Infractiunea de omor

Titlul: Drept penal. Infracţiunea de omor

Dosar nr. 1522/121/2009

Prin Sentinţa penală nr. 341/30.06.2009 a Tribunalului Galati, definitiva prin

decizia

penala nr 4067 din 07.12.2009 a Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie s-a dispus:

Condamnă pe inculpatul D V – zis „R” sau „H” în prezent deţinut în

Penitenciarul Galaţi) la o

pedeapsă de 14 (paisprezece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor

prev de art. 64 lit a teza a II-a şi lit. b C.pen. pe o durată de 6 (şase) ani

pentru săvârşirea infracţiunii de

omor, prevăzută de art. 174 alin. 1 C.pen (faptă din 25.02.2009).

În baza art. 71 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prev de art.

64 lit a teza a II-a şi lit b C.pen.

Conform art. 350 C.pr.pen menţine starea de arest a inculpatului, iar

potrivit art. 88 C.pen deduce

din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 26.02.2009

la zi.

Admite în parte acţiunea civilă promovată de partea civilă H C şi în

consecinţă:

Potrivit art. 14 C.pr.pen rap la art. 998 C.civ obligă pe inculpat să

plătească părţii civile suma de

15.000 lei cu titlu de daune morale.

Respinge ca nefondate celelalte pretenţii solicitate.

În temeiul art. 189 şi art. 191 alin 1 C.pr.pen obligă inculpatul la

plata sumei de 1.940 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat, din care 500 lei reprezintă onorariul

apărătorilor desemnaţi din oficiu în

ambele faze procesuale (200 lei la urmărirea penală, 100 lei la termenul din

23.03.2009 şi 300 lei la

fond).

Pentru a dispune astfel s-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 214/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Galaţi a fost trimis

în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul D V pentru săvârşirea

infracţiunii prevăzute de

art. 174 alin 1 C.pen, reţinându-se că în seara de 25.02.2009, la locuinţa sa

din comuna B, jud

Galaţi, pe fondul unui conflict spontan şi al consumului de băuturi alcoolice, a

aplicat victimei H

V lovituri repetate cu un par şi cu un corp înţepător/tăietor (cuţit) peste

corp, inclusiv în zone

vitale, cauzându-i leziuni ce i-au produs moartea, după care a târâit cadavrul

victimei în curtea

concubinei acesteia.

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză rezultă

următoarele:

Inculpatul D V are 22 de ani, este fără ocupaţie şi locuieşte împreună cu

fratele său D N

(persoană cu handicap psihic) într-un imobil modest, pe raza comunei B, jud

Galaţi.

Vis-a-vis de locuinţa sa, se află locuinţa martorei C N P, persoană care,

de aproximativ 6

ani, trăia în concubinaj cu victima H V (în vârstă de 50 de ani), din comuna S,

judeţul Iaşi.

Întrucât victima se manifesta violent cu concubina sa, tatăl acesteia din

urmă i-a interzis

de mai multe ori să mai stea în imobilul martorei C N P.

Pe de altă parte, relaţiile dintre victimă şi inculpat erau bune, cei doi

obişnuind să

consume împreună băuturi alcoolice şi, în ultima perioadă victima a locuit în

casa inculpatului.

În ziua de 22.02.2009, victima şi fiul concubinei sale, martorul C M, s-au

întors de la

muncă din comuna Matca şi, începând cu ora 15,00, inculpatul, fratele său,

victima H V şi

martora C N P, au consumat băuturi alcoolice în locuinţa lui D V.

Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, victima şi inculpatul au

început să se manifeste

vulgar, condiţii în care martora C N P a plecat la locuinţa sa, luându-l cu ea

şi pe fratele

inculpatului (D N), pentru a o ajuta să aprindă focul, după care acesta din urmă

a revenit la

domiciliul său.

În jurul orei 18,00 – 19,00, victima l-a acuzat pe inculpat că i-a sustras

un cutter şi a

început să caute prin locuinţa acestuia obiectul respectiv, pe care l-a găsit

sub dulapul din

bucătărie.

Inculpatul a negat că i-ar fi sustras acel obiect, astfel că cei doi au

început să se înjure şi să

se ameninţe reciproc. La un moment dat, victima i-a propus inculpatului să iasă

afară, în curte,

pentru a se bate, propunere ce a fost acceptată.

În curte, lângă poartă, victima a scos de la ciorap un cuţit şi a venit

înspre inculpat care, a

fugit în jurul casei, de două ori, fiind urmat de către H V.

La un moment dat, inculpatul s-a oprit, a luat din vie un arac şi s-a

aşezat în dreptul

colţului din partea de est a casei, aşteptându-şi adversarul. Atunci când

victima a trecut de colţul

casei, aceasta a primit de la inculpat o lovitură cu aracul în zona feţei,

lovitură în urma căreia a

căzut la pământ şi a scăpat şi cuţitul din mână.

În continuare, inculpatul i-a mai aplicat victimei o lovitură cu aracul în

zona capului,

obiectul contondent rupându-se. Apoi a lăsat jos restul de arac, a luat de pe

pământ cuţitul şi,

ţinând-o pe victimă de umăr, i-a aplicat o lovitură cu cuţitul în zona gâtului.

Victima H V a

început să horcăie şi să-i curgă sânge din zona gâtului.

Fiind murdar de sânge pe mâini, inculpatul a mers în casă unde s-a spălat

pe mâini şi a

ascuns cuţitul sub canapea. A ieşit din nou în curte şi, pentru a vedea dacă

victima mai trăieşte, a

lovit-o cu piciorul, fără ca aceasta să reacţioneze.

Inculpatul a luat resturile de la arac şi le-a aruncat în spatele curţi,

după care s-a dus şi s-a

culcat. În jurul orei 01,00, s-a hotărât să transporte cadavrul victimei în

curtea vecinei sale de

peste drum, martora C N P, gândindu-se că aşa nu va fi bănuit de uciderea

victimei.

