Copil născut în străinătate. Cerere de emitere a unui act de naştere în România. Declaraţie de naştere dată în străinătate

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 565 (18.12.2008)
Autor: JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI
Domenii asociate: competenţă materială

Prin cererea formulata de H.M.I si H.D. V. s-a solicitat înregistrarea nasterii copilului H.L.D. în registrele starii civile ale comunei Ciortesti, jud Iasi.

În fapt, cererea este motivata aratându-se ca acesta s-a nascut în Italia -Venosa de unde i s-a eliberat certificat de nastere. Instanta retine, ca regula generala ca dictata de art. 17al. 1
din Legea nr. 119 din 16 octombrie 1996 (actualizata)cu privire la actele de stare civila ca (1)Întocmirea actului de nastere se face la serviciul public comunitar local de evidenta
persoanelor în a carui raza administrativ – teritoriala s-a produs evenimentul, pe baza declaratiei verbale a persoanelor prevazute la art. 19, a actului de identitate al mamei si al
declarantului, a certificatului medical constatator al nasterii si, dupa caz, a certificatului de căsătorie al părintilor.

În speta se regaseste situatia speciala data de împrejurarea ca acest copil s-a nascut în Italia unde i s-a eliberat si certificat de nastere.
În atare situatie, incident în cauza sunt dispozitiile art. 20 din textul de lege sus citat care prevede în aliniatul (2) Dacă nasterea s-a produs în străinătate si întocmirea actului nu a fost
facuta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular de cariera al României ori la autoritatea locală din străinătate, întocmirea actului de nastere se face în tara, la serviciul public comunitar local de evidenta persoanelor de la domiciliul părintilor, după ce Ministerul Administratiei si Internelor verifica, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă nasterea nu a fost înregistrată în străinătate.
Declaratia de nastere a copilului a fost facuta în strainatate imediat dupa nasterea copilului, nefiind necesara interventia instantei de judecata pentru înregistrarea acestui eveniment, ca urmare actiunea a fost respinsa.

Tags: certificat de nastere, competenţă materială, minori

Teren solicitat spre reconstituire în baza Legii 18/1991. Cotă de reducere. Condiţii de admitere.

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 461 (13.11.2008)
Autor: JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI
Domenii asociate:Fondul funciar

Reclamanta S.A. , în contradictoriu cu pârâtii Comisia comunala Raducaneni si Comisia Judeteana Iasi de aplicare a Legii 18/1991 a solicitat modificarea (rectificarea) titlului de proprietate indicat în actiunea introductiva. Motiveaza reclamanta cererea aratând ca în titlul sau de proprietate nu s-a trecut o suprafata de 0,14 ha teren situat în intravilan cu
privire la care reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în anul 1991.Mai precizeaza aceasta ca a intrat în CAP cu o suprafata de teren care se regaseste în registrul agricol, teren pe care l-a avut în proprietate împreuna cu sotul sau S.I Reclamanta sustine, de asemenea , ca a stapânit neîntrerupt terenul pe care îl solicita.

Dupa administrarea probelor încuviintate instanta retine ca reclamanta este titular al dreptului de proprietate recunoscut prin efectul legii 18/1991 cu privire la suprafata de 3 ha si 1000 mp teren situat în intravilanul si extravilanul comunei Iisaia , jud Iasi. În acest sens, reclamantei i s-a eliberat titlul de proprietate. Se retine ca reclamanta a urmarit procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991. Prin cererea nr. 5530 din 9.03.1991 reclamanta solicitat sa i se stabileasca dreptul de proprietate pentru suprafata de 3,44 ha teren din care 0,14 ha în intravilanul satului IIsaia.

