AREST PREVENTIV

TITLU-Arest preventiv

DOMENIU ASOCIAT- Talharie

TIP DOCUMENT-incheiere

NUMAR DOCUMENT-9980

DATA-23.11.2007

Prin incheierea din 23.11.2007 a Judecatoriei Braila instanta a admis propunerea de arestare preventiva a inculpatului P.A., dispunand arestarea sa preventiva pe o durata de 29 de zile si a respins propunerea de arestare preventiva a inculaptului R.M.

Pentru a pronunta aceasta incheiere instanta a retinut ca prin ordonanta nr. 4279/P/2007 Parchetului de pe langa Judecatoria Braila s-a pus in miscare actiunea penala impotriva inculpatilor P.A. si R.M. sub aspectul savarsirii infractiunii de talharie prevazuta de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. a C.pen ., organele de urmarire penala retinand in fapt ca in seara de 07.10.2007, in jurul orelor 20.30, inculpatul P.A. a trantit la pamant partile vatamate S.C.R. si I.V.S., lovind-o pe partea vatamata I.V.S. cu pumnii si imobilizand-o cu fata in jos, sustragandu-i din buzunare suma de 60 lei si un telefon mobil marca “Sony Ericson” . Totodata, organele de urmarire penala au retinut ca inculpatul R.M., profitand de faptul ca inculpatul P.A. a imobilizat una din victime, a sustras prin smulgere poseta celeilalte vicime, continand suma de 60 lei, un telefon mobil “Motorola”, card-uri bancare si acte de identitate .

Instanta a apreciat ca in mod temeinic organul de urmarire penala a retinut ca faptele au fost savarsite intr-un loc destinat plimbarii si recreearii publicului si ca violentele au depasit gradul necesar pentru sustragerea bunurilor, iar inculpatul P.A. a mai fost condamnat pentru infractiuni similare si ca a propus celuilalt inculpat, care dealtfel era si minor, savarsirea faptei . Pentru aceste motive, instanta a apreciat ca lasarea in libertate a inculpatului P.A. prezinta pericol concret pentru ordinea publica .

In privinta celuilalt inculpat, instanta a apreciat ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, recunoscand savarsirea faptei si ca a actionat la indemnul spontan al coinculpatului, fara a exercita violente asupra partilor vatamate, motive pentru care instanta a considerat ca nu exista temeiuri care sa justifice aprecierea ca lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica .

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatuşl P.A., criticand-o pentru netemeinicie, recunoscand comiterea faptei, dar solicitand instantei sa i se mai acorde o sansa, sustinand ca sufera de mai multe afectiuni psihice pentru care necesita tratament medical special.

Prin incheierea din 28.11.2007, Tribunalul Braila a respins ca nefondat recursul declarat de catre inculpatul P.A. si a mentinut incheierea atacata, apreciind ca solutia primei instante este temeinica si legala. Astfel, instanta de recurs a apreciat ca in mod corect prima instanta a retinut ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 143 C.pr.pen. si art. 148 lit. f C.pr.pen. pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului P.A., apreciind ca in cauza exista probe si indicii temeinice ca inculpatul P.A. a savarsit infractiunea de talharie, infractiune sanctionata cu pedeapsa inchisorii de pana la 20 de ani si ca la dosar exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica, intrucat a mai suferit o condamnare pentru comiterea unor infractiuni de talharie, iar fapta pentru care este cercetat fiind comisa in termenul de liberare conditionata din executarea pedepsei anterioare, astfel cum rezulta din cazierul sau judiciar . De asemenea instanta de control judiciar a apreciat ca inculpatul nu constientizeaza gravitatea faptelor pentru care este cercetat si nu realizeaza consecintele faptelor comise, existand pericolul comiterii unor fapte de o gravitate sporita fara a constientiza acest lucru .

Tags: arest preventiv

Arest preventiv

în deliberare, asupra cauzei penale de faţă constată următoarele.

Prin încheierea dată la 14.01.2009 în camera de consiliu de Judecătoria Moineşti şi pronunţată în şedinţă publică la aceeaşi dată, în baza art. 149 ind. 1 alin. 10 – 12 C. pr. pen., coroborat cu art. 148 lit. d) şi f) C. pr. pen., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului A. F., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., şi a inculpatului B. G., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen şi art. 37 lit. a) C. pen..

S-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 14.01.2009, ora 15, până la data de 11.02.2009, ora 14; s-au emis mandatele de arestare preventivă nr. 1, respectiv nr. 2 din 14.01.2009.