În acest scop a luat victima de picioare şi, prin târâre, a transportat

cadavrul din curtea sa

în curtea locuinţei martorei C N, lăsându-l la vreo 3-4 metri de poarta de

acces. Deasupra

cadavrului a aşezat o cruce din lemn (pe care a găsit-o în curtea vecinei), iar

apoi a revenit la

locuinţa sa şi s-a culcat.

În jurul orei 07,00 martora C N P a văzut cadavrul fostului său concubin,

astfel că a mers

la postul de poliţie din comună.

Până la sosirea organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, inculpatul

a încercat să se

disculpe în prezenţa martorilor C N P, C M şi L T, însă urmele de târâire de la

locuinţa sa în

curtea locuinţei martorei C N. erau mai mult decât evidente.

Cu ocazia cercetărilor efectuate la faţa locului s-a procedat la ridicarea

mai multor mijloace

materiale de probă. Cu acelaşi prilej, inculpatul, în prezenţa bunicii sale, a

indicat locul în care a

ascuns cuţitul de care s-a folosit la comiterea infracţiunii.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică rezultă

următoarele:

-pe cuţit s-au pus în evidenţă urme de sânge uman care aparţine grupei

sanguine O1(

grupa sanguină a victimei);

-pe beţişoarele sterile ridicate de la faţa locului s-au pus în evidenţă

urme de sânge uman

care aparţine grupei sanguine O1;

-pe paharele şi punga din plastic s-au pus în evidenţă urme de sânge uman

care aparţine

grupei sanguine O1;

-pe fragmentul de material textil şi pe parul din lemn s-au pus în

evidenţă urme de sânge

uman care aparţine grupei sanguine O1;

-pe fragmentul de material lemnos s-au pus în evidenţă urme de sânge uman

dar cantitatea

a fost insuficientă stabilirii grupei sanguine.( ordonanţă şi raport, filele 51-

69 dosar urm.pen.).

Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul autopsierii

victimei H V au

rezultat următoarele:

– moartea victimei a fost violentă;

– ea s-a datorat insuficienţei circulatorii acute consecutive hemoragiei

externe prin plagă

tăiat-înţepată a gâtului cu secţiune cvasi-completă de arteră carotidă comună

stânga;

– leziunile constate la autopsie au putut fi produse prin:

-plăgile epicraniene şi plăgile zdrobite ale buzelor cu avulsii dentare şi

fractura marginii alveolare a

maxilarului superior, prin loviri cu corp contondent, posibil bâta ridicată de

la faţa locului;

-plaga gâtului prin lovire cu corp tăietor-înţepător având lama cu un tăiş cu

lungime de minim 10

cm. şi lăţime maxim 3,2 cm;

-tumefacţia şi excoriaţia zigomatică stânga prin lovire cu/sau de corp

contondent;

-excoriaţiile de pe faţa dorsală a trunchiului şi plăgile cu lambouri de pe

mâini posibil prin târâre;

-plaga înţepat-tăiată a gâtului a fost tanatogeneratoare, între această

leziune şi deces

existând legătură directă de cauzalitate; restul leziunilor ar fi necesitat

pentru vindecare 25-28 zile

de îngrijiri medicale în caz de supravieţuire şi prin avulsiile dentare ar fi

determinat infirmitate

fizică permanentă;

– plăgile contuze epicraniene şi de la nivelul gurii au putut fi produse

prin lovirea din faţă

a victimei iar plaga gâtului posibil prin lovire din faţă a victimei aflate în

decubit dorsal;

– în probele recoltate la necropsie s-a dozat alcool etilic în

concentraţie de 2,40 g %0 în

sânge şi 2,80 g%0 în urină, ceea ce semnifică o stare de ebrietate avansată cu

incoordonare psiho-

motorie;

-grupa sanguină a victimei este O 1, Rh pozitiv.

Audiat fiind cu respectarea garanţiilor procesuale, inculpatul a

recunoscut comiterea

infracţiunii prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale (filele 81-93).

În faza cercetării judecătoreşti, inculpatul s-a prevalat de dispoziţiile

art 70 C.pr.pen,

arătând doar că îşi menţine declaraţiile pe care le-a dat anterior (fila 31).

Situaţia de fapt expusă mai sus şi vinovăţia inculpatului sunt dovedite cu

următoarele

mijloace de probă:

– procesul-verbal de sesizare (fila 2);

– procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşele fotografice

(filele 3-27);

– raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică (filele

51-58);

– raportul de constatare medico – legală întocmit cu prilejul autopsierii

victimei şi planşele

foto aferente (file 29-50);

– declaraţiile martorilor C N P, C M şi L T (audiaţi în ambele faze

procesuale);

– declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului în prima fază procesuală.

În drept, fapta inculpatului D V care, în seara zilei de 25.02.2009, la

locuinţa sa din

comuna B, jud Galaţi, pe fondul unui conflict spontan şi al consumului de

băuturi alcoolice, a

aplicat victimei H V (persoană în vârstă de 50 de ani), mai multe lovituri cu un

par (arac) şi cu un

corp înţepător/tăietor (cuţit) peste corp, inclusiv în zone vitale, cauzându-i

leziuni ce i-au produs

moartea, după care a târâit cadavrul victimei în curtea concubinei acesteia,

întruneşte elementele

constitutive ale infracţiunii de omor, prev de art. 174 alin 1 C.pen.

Din fişa de cazier judiciar (fila 102 dosar urmărire penală) rezultă că

inculpatul nu este

cunoscut cu antecedente penale.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului vor fi

avute în vedere

criteriile generale prevăzute de art 72 Cod penal, urmând a se ţine seama de

dispoziţiile părţii

generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială (de

la 10 la 20 de ani şi

interzicerea unor drepturi), de gradul de pericol social concret al

infracţiunii, apreciat în raport de

modalitatea şi împrejurările concrete în care a fost săvârşită (pe fondul unui

conflict spontan şi al

consumului de alcool, într-un mod deosebit de violent, asupra unei persoane mult

mai în vârstă),

dar şi de persoana şi conduita inculpatului, care se află la primul impact cu

legea penală şi a

recunoscut comiterea infracţiunii doar în prima fază procesuală.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul inculpatului a solicitat reţinerea în

favoarea acestuia a

circumstanţelor atenuante prev de art. 74 lit a şi c C.pen, solicitare care nu

va fi primită având în

vedere criteriile sus menţionate, în principal condiţiile şi modalitatea în care

acesta a acţionat, dar

şi conduita pe care a avut-o atât imediat după săvârşirea infracţiunii (s-a

asigurat că victima a

decedat şi, în toiul nopţii a târâit-o în curtea locuinţei concubinei), cât şi

ulterior, pe parcursul

cercetărilor.