Din adresa nr. 2090 din 8.05.2008 înaintata de pârâta Comisia locala Raducaneni rezulta ca titlul de proprietate eliberat reclamantei în anul 1995 s-a emis doar pentru suprafata
de 3,10 ha urmare a operarii unei reduceri de 10%. Din anexa 2a a Regulamantului de aplicare a legii 18/1991 cuprinzând tabelul nominal al membrilor cooperatori care au adus în CAP teren în suprafata mai mare de 0,5 ha de persoana îndreptatita rezulta ca reclamanta figureaza cu suprafata de 3,44 ha -cu care a intrat în CAP-din care se 3,10 ha se stabileste în proprietate.Rezulta aceeasi situatie din extrasul de pe rolul agricol anterior colectivizarii – fila 22 dosar. Terenul solicitat de reclamanta în suprafata de 1400 mp a fost identificat prin lucrarea stiintifica efectuata în cauza ca fiind în tarlaua 12 parcela 260 intravilan sat Iisaia, pentru acest teren nefiind reconstituit dreptul de proprietate altor persoane .
Instanta constata ca terenul solicitat de reclamanta constituie cota de reducere de 10% aplicata cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenul cu care ,împreuna
cu sotul sau a intrat în CAP. Potrivit art 5 din legea 1/2000 “în cazul persoanelor fizice prevazute la art 9 al 2 din legea nr 18/1881- republicata, cu modificarile ulterioare,carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafetelor de teren agricol de pâna la 10 ha de familie si li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, se restituie si diferenta de suprafata neatribuita sau li se acorda despagubiri”.Articolul 9 al 2 din Legea 18/1991 prevede ca fac parte din categoria persoanelor avute în vedere în textul sus citat “persoanele carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii,în limita suprafetei de teren de pâna la 10 ha de familie si carora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art 14 al 3 din lege”.Aceste persoane pot formula, arata acelasi text, cerere pentru suprafetele de teren care au constituit aceasta cota. Cererile se formuleaza în cazul în care cota de reducere a depasit procentul de 5%. Fata de aceste considerente, instanta a admis cererea reclamantei retinând si disp. art 46 din Regulamentul de aplicare aprobat prin Hotarârea Guvernului nr 890 din 4 august
2005 potrivit cu care “pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii nr. 1/2000, cu modificarile ulterioare, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, daca persoanele in cauza au deja un titlu in conditiile Legii nr. 18/1991”

Tags: fond funciar, legea 18/1991

Prelungire arestare preventiva. Masura nelegala

Tip: Decizie
Nr./Dată: 232 (02.11.2006)
Autor: Tribunalul Tulcea
Domenii asociate: arest preventiv

Prin încheierea din 7octombrie 2006, Judecatoria Macin a dispus arestarea inculpatului T.N. pe o durata de 29 de zile cu începere de la 7.10.2006 si pâna la 4.11.2 006.

Prin rechizitoriul nr. 2270/P/2006 din 30.10.2006 Parchetul de pe lânga Judecatoria Macin a dispus trimiterea în judecata a inculpatului pentru savârsirea a doua infractiuni de furt calificat si o tentativa la furt calificat, toate în forma continuata si în stare de recidiva postcondamnatorie.

La primirea dosarului, prin încheierea din 1 noiembrie 2006, Judecatoria Macin a dispus în baza art. 3001 Cod procedura penala raportat la art. 160 Cod procedura penala mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului T.N.

Totodata, în baza art. 3001 al.1 Cod procedura penala raportat la art. 159 Cod procedura penala, s-a dispus prelungirea arestarii preventive a aceluiasi inculpat pe o durata de 30 de zile, cu începere de la 4 noiembrie 2006 pâna la 3 decembrie 2006, inclusiv.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca temeiurile care au fost avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive subzista întrucât exista pericolul ca inculpatul sa se sustraga de la judecata, iar lasarea sa în libertate prezinta pericol social concret pentru ordinea publica.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul T.N., care a criticat-o pentru nelegalitate.

În dezbateri, aparatorul inculpatului a aratat ca nu exista riscul ca TN sa se sustraga de la cercetari întrucât pasaportul i-a fost ridicat iar lasarea sa în libertate nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate dar si sub toate aspectele în limitele prevazute de art. 3856 Cod procedura civila, tribunalul constata ca este fondat pentru urmatoarele considerente :

Astfel, în mod eronat, instanta de fond a dispus în baza art. 3001 alin. 3 raportat la art. 159 Cod procedura penala prelungirea arestarii preventive pe o durata de 30 de zile.

Masura arestarii preventive poate fi prelungita doar în cursul urmaririi penale, ori aceasta s-a încheiat odata cu emiterea rechizitoriului procurorului din data de 30.12.2006. În faza de judecata, si implicit odata cu verificarea arestarii la primirea dosarului, conform art. 3001 Cod procedura penala, legiuitorul foloseste doar termenul de mentinere a masurii arestarii preventive, aceasta putând fi luata pe o durata de maxim 60 de zile si nicidecum sa fie prelungita pe cel mult 30 de zile ca în cazul urmaririi penale.

Întrucât prima instanta a fost într-o grava eroare prin confundarea unor notiuni procesuale diferite cum sunt mentinerea arestarii în faza de judecata si prelungirea arestarii în faza de urmarire penala, urmeaza ca în baza art. 38515, punctul 2 Cod procedura penala, sa fie admis recursul declarat de inculpatul T.N si sa fie înlaturata ca nelegala masura prelungirii arestarii preventive a inculpatului pe o durata de 30 de zile.

În ceea ce priveste mentinerea arestarii preventive a inculpatului solutionata la primirea dosarului tribunalul constata a solutia este legala, întrucât acesta în stare de recidiva postcondamnatorie si împreuna cu alti inculpati minori a savârsi mai multe infractiuni de furt calificat existând riscul sa paraseasca tara si sa se sustraga de la judecarea cauei.

Tags: arest preventiv, pericol social concret, recidiva postcondamnatorie