub aspectul conduitei sociale anterioare a inculpatului, instanţa constată că prin sentinţa penală nr…., pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr…., modificată prin decizia penală nr… a Tribunalului Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin decizia penală nr.. a Curţii de Apel Iaşi, inculpatul A.V. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută şi pedepsită de art.250 alin.(1) din Codul penal, iar în baza dispoziţiilor art.181 din Codul penal raportat la art.91 lit.c) din acelaşi cod a fost sancţionat cu amendă administrativă în cuantum de 500 lei (RON). Pe de altă parte, instanţa are în vedere şi atitudinea inculpatului, care nu a recunoscut comiterea faptelor, dovedind astfel că nu înţelege să-şi corijeze atitudinea, aspect evidenţiat şi de comiterea faptelor pentru care este judecat în prezenta cauză în condiţiile în care a beneficiat de clemenţă, prin aplicarea, anterior, a unei sancţiuni administrative, după ce a trecut prin rigorile unui proces penal.
De asemenea, instanţa va aprecia gradul de pericol social concret al faptei prin raportare la dispoziţiile art.181 alin.(2) din Codul penal, reţinând că fapta a fost săvârşită în timp ce părţile vătămate, care sunt şi cadre didactice, se aflau împreună cu toţi ceilalţi consilieri locali în îndeplinirea mandatului dat de cetăţenii comunei.., inculpatul folosind, contrar dispoziţiilor legale care guvernează exercitarea unei funcţii publice şi regulilor de morală, expresii jignitoare de natură să afecteze grav imaginea şi prestigiul autorităţilor locale.
În acest sens, instanţa va ţine seama şi de persoana inculpatului care la momentul săvârşirii faptelor deţinea o funcţie publică de conducere de maximă importanţă la nivelul autorităţilor locale din cadrul comunei, fiind secretarul acestei unităţi administrativ-teritoriale. Astfel, instanţa reţine că prin natura funcţiei deţinute şi a atribuţiilor de serviciu, inculpatul era obligat să aibă o atitudine şi o ţinută demnă şi un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate şi să nu recurgă la folosirea unor cuvinte jignitoare la adresa persoanelor cu care intră în legătură în cadrul activităţii de serviciu.
Totodată, instanţa va avea în vedere faptul că inculpatul a mai fost sancţionat de organele judiciare pentru fapte de aceeaşi natură, ceea ce dovedeşte perseverenţa sa în comiterea acestui gen de acte antisociale, aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ rămânând fără niciun efect în planul îndreptării inculpatului şi al prevenirii săvârşirii altor fapte de purtare abuzivă.
De altfel, faptul sancţionării administrative a inculpatului pentru o altă faptă de purtare abuzivă se corelează cu declaraţiile martorilor.., care au arătat că datorită temperamentului pe care îl are, inculpatul foloseşte deseori expresii jignitoare la adresa celor cu care intră în relaţii de serviciu şi chiar faţă de cetăţenii comunei, aceste aspecte scoţând în evidenţă conduita necorespunzătoare a inculpatului în activitatea de serviciu.
De asemenea, instanţa reţine că precizările părţilor vătămate, făcute prin apărătorul ales, referitoare la faptul că s-au împăcat cu inculpatul, nu sunt de natură să producă consecinţe în planul răspunderii penale a inculpatului, în sensul înlăturării acesteia, deoarece dispoziţiile care reglementează sancţionarea infracţiunii de purtare abuzivă nu prevăd că împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Tags: Purtare abuzivă