În opinia instanţei, împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu

antecedente penale nu

este de natură să atragă reţinerea unor circumstanţe atenuante.

Ţinând cont de considerentele expuse, instanţa îşi formează convingerea că

scopul

preventiv şi coercitiv al pedepsei prev. în art. 52 C.pen. şi reeducarea

inculpatului se pot realiza

prin aplicarea unei pedepse în cuantum de 14 ani închisoare.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite se va aplica

inculpatului şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a şi

lit b C.pen, pe o durată

de 6 ani.

Cât priveşte modalitatea de executare, faţă de cuantumul stabilit,

urmează ca pedeapsa să fie

executată efectiv, într-un loc de detenţie, astfel că potrivit art. 71 C.pen. îi

va aplica inculpatului

pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-

a şi lit b C.pen.

Întrucât inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv (măsura

arestării fiind

verificată periodic, în conformitate cu art 3001 C pr pen şi respectiv art 3002

C. pr.pen în referire

la art 160b C.pr.pen), urmează ca, potrivit art. 350 C.pr.pen să se menţină

starea de arest a

acestuia, iar în baza art 88 C.pen se va deduce din pedeapsă durata reţinerii

şi arestării preventive

de la 26.02.2009 la zi.

Sub aspectul laturii civile se reţine că fratele victimei, H C, s-a

constituit parte civilă cu

suma de 30.000 lei reprezentând: 15.000 lei daune materiale şi diferenţa de

15.000 lei, daune

morale.

Pentru dovedirea pretenţiilor civile a solicitat acordarea unui termen

pentru a depune

înscrisuri şi, deşi i s-a acordat termen în acest sens, partea civilă nu a depus

la dosarul cauzei nici

un înscris şi nici nu s-a mai prezentat în instanţă, astfel că pretenţiile

solicitate cu titlu de daune

materiale vor fi respinse.

În schimb, în ceea ce priveşte daunele morale, instanţa apreciază că în

speţă se justifică

acordarea unei sume cu acest titlu şi că suma pretinsă (de 15.000 lei) este

proporţională pentru

acoperirea prejudiciului moral suferit, astfel că se va acorda în totalitate.

Ca atare, acţiunea civilă va fi admisă în parte, în sensul că inculpatul

va fi obligat, în baza

art. 14 C.pr.pen rap la art.998 C.civ, să plătească părţii civile H C doar suma

de 15.000 lei cu titlu

de daune morale, urmând ca celelalte pretenţii solicitate să se respingă ca

nefondate.

Văzând şi art 189 şi art 191 alin 1 C.pr.pen, inculpatul va fi obligat şi

la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în care se vor include şi onorariile apărătorilor

desemnaţi din oficiu în ambele

faze procesuale.

Tags: Infractiunea de omor

INFRACTIUNEA DE OMOR. DEOSEBIRE FAŢĂ DE INFRACŢIUNEA DE LOVIRE SAU INFRACŢIUNEA DE LOVIRI CAUZATOARE DE MOARTE

Prin sentinţa penală nr.536/D/2005 din 29.XI.2005, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul 4852/2005, în baza art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul B. C-tin., din art.20 raportat la art.174-175 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, în art.20 raportat la art.174-175 lit.c Cod penal cu aplicarea art.176 lit.c Cod penal şi art.37 lit.b Cod penal.

În baza art.20 raportat la art.174-175 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.176 lit.c Cod penal şi art.37 lit.b Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul B.C-tin, la pedeapsa de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b Cod penal.

S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 Cod penal, în condiţiile şi pe durata prevăzută de art.71 alin.2 Cod penal.

În temeiul art.350 Cod procedură penală, s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată prin reţinere şi arest preventiv de la 14.04.2005 la zi.

În temeiul art.14, 346 Cod procedură penală, s-a luat act că partea vătămată B. E. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art.106 din O.U.G. nr.150/2002, a obligat inculpatul la plata sumei de 10.032.589 lei către C.A.S. Iaşi, reprezentând cheltuieli ocazionate cu asistenţa medicală acordată părţii vătămate B. E.

În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul B. C-tin., a fost angajat în calitate de paznic la S.C. “T. V.” S.R.L. şi asigură paza unor imobile aflate în construcţie în zona “Piştoaia” de pe raza comunei Oituz.

La data de 12.04.2005, inculpatul B. C-tin, împreună cu soţia sa, B. E., fiul acestora, B. C-tin, soţia acestuia din urmă, B. E. au lucrat într-o vie din locul denumit “Albeş”. Inculpatul B. C-tin şi celelalte persoane menţionate mai sus s-au întors la locuinţa primului din satul Ferăstrău, în jurul orei 16,00.

Inculpatul B. C-tin. a rugat-o pe soţia sa, B. E. să meargă cu el la locul său de muncă, ca să-i pregătească de mâncare, fapt acceptat de aceasta. Inculpatul B. C-tin. avea amenajată o cameră la etajul II al unui imobil, aflat în construcţie.

Inculpatul a luat de la locuinţa sa trei bidoane a 1,5 litri fiecare, două bidoane a 2 litri de vin şi o sticlă de 1/2 litri rachiu. Acesta a consumat cantitatea de 4,5 litri de vin, precum şi sticla de 1/2 litri de rachiu, fiind în stare avansată de ebrietate. Inculpatul a constatat că lipseau 2 bidoane de vin şi a bănuit că au fost luate de soţia sa, partea vătămată B. E. Datorită faptului că partea vătămată nu i-a dat inculpatului cele două bidoane cu vin, acesta a lovit-o cu pumnii şi picioarele. Partea vătămată a ieşit în balconul de la etajul II al imobilului, situat la o înălţime de 6 metri faţă de sol. Balconul avea o lungime de 6,40 metri din care lipsea o porţiune de 1,40 metri balustradă.