Prin rechizitoriul dat în 28.01.2009, inculpaţii au fost trimişi în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de flirt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., respectiv a infracţiunii de flirt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen şi art. 37 lit. a) C. pen., constând în aceea că în lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2008 şi ianuarie 2009, singuri sau împreună cu alte persoane, au sustras bunuri din mai multe locuinţe, pe raza localităţilor D. şi C.

La înregistrarea dosarului pe rolul acestei instanţe s-a procedat la verificarea din oficiu, în camera de consiliu din 9.02.2009, a legalităţii şi temeiniciei arestării preventive.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi susţinerile inculpaţilor, instanţa constată următoarele.

Măsura arestării preventive a inculpaţilor A. F. şi B. G. este legală şi temeinică.

Astfel, prin sesizarea înregistrată sub numărul 3184/P/2008, Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti a propus luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor A. F. şi B. G. pentru săvârşirea de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art.209 alin. 1, lit. a), g), i), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 37 lit. a) Cod penal.

S-a arătat în sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti că în noaptea de 03/04,09.2008 inculpatul B. G., singur, a pătruns în locuinţa părţii vătămate P. A. de pe strada M. din C, de unde a sustras obiecte de menaj, haine şi un mini ATV în valoare de 3000 lei, prejudiciu nerecuperat.

în noaptea de 10/11.10.2008 inculpatul B. G. împreună cu N. C. s-au deplasat pe strada M. din C. , la SC B. S.R.L. cu intenţia de a sustrage bunuri, dar după ce au spart un geam al magazinului sus-menţionat, au fost surprinşi de o patrulă de poliţie, nereuşind să sustragă bunuri.

La data de 26.10.2008 inculpatul B. G., singur, a pătruns în locuinţa părţii vătămate H. R., situată pe strada M., din C, de unde a sustras o drujbă Husqvarna 55, patra inele de aur, cafea şi două sticle de coniac, în valoare de 2600 lei, prejudiciu nerecuperat.

La data de 01.11.2008 B. G. şi A. F. s-au deplasat pe strada B. din C, la locuinţa părţii vătămate H. G., de unde au sustras 6 litri ulei, cafea Jacobs şi un sac de nuci, prejudiciu în valoare totală de 300 lei, nerecuperat.

La data de 03.11.2008 , inculpaţii B. G. şi A. F. au sustras suma de 2.600 lei din locuinţa părţii vătămate N. M. situată în D. , str. T., un telefon mobil marca Siemens A 55, bunuri în valoare de 2.800 lei, prejudiciu nerecuperat.

La data de 10.12.2008 inculpaţii B. G., A. F. şi P. C. s-au deplasat pe strada C. din C, la locuinţa numitului M. D., de unde au sustras suma de 5.800 lei, un CD-MP3 player şi o cameră foto digitală , prejudiciul în valoare de 8,000 lei nerecuperat.

La data de 10.01.2009 inculpaţii B. G. şi A. F. s-au deplasat pe locuinţa din strada L., aparţinând părţii vătămate R. S., de unde au sustras trei telefoane mobile, două marca Nokia şi unul Samsung, o cameră foto-digitală marca Olympus, prejudiciul în valoare de 3.000 lei, fiind surprinşi de partea vătămată.

S-a reţinut, în mod corect, faptul că există probe şi indicii temeinice, conform art. 143 C. pr. pen. şi art. 5 parag. 1 lit. c) teza a II a din CEDO, pentru a se concluziona că inculpaţii au comis faptele mai sus arătate. Relevant în această privinţă este procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante coroborat cu procesul verbal de recunoaştere a inculpatului B. G. în grup şi cu declaraţiile martorilor; separat de acestea, se impune sublinierea faptului că inculpaţii au recunoscut săvârşirea acestor fapte, relatându-le cu amănunte (f. 6 -24 dos. u. p.)

S-a învederat că este incident motivul de arestare preventivă prevăzut de art. 148 lit. f) C. pr. pen., pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea săvârşită de inculpaţi fiind închisoarea de la 3 la 15 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordine publică. In concret, acesta derivă din împrejurările în care au fost comise faptele, astfel încât s-a adus o gravă atingere relaţiilor sociale referitoare la inviolabilitatea domiciliului şi a bunurilor, cu impact şi rezonanţă socială negativă, determinate de un sentiment de insecuritate în rândul comunităţii.

Aşa fiind, se constată că măsura arestării preventive a inculpaţilor este legală şi temeinică, precum şi că motivele care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.