Inculpatul a urmărit partea vătămată B. E. în balcon şi când aceasta s-a întors cu faţa spre el, a împins-o, aceasta căzând de la înălţimea balconului, respectiv de la 6 metri.

Inculpatul, după 3-4 ore, a coborât la locul unde era căzută partea vătămată şi a început din nou să exercite violenţe asupra acesteia, lovind-o cu pumnii şi picioarele. Ulterior, acesta a luat-o pe partea vătămată şi a târât-o pe scările metalice până la etajul II al imobilului.

În dimineaţa de 13.04.2005, în jurul orei 9,00, partea vătămată a strigat după ajutor fiind auzită de P. N., angajat şi el la S.C. “T. V.” S.R.L. Acesta împreună cu A. N. au coborât-o pe partea vătămată de la etajul II, fiind transportată la Spitalul Oneşti. Ulterior, a fost transferată la Spitalul Sf. Treime Iaşi, diagnosticul de internare fiind politraumatism cranio cerebral, contuzie cerebrală, paraplegie, fractură tasare L 1, agresiune. Partea vătămată a confirmat faţă de A. N., P. N., fiica sa T. M., că inculpatul B. C-tin a exercitat violenţe asupra sa, după care a împins-o de pe balconul aflat la etajul II al imobilului. Aceleaşi susţineri le-a făcut partea vătămată şi ocazia audierii la Spitalul Sf. Treime Iaşi. Partea vătămată, cu ocazia audierii a susţinut în mod constant că inculpatul a lovit-o, după care a împins-o de la balconul aflat la etajul II al construcţiei.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.1522/A2/2005 al S.M.L. Bacău, partea vătămată B. E. a prezentat un politrumatism fractură cominutivă D12-L1 cu minimă deplasare şi fragment compresiv la nivel L1 – operat, paraplegie, contuzie (echimoze, escoriaţii, plagă contuză) ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure şi de corpuri şi suprafeţe dure, prin cădere de la înălţime; leziunile pot data din 12.04.2005, şi au necesitat 65-70 zile îngrijiri medicale.

Inculpatul a recunoscut fapta, doar parţial, în sensul că, într-adevăr, a avut o dispută cu partea vătămată, dar nu a împins-o de la etaj.

Din analiza întregului probator administrat în cauză, instanţa de fond a constatat vinovăţia inculpatului drept pentru care a dispus condamnarea sa.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat că acesta a mai fost anterior condamnat tot pentru o infracţiune similară (art.20 raportat la art.175 lit.c Cod penal) prin sentinţa penală nr.62 din 26 februarie 1998, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.7906/1997, rămasă definitivă prin nerecurarea deciziei penale nr.121 din 30.04.1998 a Curţii de Apel Bacău.

Faţă de această împrejurare, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşite de inculpat din art.20 raportat la art.174-175 lit.c Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în art.20 raportat la art.174-175 lit.c Cod penal cu aplicarea art.176 lit.c Cod penal şi art.37 lit.b Cod penal.

Astfel, având în vedere noua încadrare juridică a faptei, instanţa în conformitate cu dispoziţiile art.117 Cod procedură penală, a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice obligatorii asupra stării psihice a inculpatului, care a concluzionat, că acesta a prezentat diagnosticul “tulburare organică de personalitate pe fond toxietilic” şi păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, precum şi faptul că are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanţa a avut în vedere dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptei comise, modalitatea de săvârşire a acesteia, dar şi de persoana inculpatului care persistă pe calea infracţională, săvârşind îndeosebi acte de violenţă concretizate în comiterea de infracţiuni de un grad de pericol mult prea ridicat.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând-o sub două aspecte şi anume:

– greşita condamnare pentru o faptă pe care nu a comis-o;

– greşita încadrare juridică dată faptei, întrucât nu a existat intenţia de-aşi omorî soţia; sub acest aspect, a arătat că în cauză se impune schimbarea încadrării juridice în art.182 Cod penal sau art.184 Cod penal.

Instanţa de control judiciar, examinând în temeiul art.378 Cod procedură penală, hotărârea atacată, pe baza probelor şi materialului cauzei, precum şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art.371 Cod procedură penală, constată că aceasta este temeinică şi legală.

Astfel, se apreciază că instanţa de fond, a reţinut o situaţie de fapt corectă, rezultată din următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la faţa locului, la care sunt ataşate planşe fotografice, declaraţiile părţii vătămate B. E., raportul de constatare medico-legală nr.1522/A2/2005 al S.M.L. Bacău, adresa C.A.S.J. Iaşi, copii de pe foile de observaţie medicală ale părţii vătămate, declaraţiile martorilor B. C. C-tin, A. N., P. N., T. V., T. M., coroborate cu declaraţiile inculpatului B. C., prin care a recunoscut parţial fapta comisă.

Inculpatul a susţinut şi în faţa primei instanţe că nu şi-a împins soţia de la etajul II, ci doar s-au bătut reciproc, pe motiv că aceasta i-ar fi ascuns două bidoane cu vin, arătând că aceasta ar fi sărit de pe balcon, pe motiv că el îi încuiase uşa şi dorea să plece.

În mod corect s-a înlăturat apărarea inculpatului, pe considerent că nu există nici o raţiune în relatările sale, în raport de succesiunea faptelor.

Şi apărarea inculpatului că nu a avut reprezentarea gravităţii faptei comise, va fi înlăturată ca neîntemeiată.

Infracţiunea de omor se comite cu intenţie directă sau indirectă. Autorul prevede că rezultatul faptei (acţiunea sau inacţiunea) va fi moartea victimei şi urmăreşte producerea acestui rezultat (intenţie directă) ori, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui (intenţie indirectă).

Infracţiunea de omor, presupune, aşadar, intenţia făptuitorului de a omorî (rezultat pe care acesta îl prevede fie ca o consecinţă sigură a faptei, fie ca o eventualitate). Pe această bază se delimitează infracţiunea de omor, de alte infracţiuni îndreptate împotriva vieţii persoanei; cum ar fi infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, ori infracţiunea de ucidere din culpă. În aceste cazuri, deşi se acţionează, de asemenea, în mod violent asupra corpului victimei, iar rezultatul îl constituie moartea acesteia, încadrarea juridică a faptelor va fi diferită în raport de poziţia subiectivă a autorului.

Tot pe această bază se deosebeşte tentativa de omor de infracţiunea de lovire sau alte violenţe ori de infracţiunea de vătămare a integrităţii corporale.

În cazul dedus judecăţii, intenţia inculpatului de a omorî victima, rezultă din activitatea materială, obiectivă, desfăşurată de acesta, respectiv împingerea acesteia de pe un balcon situat la etajul doi al unei clădiri în construcţie, sub balcon fiind numeroase obiecte contondente – elemente suficiente pentru ca inculpatul să-şi dea seama de consecinţa acţiunii sale.

Apelul inculpatului este însă admisibil doar cu privire la pedeapsa accesorie aplicată, interzicându-i-se acestuia toate drepturile prevăzute de art.64 Cod penal, deşi cele prevăzute la literele c, d, e, nu au nici o legătură cu fapta comisă.

Faţă de cele arătate, apelul va fi admis, hotărârea primei instanţe desfiinţată, iar p fond, i se vor interzice inculpatului doar drepturile prevăzute de art.64 lit.a, b Cod penal.

Decizia penală nr. 31/7 februarie 2006 a Curţii de Apel Bacău.

Tags: Infractiunea de omor

Sentina penala omor

SENTINŢA PENALĂ NR. 3/P/2011

A fost înregistrat la instanţă rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal.

În actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că, în ziua de, victima a lovit pe inculpat cu un topor, după care acesta i-a luat toporul şi a lovit-o peste tot corpul pe victimă, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia.

Partea civilă , fiica victimei, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomeniri.

În timpul urmăririi penale a fost efectuată o cercetare la faţa locului, a fost audiată partea civilă , au fost audiaţi martorii, precum şi inculpatul.

La primul termen de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul a declarat că recunoaşte în totalitate fapta reţinută în rechizitoriu, cunoaşte şi îşi însuşeşte probele administrate la urmărirea penală şi solicită ca judecarea cauzei să se facă pe baza acestora.

Instanţa, în temeiul art. 3201 Cod procedură penală, a admis cererea pentru procedură simplificată formulată de inculpat.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, soţia inculpatului şi partea civilă au încheiat o tranzacţie cu privire la modul de plată a pretenţiilor formulate, tranzacţie care a fost însuşită şi semnată şi de inculpat.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:

În dimineaţa zilei de , victima s-a deplasat cu o sanie şi un cal la coliba sa, situat în pădurea ce aparţine de satul, comuna , judeţul Neamţ. Pe drum, victima s-a întâlnit cu martorul , care se îndrepta spre coliba inculpatului, aflată la o distanţă de aproximativ 400 metri de cea a victimei.

După ce a ajuns la coliba inculpatului, martorul i-a relatat acestuia că pe drum s-a întâlnit cu victima, care se îndrepta spre coliba sa, pentru a repara un gard.

Martorul a consumat cu inculpatul două pahare cu ţuică, după care a plecat spre domiciliul său.

În după amiaza aceleiaşi zile, victima s-a deplasat la coliba inculpatului, pentru a-i reproşa acestuia faptul că vitele sale au păscut pe terenul proprietatea sa. Între părţi a izbucnit un conflict spontan, verbal şi fizic, în urma căruia victima a lovit inculpatul peste mâna stângă, cu toporul cu care venise.

În aceste condiţii, inculpatul a luat toporul din mâna victimei şi a lovit-o de mai multe ori peste faţă, torace şi membrele superioare şi inferioare, cauzându-i leziuni care au dus la decesul acesteia.

Din raportul de necropsie rezultă că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unui politraumatism cu şoc traumatic şi hemoragic consecutiv. Politraumatismul este obiectivat prin traumatism facial şi epicranian, contuzie toracică, respectiv fracturi costale, contuzii ale membrelor superioare şi inferioare, respectiv fractura ambelor oase ale antebraţului drept şi plăgi contuze. Topologia şi morfologia leziunilor pledează pentru producerea lor prin loviri active multiple cu corp dur, posibil corp despicător, agresorul aflându-se în faţa victimei, între politraumatism şi deces existând legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată.

Din raportul de constatare medico-legală rezultă că inculpatul prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor despicător şi necesită 11-12 zile de îngrijiri medicale.

Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză, inculpatul a arătat că ascuns toporul la o distanţă de aproximativ 400 de metri de coliba sa, acesta fiind găsit de organele de poliţie, ocazie cu care s-a constatat că acesta prezenta urme de sânge pe toată suprafaţa.

În cursul urmăririi penale inculpatul a susţinut că a lovit victima cu o bâtă, care a fost depistată la faţa locului, şi nu cu toporul. De asemenea, a declarat că a ascuns toporul victimei, deoarece i-a fost frică ca aceasta să nu se întoarcă şi să-l lovească din nou.

Susţinerile inculpatului sunt infirmate însă de raportul de necropsie, din care rezultă că leziunile victimei au fost produse prin lovire activă cu corp dur, posibil corp despicător, precum şi de faptul că pe topor au fost identificate urme de sânge pe toată suprafaţa, respectiv atât pe lamă cât şi pe toată lungimea cozii, aşa cum se poate observa din planşele fotografice aflate în dosarul de urmărire penală.

Fapta inculpatului de a lovi victima cu un topor, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal.