Astfel, măsura arestării s-a luat în data de 14.01.2009, motivele plauzibile de a se considera că inculpaţii au săvârşit faptele deduse judecăţii persistă, iar pericolul concret pentru ordinea publică ce ar deriva din lăsarea în libertate a celor doi inculpaţi nu este de natură să dispară într-un interval atât de scurt.

Multitudinea de infracţiuni săvârşite şi modalităţile de comitere ale acestora (furturi din locuinţe, săvârşite pe timp de noapte şi prin efracţie), coroborată cu o eventuală lăsare în libertate a acestora ar fi aptă să creeze o temere generală într-o comunitate relativ restrânsă cu privire la securitate personală şi a bunurilor, pe de o parte, şi cu privire la capacitatea organelor judiciare de a asigura protecţia acestora.

Prin urmare, în baza art. 300 ind. 1 alin. 1 şi alin. 3 C. pr. pen., urmează să menţină măsura arestării preventive a ambilor inculpaţi, până la primul termen de judecată din 2.03.2009 inclusiv.

In baza art. 189 C. pr. pen., se va dispune plata onorariilor către avocaţii care au asigurat asistenţa juridică obligatorie.

Se va constata că, în conformitate cu art. 102 alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Tags: arest preventiv

Arest preventiv

JUDECĂTORIA BACĂU

I N C H E I E R E

DIN 19.05.2009

Obiect: Mentinerea masura arestarii preventive a inculpatului – art.300 ind.2 C.p.p. rap. la art.160 ind.b al.3 si art.148 lit.f C.p.p.

Analizând actele aflate la dosarul cauzei, reţine următoarele:

Inculpatul AL a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv , prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 9806/P/2008 din 23.01.2009 pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1-209 al.1 lit.a,g,i din C.p. cu aplic. art. 37 lit.b şi art.75 lit. c din C.p.

În timpul urmăririi penale a fost arestat preventiv de către Judecătoria Bacău prin încheierea din 28.01.2009, conform art. 148 lit. f din C.p.p., întrucât existau indicii temeinice care nasc presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit faptele pentru care este cercetat şi existau probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Această măsură a fost menţinută de către Judecătoria Bacău prin încheierea din 24.03.2009 considerându-se că arestarea preventivă este legală, iar temeiurile care au determinat privarea de libertate există în continuare.

Analizând din nou , la termenul de astăzi, această măsură preventivă, instanţa

constată că arestarea preventivă a inculpatului AD este legală , atât sub aspectul condiţiilor de fond , cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură.

În ceea ce priveşte temeiurile care au determinat privarea de libertate a acestuia , se reţine că acestea există în continuare, probele administrate reflectând existenţa unor indicii care pot fi echivalate cu motive verosimile de bănuială că inculpatul ar putea fi autorul faptelor de care este învinuit, iar împrejurările care au dus la stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică nu s-au modificat.

Sunt îndeplinite cumulativ prevăzute de art.148 li.f din C.p.p. pentru luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat: pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de care este acuzat inculpatul este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea acestui pericol, instanţa a avut şi are în vedere natura faptei de care este suspectat , sfera relaţiilor sociale lezate ( integritatea patrimoniului persoanei), perseverenţa în activitatea infracţională coroborată cu lipsa unei ocupaţii sau a unui loc de muncă la data luării măsurii arestării preventive şi antecedentele penale ale inculpatului.

Toate acestea aspecte duc la concluzia că se impune menţinerea stării de arest a inculpatului pentru a sigura protecţia patrimoniului cetăţenilor, existând pericolul reiterării comportamentului infracţional în cazul în care ar fi pus în libertate.

În consecinţă, în temeiul art. 3002 din C.p.p. raportat la art.160b al.3 şi art.148 lit. f din C.p.p. va menţine măsura arestării preventive a inc. AL .

Tags: arest preventiv

Arest preventiv

JUDECĂTORIA BACĂU

Î N C H E I E R E

DIN 18.05.2009

Obiect: menţinerea arestării inculpatului la primirea dosarului(art.300/1 Cpp)

Inculpatul IB a fost trimis în judecată, în stare de arest

preventiv , prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 2497/P/2009 din 14.05.2009 , pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie art.211 al.1,2 lit.c din C.p.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de 15.05.2009 şi s-a fixat termen pentru judecarea pe fond a cauzei la data de 23.06.2009.

În timpul urmăririi penale inculpatul a fost arestat preventiv de către Judecătoria Bacău prin încheierea din 05.05.2009, conform art. 148 lit.e, f din C.p.p., pe o perioadă de 25 de zile , până la data de 29.05.2009 inclusiv.

Conform prevederilor art. 3001 al.1 din C.p.p. , în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest , instanţa este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.

I . Sub aspectul legalităţii , instanţa constată că luarea acestei măsuri faţă de inculpat a avut loc cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât în ceea ce priveşte condiţiile de fond cât şi a condiţiilor de procedură şi a întinderii în timp a măsurii.

II. Sub aspectul temeiurile care au determinat privarea de libertate a inculpatului , se reţine că acestea există în continuare, probele administrate reflectând existenţa unor indicii care pot fi echivalate cu motive verosimile de bănuială că inculpatul ar putea fi autorul faptei de care este învinuit, iar împrejurările care au dus la stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică şi că acesta a exercitat presiuni asupra părţii vătămate nu s-au modificat.

Sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute de art.148 lit. f , precum şi condiţia de la lit. f a aceluiaşi articol , temeiurile de drept al luării măsurii arestării preventive.

Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de care este acuzat inculpatul este mai mare de 4 ani , iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Totodată nu au intervenit modificări în ceea ce priveşte indiciile referitoare la exercitarea de presiuni asupra părţii vătămate.

La aprecierea acestui pericol instanţa a avut şi are în vedere natura faptei de care este suspectat, sfera relaţiilor sociale lezate ( patrimoniul şi integritatea fizică a persoanei ) , circumstanţele concrete în care se presupune că a fost săvârşită fapta – locul săvârşirii ( loc public , respectiv staţia de autobuz ) , cu violenţă , asupra unui minor, în prezenţa unor minori .

În consecinţă, constatând că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, în temeiul art. 3001 din C.p.p. raportat la art.148 lit. e,f din C.p.p. instanţa va menţine starea de arest preventiv a inc. IB.

Tags: arest preventiv

Arest preventiv

– JUDECĂTORIA BACĂU –

SECTIA PENALA

INCHEIERE –camera de consiliu din 19.05.2009

PROPUNERE DE ARESTARE PREVENTIVĂ

infracţiuni de tâlhărie prev. de art. 211 alin 1,2 lit.b,c şi alin 21 lit.a Cpen cu aplic.art. 75 lit.c Cpen şi art. 33 lit.a Cpen

Sub nr. …… din 19.05.2009 s-a înregistrat la Judecătoria Bacău propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor PP pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie prev. de art. 211 alin 1,2 lit.b,c şi alin 21 lit.a Cpen cu aplic.art. 75 lit.c Cpen şi art. 33 lit.a Cpen şi AA pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie prev. de art. 211 alin 1,2 lit.b,c şi alin 21 lit.a Cpen cu aplic, art.99 ş.u Cpen şi art. 33 lit.. a Cpen, fapte constând în aceea că , în seara zilei de 02.05.2009 în jurul orelor 21,30 cei doi inculpaţi în timp ce se aflau în faţa bazinului de înot din Mun. Bacău, pe baza unei înţelegeri prealabile , prin ameninţare şi violenţă au deposedat partea vătămată AI de suma de 5 lei şi partea vătămată DL de suma de 24 de lei , un telefon mobil marca Motorola şi de un abonament pentru mijloacele de transport în comun, acestuia din urmă fiindu-i cauzate leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 7-9 zile de îngrijiri medicale într-o primă etapă.

Prin rezoluţia nr. ….. din data de 19.05.2009 procurorul a confirmat procesul verbal de începere a urmăririi penale faţă de cei doi învinuiţi.

Prin ordonanţele nr. …. din data de 19.05.2009 s-a dispus punerea în mişcare acţiunii penale faţă de inculpaţi.

La data de 18.05.20009, ora 15,00 s-a dispus măsura reţinerii pentru o durată de 24 ore, faţă de fiecare inculpat.

Din analiza materialului probator , existent în cauză instanţa consideră că există probe şi indicii temeinice care să nască presupunerea verosimilă că inculpaţii au comis faptele pentru care sunt cercetaţi.