În favoarea inculpatului se va reţine circumstanţa atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, întrucât victima a fost cea care a declanşat conflictul, venind înarmată la locul în care se afla inculpatul şi lovindu-l pe acesta cu toporul peste mână. Această împrejurare a determinat o puternică tulburare inculpatului, tulburare sub imperiul căreia acesta a luat toporul din mână victimei şi a lovit-o în mod repetat, cauzându-i leziuni ce au dus la deces.

În baza textelor de lege menţionate şi a dispoziţiilor art. 345 Cod procedură penală, instanţa urmează să aplice inculpatului o pedeapsă, la individualizarea căreia se vor avea în vedere dispoziţiile art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, care rezultă din modalitatea violentă de comitere şi din urmările produse şi, persoana inculpatului. Referitor la conduita inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, se va reţine că acesta are o vârstă înaintată, nu are antecedente penale şi a avut o bună conduită anterior comiterii faptei, aspect ce rezultă din adresa nr. Postului de Poliţie, astfel că în favoarea sa va fi reţinută şi circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 al. 1 lit. a Cod penal, urmând a se coborî pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, în temeiul art. 76 al. 2 Cod penal.

În consecinţă, instanţa urmează să condamne pe inculpat la o pedeapsă care va fi redusă atât ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 3201 Cod procedură penală, cât şi ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b Cod penal şi art. 74 lit. a Cod penal.

Având în vedere gravitatea faptei, se apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea acesteia în regim de detenţie.

De asemenea, se va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi lit. b Cod penal, având în vedere încadrarea juridică a faptei.

În cauză nu se impune interzicerea dreptului de a vota, întrucât interzicerea acestui drept contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii. În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că, indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea celor condamnaţi din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor.

De asemenea, la comiterea infracţiunii inculpatul nu s-a folosit de nicio profesie, funcţie sau activitate, astfel încât nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal.

Având în vedere că prin interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d şi e Cod penal s-ar aduce atingere vieţii private şi de familie, fapt ce ar contraveni Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în cauză nu se impune aplicarea dispoziţiilor art 71 Cod penal cu privire la drepturile părinteşti.

În condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi lit. b Cod penal, neimpunându-se interzicerea celorlalte drepturi civile pentru motivele sus menţionate.

În baza art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de şi până la zi.

Raportat la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă şi la faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura infracţiunii şi consecinţele produse, în baza art. 350 Cod procedură penală se va menţine starea de arest a inculpatului.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa urmează să ia act de tranzacţia încheiată între partea civilă şi soţia inculpatului, şi care a fost însuşită de inculpat.

Întrucât de la locul faptei au fost ridicate mai multe probe, care au fost depuse la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Neamţ, în temeiul art. 109 al. 5 Cod procedură penală, se va dispune conservarea acestora până la soluţionarea definitivă a cauzei, urmând ca ulterior să fie distruse.

De asemenea, în temeiul aceluiaşi text de lege se va dispune restituirea bunurilor ridicate de la locul faptei şi care aparţin inculpatului şi victimei, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Raportat la împrejurarea că toporul folosit la comiterea infracţiunii aparţinea victimei, fiindu-i luat din mână de inculpat, nu se va dispune confiscarea acestuia, nefiind incidente în cauză dispoziţiile art. 118 al. 1 lit. b Cod penal.

Ca o consecinţă a condamnării, în baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.

Tags: Infractiunea de omor, Sentinta penala

Infractiunea de omor. Fapta savârsita de un inculpat major cu inculpati minori. Încadrare juridica. Individualizare judiciara a pedepselor

Sentinta penala nr. 123/P/ 12.06.2009

Prin rechizitoriul nr.199/P/2008 din 20.11.2008 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului major si a inculpatilor minori, pentru savârsirea infractiunii de omor, prevazuta de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, pentru primul inculpat si art. 99 si urmatoarele Cod penal, pentru ceilalti doi inculpati.

S-a retinut în actul de sesizare a instantei, ca dupa ce inculpatii si victima au consumat bauturi alcoolice, între ei s-a iscat un conflict spontan, în urma caruia victima a fost lovita cu pumnii si picioarele în diferite regiuni ale corpului si pentru a nu se afla ce a facut, inculpatii au dus victima la un pârâu unde au înecat-o.

Analizând probele analizate în dosarul cauzei, respectiv procesul-verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica anexa, raportul de constatare medico-legala de necropsie, întocmit de Serviciul de Medicina Legala Piatra Neamt, raportul de expertiza medico-legala, întocmit inculpatului de Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici” Bucuresti, ancheta sociala efectuata de Primaria comunei Vânatori la domiciliul inculpatului minor, ancheta sociala efectuata de Primaria orasului Târgu Neamt la domiciliul inculpatului minor, referatele de evaluare întocmite inculpatilor de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Neamt, declaratiile martorilor, declaratiile partilor civile, toate coroborate cu declaratiile inculpatilor de recunoastere a faptei comisa, rezulta urmatoarea situatie de fapt:

Inculpatul era major la data comiterii faptei, locuia cu parintii sai în satul Lunca, comuna Vânatori, judetul Neamt, nu era încadrat în munca si efectua diverse activitati lucrative ocazionale.

Inculpatii erau minori la data comiterii faptei, sunt de vârsta apropiate si locuiesc cu parintii, primul în satul Lunca, comuna Vânatori, judetul Neamt, iar al doilea în Târgu Neamt, str.Cetatii, în apropierea celorlalti doi inculpati.

Inculpatul este elev în clasa a XII-a la Colegiul tehnic „Ion Creanga” din Târgu Neamt, iar inculpatul este elev în clasa a XI-a la acelasi colegiu.

Inculpatii erau prieteni si adesea frecventau împreuna baruri si discoteci.

În seara zilei de 30 mai 2008, dupa ce a venit de la scoala, inculpatul a fost sunat de inculpatul, care l-a invitat sa mearga împreuna în satul Lunca.

Dupa ce s-au întâlnit, inculpatii au plecat spre Minimarketul apartinând S.C.”Moldova Noua” S.R.L. din sat. Pe drum, acestia s-au întâlnit cu victima, în vârsta de 36 de ani si toti au intrat în barul societatii susmentionate.