Astfel coroborând declaraţiile părţilor vătămate cu declaraţiile martorilor LA, ZF, BR,LA, cu planşele fotografice dar şi cu declaraţiile inculpaţilor prin care aceştia recunosc comiterea faptelor descriind modul şi împrejurările comiterii acestora, instanţa constată că într-adevăr în seara zilei de 02.05.2009 în jurul orelor 21,30 cei doi inculpaţi în timp ce se aflau în faţa bazinului de înot .pe baza unei înţelegeri prealabile , prin ameninţare şi violenţă au deposedat partea vătămată Savin Iulian de suma de 5 lei şi partea vătămată DL de suma de 24 de lei , un telefon mobil marca şi de un abonament pentru mijloacele de transport în comun, acestuia din urmă fiindu-i cauzate leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 7-9 zile de îngrijiri medicale într-o primă etapă.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, detenţia este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate „in concreto” pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârşire a unor noi infracţiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariţie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată ordinea publică. In acelaşi sens s-a pronunţat şi Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei care prin Recomandarea nr. R (80) 11 care la pct. 3 prevede că detenţia provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârşit o infracţiune şi sunt motive serioase de a se crede că există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: pericolul de fugă, cel de obstrucţionare a cursului justiţiei, ori acela ca acuzatul să nu comită o nouă infracţiune gravă. Punctul 4 al Recomandării specifică în plus că , dacă existenţa nici unuia dintre pericolele enunţate nu a putut fi stabilită , detenţia provizorie s-ar putea, totuşi, justifica , in mod excepţional , în anumite cazuri în care se comite o infracţiune deosebit de gravă.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată că există dovezi privind existenţa cazului comiterii unei infracţiuni grave apreciate, atât de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cât şi de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ca fiind justificativ pentru luare măsurii arestului preventiv.

Astfel, pentru prezervarea ordinii publice, Curtea a admis că prin

gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie, cel puţin o perioadă de timp.(cauza Letellier contra Franţei). Un asemenea element nu poate fi apreciat ca pertinent şi suficient, decât dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea inculpaţilor ar tulbura în mod real ordinea publică.

Or în prezenta cauză, apreciind în concret necesitatea luării măsurii arestului preventiv faţă de cei doi inculpaţi, instanţa constată se impune detenţia provizorie fiind comisă o infracţiune deosebit de gravă – tâlhăria – iar raportat la împrejurările concrete în care au fost săvârşite faptele :pe timp de noapte, de două persoane împreună în prezenţa unui grup, cu premeditare, prin violenţe repetate şi nejustificate în nici un mod, în loc public, deosebit de frecventat mai ales de tineri – este îndeplinită şi condiţia privind existenţa pericolul public concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaţilor – pentru comunitatea din care provin părţile vătămate şi chiar inculpaţii..

In ceea ce îi priveşte pe inculpaţii minor, AA instanţa apreciază că se impune arestarea preventivă a acestuia, având în vedere şi dispoziţiile legale naţionale şi europene care permit detenţia provizorie „în mod excepţional” când se comit infracţiuni grave.

Pentru considerentele expuse anterior şi pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, dar şi pentru a asigura un sentiment de siguranţă părţilor vătămate dar şi comunităţii din care aceastea provin instanţa va admite propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor PP ntru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie prev. de art. 211 alin 1,2 lit.b,c şi alin 21 lit.a Cpen cu aplic.art. 75 lit.c Cpen şi art. 33 lit.a Cpen , pentru o durată de 29 de zile şi AA pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie prev. de art. 211 alin 1,2 lit.b,c şi alin 21 lit.a Cpen cu aplic, art.99 ş.u. Cpen şi art. 33 lit.. a Cpen pentru o durată de 19 zile.

Văzând şi dispoziţiile art. 189 Cprpen şi art. 192 alin 3 Cprpen.

Tags: arest preventiv

Arest preventiv

JUDECĂTORIA BACĂU JUDEŢUL BACĂU

SECŢIA PENALĂ

ÎNCHEIERE din Camera de Consiliu din 05 Iunie 2009

MENŢINEREA ARESTĂRII INCULPATULUI LA PRIMIREA DOSARULUI- art.3001 C.P.P:

?????

Asupra verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii arestului preventiv în privinţa inculpaţilor :

PP, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.211 alin.1, 2 lit. b, c din Cod penal, alin.21 lit. a Cod penal(două fapte), cu aplicarea art.75 lit. c, Cod penal şi art.33 lit. a Cod penal , şi

AA, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.211 alin.1,2 lit. b şi c din Cod penal, alin. 21 lit. a Cod penal ( două fapte), cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal şi art.99 şi următoarele Cod penal, constată următoarele :

La data de 02.05.2009 părţile vătămate DL şi SI se aflau în faţa Bazinului de Înot din mun. Bacău deplasându-se spre locuinţa unui prieten comun .

Aici au fost acostaţi de doi tineri ce s-au desprins dintr-un grup mai mare de persoane care i-au întrebat dacă au ţigări, iar la răspunsul lor negativ sub ameninţarea cu bătaia le-au cerut banii pe care îi aveau asupra lor .

De teamă partea vătămată DL a scos din buzunar suma de 4 lei , iar SI a scos suma de 10 lei .

Unul din cei doi tineri le-a smuls ambelor părţi vătămate din mână sumele de bani menţionate, numitului SI fiindu-i restituită suma de 5 lei .

Într-un moment de neatenţie a agresorilor partea vătămată SI a fugit de la faţa locului, cealaltă parte vătămată rămânând şi fiind lovită cu pumnii şi picioarele de cei doi tineri fiindu-i provocate leziuni ce au necesitat 7-9 zile de îngrijiri medicale într-o primă etapă .

În urma loviturilor primite partea vătămată DL a căzut la pământ, loc în care unui din cei doi agresori l-a controlat prin buzunare şi i-a sustras un telefon mobil marca Motorola, suma de 20 lei şi un abonament .

În cadrul procedurii de recunoaştere după fotografie şi din grup, în prezenţa martorilor asistenţi LA, SI partea vătămată DL a identificat pe inculpaţii PP şi AA ca fiind persoanele care în seara zilei de 02.05.2009, orele 21,30, l-au acostat pe el şi pe prietenul său SI în timp ce se aflau în zona Bazinului de Înot şi sub ameninţarea cu bătaia le-au cerut ţigări şi bani. Inculpatul AA fiind cel care a smuls ambelor părţi vătămate banii din mână şi apoi împreună cu inculpatul PP au lovit partea vătămată DL cu pumnii şi picioarele şi în timp ce acesta era căzut la pământ l-au controlat prin buzunare şi i-au sustras telefonul mobil marca Motorola, suma de 20 lei şi un abonament .

În cadrul aceleiaşi proceduri partea vătămată SI a identificat pe cei doi inculpaţi ca fiind persoanele care în aceleaşi împrejurări relatate mai sus prin ameninţare şi violenţă l-au deposedat de suma de 5 lei , iar pe prietenul său DL de bani, un telefon mobil marca Motorola şi un abonament .

Ambele părţi vătămate declară că inculpaţii se aflau anterior săvârşirii infracţiunii într-un grup format din mai multe persoane din care niciuna nu a acţionat în vreun fel împotriva lor şi nici nu i-au ajutat pe aceştia .

Martorii oculari ZF, … confirmă situaţia de fapt relatată de părţile vătămate declarând că în seara zilei de 02.05.2009 în jurul orelor 21,30, în timp ce se aflau în zona Bazinului de Înot, inculpaţii PP şi AA au afirmat faţă de ei că mai au nevoie de bani pentru ţigări pe care îi vor obţine de la părţile vătămate ce treceau în acel moment prin zonă. Astfel cei doi inculpaţi au oprit părţile vătămate şi sub ameninţarea cu bătaia le-au cerut ţigări şi bani. Inculpatul AA a smuls din mâinile părţilor vătămate banii, inculpatul PP a lovit cu pumnul în faţă partea vătămată DL, SI reuşind să fugă fiind urmărit de două persoane din grupul de tineri care nu au reuşit să-l prindă. Cei doi inculpaţi au lovit în continuare partea vătămată DL cu pumnii şi picioarele şi când era căzută la pământ inculpatul PP i-a sustras din buzunare suma de 20 lei, telefonul mobil marca Motorola şi un abonament.

După săvârşirea faptei inculpatul PP a dat telefonul mobil martorului ZF pentru a-l valorifica, acesta a refuzat şi ulterior inculpatul l-a vândut martorei GA. Telefonul mobil sustras prin violenţă de la partea vătămată DL a fost recuperat de la această martoră şi restituit .

Inculpatul PP recunoaşte numai săvârşirea infracţiunii de tâlhărie comisă în dauna părţii vătămate DL, iar inculpatul AA recunoaşte săvârşirea ambelor fapte .

Prin ordonanţa organelor de poliţie din data de 18.05.2009, inculpaţii au fost reţinuţi pe o perioadă de 24 ore, începând cu data de 18.05.2009-ora 15,00, iar prin încheierea din 19.05.2009 pronunţată de Judecătoria Bacău în ds. nr ….. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului PP pentru o perioadă de 29 zile, începând cu …. şi până la …, inclusiv şi a inculpatului AA pentru o perioadă de 10 zile, începând cu şi până la .. inclusiv în acest sens fiind emise mandatele de arestare preventivă

Având în vedre situaţia de fapt reţinută şi încadrarea în drept faptelor săvârşite de cei doi inculpaţi se apreciază că în privinţa inculpatului major PP subzistă temeiurile pe baza cărora a fost arestat preventiv . Aceste temeiuri impun, în continuare, privarea de libertate până la primul termen de judecată. Gradul de pericol social specific sau concret determină în consecinţă pericol public pe care acest inculpat îl denotă pentru societate .