Victima a cumparat din bar un pachet de tigari, iar inculpatul minor a comandat si platit, prin intermediul inculpatului, trei beri, consumând fiecare câte una.

În jurul orei 22:15, vânzatoarea le-a spus tinerilor sa plece, întrucât urmeaza sa închida barul.

Întrucât acestia vroiau sa mai bea, inculpatul i-a dat bani inculpatului, care a mai cumparat o sticla de doi litri de bere „Timisoreana”, cu care au plecat din bar.

Victima le-a propus inculpatilor sa mearga la Nemtisor, la o fata pe care el o cunostea, sens în care i-a dat numarul de telefon inculpatului pentru a o suna. Cum respectiva fata le-a închis telefonul, inculpatii si victima au mers la barul Pantelimon din sat. Acolo, au mers pe terasa si au consumat câte o bere comandata de inculpatul si sticla de bere de doi litri luata de la primul bar.

În plus, inculpatul a cumparat si o sticla de visinata.

La un moment dat, acest inculpat l-a sunat pe prietenul sau, pe care l-a rugat sa se deplaseze la barul Pantelimon, pentru a-i returna o datorie de 10 lei.

Când inculpatul a intrat în bar, ceilalti doi inculpati si victima consumau visinata. Auzind ca ceilalti doresc sa mai stea putin la bar, inculpatul a ramas sa mearga împreuna cu prietenii sai spre casa.

Pe drum, i-a cerut inculpatului 5 lei, pentru a mai bea ceva, însa acesta, refuzându-l, victima s-a enervat, a început sa-i înjure pe toti si l-a tras de mâneca hainei. În acest context, a intervenit inculpatul, care i-a aplicat un pumn victimei; aceasta s-a dezechilibrat si a cazut jos, dupa care toti inculpatii au lovit-o cu pumnii si picioarele peste corp.

Întrucât victima era plina de sânge pe fata si nu mai misca, pentru a nu-i demasca, inculpatul le-a propus inculpatilor minori sa o duca la pârâul Gârla Morii si sa o înece.

În acest sens, inculpatii au târât victima pâna la marginea pârâului, în timp ce inculpatul s-a întors în locul în care s-a exercitat agresiunea, a cautat pantofii victimei – care-i cazusera din picioare – pe care i-a luat si i-a asezat pe malul apei.

În timp ce inculpatii transportau victima spre apa, aceasta spunea „lasati-ma, doamne sa traiesc, ca nu am facut nici un rau”.

Când au ajuns la pârâu, inculpatii, au bagat victima în apa care era pâna la genunchi, au asezat-o cu fata în jos, s-a asezat pe spatele victimei si a tinut-o cu capul sub apa, în timp ce inculpatul o tinea de picioare sa nu se mai zvârcoleasca.

În timp ce era implicat în aceasta activitate, inculpatul i-a spus celuilalt inculpat sa intre în apa si sa tina si el victima. Acesta a intrat în apa si a tinut victima de picioare în locul lui care a iesit pe mal.

Dupa ce au constatat ca victima nu mai misca, au abandonat-o în apa si au plecat toti spre casa. Când au ajuns în dreptul portii inculpatului, acesta le-a spus inculpatilor minori sa nu spuna nimanui ce s-a întâmplat, dupa care s-au despartit.

A doua zi inculpatii au fost identificati si au recunoscut ca toti trei au lovit victima si toti au imobilizat-o în albia pârâului pentru a o îneca.

Din raportul medico-legal de necropsie, rezulta ca victima a decedat ca urmare a asfixiei mecanice prin înec.

În drept, fapta inculpatului major si a inculpatilor minori, de a fi lovit-o în mod repetat, cu pumnii si picioarele, în noaptea de 30/31.05.2008, pe victima, în vârsta de 36 de ani, dupa care au înecat-o într-un pârâu – pentru a sterge urmele agresiunii exercitate aspra ei – întruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor, prevazuta de art. 174 Cod penal, cu aplicarea circumstantei agravante, prevazuta de art. 75 lit. a si c Cod penal pentru inculpatul major si cu aplicarea art. 75 lit. a, art. 99 si urm. Cod penal, pentru inculpatii minori.

Având în vedere ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt, s-a omis a se face aplicarea la încadrarea în drept a faptei, a dispozitiilor circumstantei agravante prevazuta de art. 75 lit. a Cod penal, privind savârsirea faptei de trei sau mai multe persoane, se va dispune schimbarea încadrarii juridice a faptei comise de inculpati, în sensul retinerii si a dispozitiilor art. 75 lit. a Cod penal, în temeiul art. 334 Cod procedura penala.

Infractiunea de omor a fost savârsita în modalitatea descrisa mai sus si nu poate fi retinuta în favoarea inculpatilor circumstanta legala a provocarii din partea persoanei vatamate, prevazuta de art. 73 lit. a Cod penal, întrucât împrejurarea ca inculpatul a refuzat la cererea victimei sa-i dea 5 lei, iar aceasta s-a suparat si l-a înjurat pe el si pe ceilalti doi inculpati, nu constituie o provocare, fiind o manifestare fireasca la un om care prezenta o alcoolemie în sânge de 2,60 gr%o.

Sustinerea inculpatilor în instanta ca le-ar fi propus victima sa patrunda în locuinta unui vecin si sa-i fure bunuri, nu are nici o relevanta în cauza, fata de starea grava de ebrietate în care aceasta se afla si de împrejurarea ca inculpatii i-au respins propunerea.

La individualizarea judiciara a pedepselor care urmeaza a fi aplicate inculpatilor, vor fi avute în vedere dispozitiile partii generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei comise, persoana inculpatilor, care sunt tineri, starea de minoritate a inculpatilor, lipsa antecedentelor penale, comportarea sincera avuta în timpul procesului penal, faptul ca toti provin din familii serioase si organizate care îi sustin sub toate aspectele, perspectivele mari de reintegrare sociala pe care le au inculpatii si atitudinea sincera si de regret manifestata de acestia în raport de fapta comisa.