Cu privire la inculpatul AA, minor la data comiterii faptei, se reţine că infracţiunile săvârşite prezintă un grad ridicat de pericol social specific sau concret şi acest inculpat prezentând – în abstracto – pericol pentru ordinea şi liniştea publică.

Legiuitorul a consacrat pentru inculpaţii minori un regim sancţionator diferit, mai clement, în raport cu inculpaţii majori .

Şi în privinţa măsurilor preventive dispoziţiile art.160e – 160b Cod procedură penală prevăd dispoziţii derogatorii, mai favorabile pentru făptuitorii minori .

Cum inculpatul AA, era minor la data săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală , acesta recunoscând pe parcursul urmăririi penale săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată a fost arestat 19 zile de la 19.05.2009, mandatul urmând să expire la data de 06.06.2009, inclusiv, se apreciază că scopul măsurii arestării preventive, ca măsură privativă de libertate a fost atins în privinţa acestui inculpat .

În consecinţă, urmează a se dispune revocarea măsurii arestului preventiv pentru inculpatul AA, minor la data săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată penală .

Totodată apreciem că se impune luarea faţă de acest inculpat a unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere dispoziţiile art.3001 Cod procedură penală coroborate cu art.139 Cod procedură penală şi art-145 Cod procedură penală .

Inculpatul AA urmează a fi obligat să respecte dispoziţiile impuse de judecător : să se prezinte la instanţa de judecată la termenele de judecată, să se prezinte la organele de poliţie desemnate cu supravegherea, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat, să nu îşi schimbe domiciliul fără încuviinţarea instanţei de judecată; să nu se apropie de persoanele vătămate şi de martorii din lucrări, să nu se deplaseze la spectacole sportive, culturale, discoteci, baruri şi alte asemenea aşezăminte .

Măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu se va lua în raport cu inculpatul AA până la primul termen de judecată .

Se va dispune înaintarea unei copii după încheierea care urmează a se pronunţa la organul judiciar penal desemnat cu supravegherea acestui inculpat .

Va dispune plata din fondurile M.J. a onorariului apărător oficiu pentru apărarea inculpatului PP şi urmează a se constata că inculpatul AA a fost asistat de apărător ales .

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia .

Tags: arest preventiv

Prelungire arestare preventiva. Masura nelegala

Tip: Decizie
Nr./Dată: 232 (02.11.2006)
Autor: Tribunalul Tulcea
Domenii asociate: arest preventiv

Prin încheierea din 7octombrie 2006, Judecatoria Macin a dispus arestarea inculpatului T.N. pe o durata de 29 de zile cu începere de la 7.10.2006 si pâna la 4.11.2 006.

Prin rechizitoriul nr. 2270/P/2006 din 30.10.2006 Parchetul de pe lânga Judecatoria Macin a dispus trimiterea în judecata a inculpatului pentru savârsirea a doua infractiuni de furt calificat si o tentativa la furt calificat, toate în forma continuata si în stare de recidiva postcondamnatorie.

La primirea dosarului, prin încheierea din 1 noiembrie 2006, Judecatoria Macin a dispus în baza art. 3001 Cod procedura penala raportat la art. 160 Cod procedura penala mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului T.N.

Totodata, în baza art. 3001 al.1 Cod procedura penala raportat la art. 159 Cod procedura penala, s-a dispus prelungirea arestarii preventive a aceluiasi inculpat pe o durata de 30 de zile, cu începere de la 4 noiembrie 2006 pâna la 3 decembrie 2006, inclusiv.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca temeiurile care au fost avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive subzista întrucât exista pericolul ca inculpatul sa se sustraga de la judecata, iar lasarea sa în libertate prezinta pericol social concret pentru ordinea publica.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul T.N., care a criticat-o pentru nelegalitate.

În dezbateri, aparatorul inculpatului a aratat ca nu exista riscul ca TN sa se sustraga de la cercetari întrucât pasaportul i-a fost ridicat iar lasarea sa în libertate nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate dar si sub toate aspectele în limitele prevazute de art. 3856 Cod procedura civila, tribunalul constata ca este fondat pentru urmatoarele considerente :

Astfel, în mod eronat, instanta de fond a dispus în baza art. 3001 alin. 3 raportat la art. 159 Cod procedura penala prelungirea arestarii preventive pe o durata de 30 de zile.

Masura arestarii preventive poate fi prelungita doar în cursul urmaririi penale, ori aceasta s-a încheiat odata cu emiterea rechizitoriului procurorului din data de 30.12.2006. În faza de judecata, si implicit odata cu verificarea arestarii la primirea dosarului, conform art. 3001 Cod procedura penala, legiuitorul foloseste doar termenul de mentinere a masurii arestarii preventive, aceasta putând fi luata pe o durata de maxim 60 de zile si nicidecum sa fie prelungita pe cel mult 30 de zile ca în cazul urmaririi penale.

Întrucât prima instanta a fost într-o grava eroare prin confundarea unor notiuni procesuale diferite cum sunt mentinerea arestarii în faza de judecata si prelungirea arestarii în faza de urmarire penala, urmeaza ca în baza art. 38515, punctul 2 Cod procedura penala, sa fie admis recursul declarat de inculpatul T.N si sa fie înlaturata ca nelegala masura prelungirii arestarii preventive a inculpatului pe o durata de 30 de zile.

În ceea ce priveste mentinerea arestarii preventive a inculpatului solutionata la primirea dosarului tribunalul constata a solutia este legala, întrucât acesta în stare de recidiva postcondamnatorie si împreuna cu alti inculpati minori a savârsi mai multe infractiuni de furt calificat existând riscul sa paraseasca tara si sa se sustraga de la judecarea cauei.

Tags: arest preventiv, pericol social concret, recidiva postcondamnatorie

Arestare preventiva. Conditii. Probe si indicii temeinice privind savarsirea unei infractiuni. Pericol concret pentru ordinea publica

Nr./Dată: – (04.12.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: drepturile omului, arest preventiv

Prin incheierea din 4.12.2008 a Judecatoriei Iasi, instanta a admis propunerea formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Iasi privind arestarea preventiva a inculpatului BMT si a dispus arestarea preventiva a inculpatului pe o durata de 29 de zile.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca fata de inculpatul BMT a fost pusa în miscare actiunea penala pentru savârsirea infractiunii de furt calificat în forma continuata prev. de art.208 al.1-209 al.1 lit.e,g,i si Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal constând în aceea ca în perioada 20.07.2008- 10.10.2008, prin efractie, în timpul noptii si în locuri publice, a savârsit 6 acte materiale de sustragere de bunuri din autovehicule.
Analizând actele dosarului de urmarire penala, instanta a constatat ca propunerea de arestare preventiva este întemeiata, luarea masurii preventive raspunzând exigentelor art.136 alin.1 si 8 Cod procedura penala privind scopul masurii si criteriile de individualizare ale acesteia, fiind totodata îndeplinite temeiurile legale, asa cum sunt ele prevazute de art.143 si art.148 lit.f Cod procedura penala, analizate si prisma respectarii dispozitiilor art.23 din Constitutia României si art.5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel, masura satisface exigentele bunei desfasurari a procesului penal si exista probe si indicii temeinice ca inculpatul a savârsit cele 6 acte materiale de sustragere, probe constând in plângerea si declaratiile partilor vatamate, declaratii martori, rapoarte de constatare tehnico-stiintifica dactiloscopica din care rezulta ca urmele papilare prelevate din autoturisme apartin inculpatului, proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante, declaratiile de recunoastere ale inculpatului.
De asemenea, pedeapsa prevazuta de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lasarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, pericol ce rezulta din urmatoarele aspecte:

• numarul mare de acte materiale de sustragere savârsite;
• gradul ridicat de pericol social al unor asemenea fapte de sustragere de bunuri din autoturisme si rezonanta negativa în rândul opiniei publice a acestui tip de fapte;
• modalitatea de concreta de savârsire a faptelor: prin efractie (spargerea geamurilor), în timpul noptii si din locuri publice;
• sentimentul de insecuritate sociala pe care îl genereaza acest tip de fapte;
• antecedenta penala a inculpatului ce releva perseverenta infractionala a acestuia, inculpatului fiindu-i anterior aplicate masuri educative (libertatea supravegheata si internarea într-un centru de reeducare) pentru infractiuni de furt calificat savârsite în timpul minoritatii.

De asemenea, fata de inculpat s-au mai dispus, dându-se dovada de clementa, masuri de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unor sanctiuni administrative, pentru alte infractiuni de furt din autoturisme.

Tags: arest preventiv, drepturile omului, pericol concret