În functie de aceste elemente de individualizare se retine ca scopul pedepsei va putea fi realizat, doar prin aplicarea unor pedepse privative de libertate, orientate spre cuantumuri medii, tinându-se cont pentru inculpatii minori de reducerea la jumatate a pedepselor.

Fata de modalitatea de comitere al infractiunii, care s-a soldat cu moartea unui tânar de 36 de ani si lipsa de responsabilitate si maturitate manifestata de inculpati în noaptea de 30/31.05.2008, se apreciaza ca nu pot fi aplicate acestora pedepse orientate la minimul special al pedepsei si nicidecum suspendarea conditionata a executarii pedepselor.

Se va aplica inculpatului major si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute de aret. 64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata legala.

În temeiul art. 357 alin.3 Cod procedura penala, se vor interzice inculpatului drepturile prevazute la art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, în conditiile si pe durata prevazuta de art. 71 alin.2 Cod penal.

Se va mentine starea de arest a inculpatului major, caruia i se va deduce din pedeapsa, durata retinerii si arestarii preventive efectuata de la data de 31.05.2008 si pâna la data de 12.06.2009.

Referitor la latura civila a cauzei, se retine ca fratii victimei, s-au constituit parti civile cu suma de 25.000 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea victimei si cu pomenirile crestinesti, inclusiv cea de 7 ani si cu suma de 2.000 lei, cu titlu de daune morale, reprezentând suferinta psihica cauzata de moartea fratelui, cât si de moartea mamei, a carei sfârsit s-a produs înainte de vreme, din cauza suferintei pricinuita de moartea prematura a fiului ei.

Analizând probele administrate pe latura civila, respectiv declaratiile martorilor, coroborate cu înscrisurile întocmite de Supercoop S.C.Restaurant Humulesti si S.C.”Dumbrava Minunata” S.R.L.Agapia, se constata ca cererea privind daunele materiale este întemeiata în parte.

Astfel, o înmormântare gospodareasca în mediu rural, la care au participat un numar corespunzator de persoane, costa aproximativ 3.500 – 4.000 lei, iar praznicele ulterioare, pâna la 40 de zile, costa aproximativ 6.000 lei.

În consecinta, se justifica acordarea sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune materiale.

În cauza, nu pot fi acordate cheltuielile cu praznicul de 7 ani, întrucât suma nu este certa si nici exigibila si nu pot fi apreciate si acordate cheltuieli viitoare si incerte, despre care nu se stie daca vor fi facute.

Cuantumul daunelor morale este însa justificat, întrucât partile civile si-au pierdut fratele cel mic, care îsi ajuta familia în gospodarie, suferind o mare durere psihica si în plus, moartea prematura a fratelui a produs multa suferinta si mamei, care era în vârsta si bolnava, si care a decedat la scurt timp dupa fiul ei.

Prin urmare, se va admite în parte actiunea civila formulata de partile civile, iar în temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala, raportat la art. 998, art. 999 si art. 1000 alin.3 Cod procedura civila, vor fi obligati în solidar inculpatii, iar inculpatii minori în solidar si cu partile responsabile civilmente, sa plateasca partilor civile, suma de 10.000 lei, cu titlu de daune materiale si suma de 2.000 lei, cu titlu de daune morale.

Se va lua act ca inculpatii au fost asistati de aparatori alesi.

În temeiul art. 191 alin .2 si 3 Cod procedura penala, va fi obligat fiecare inculpat, iar inculpatii minori în solidar cu partile responsabile civilmente, sa plateasca statului cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea procesului de fata.

Tags: Infractiunea de omor

Infractiunea de omor, prevazuta de art. 174 Cod penal. Fapta comisa de un inculpat minor. Latura civila. Individualizare pedeapsa

SENTINTA PENALA NR.99/P

Sub numarul 508/103 din 6 februarie 2009, a fost înregistrat la instanta rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt, prin care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului P. G. pentru savârsirea infractiunii de omor, prevazuta de art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal.

În actul de sesizare a instantei s-a retinut ca, în seara zilei de 16 octombrie 2008, inculpatul a lovit pe cumnatul sau, M. C., cu un cutit în zona inimii, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acestuia.

Din analiza probatoriului administrat în cauza, respectiv procesul verbal de cercetare la fata locului, raportul medico-legal de necropsie, raportul medico-legal de expertiza psihiatrica, declaratiile martorilor P. E., P. G., M. M., S. G., ancheta sociala întocmita de Primaria Comunei Borlesti, referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Neamt, coroborate cu declaratiile inculpatului, instanta a retinut urmatoarele:

Inculpatul locuia în comuna Borlesti, judetul Neamt, împreuna cu parintii sai P. G. si P. E. si cu sora sa M.M., care era casatorita cu victima M. C.

Întrucât niciunul din membrii familiei nu avea loc de munca, acestia lucrau cu ziua, pe la diferiti consateni, o parte din câstigurile obtinute fiind cheltuite pe bauturi alcoolice, iar dupa ce ajungeau în stare de ebrietate, între ei interveneau certuri, care degenerau si în violente fizice. În conflictele care erau între victima si sotia sa si în care aceasta era batuta, intervenea de multe ori inculpatul, fiind si acesta lovit de victima, astfel ca inculpatul avea o stare de temere.

În ziua de 16 octombrie 2008, inculpatul, sora sa si mama acestora, au plecat la lucru la o familie din sat. În aceeasi zi, victima M. C. a plecat si ea la munca, dar la o alta persoana.

În jurul orelor 1930, inculpatul, mama si sora sa s-au întors la domiciliu, unde se afla tatal inculpatului, care ramasese acasa. Întrucât acesta nu pregatise înca mâncarea, le-a spus celorlalti membri ai familiei sa se odihneasca putin. Dupa aproximativ jumatate de ora, la domiciliu s-a întors si victima, care era în stare de ebrietate si care a adus si o sticla cu bautura.

Întrucât nu a gasit nimic de mâncare, victima i-a reprosat sotiei sale acest lucru, între cei doi izbucnind un conflict. Ulterior, victima a mers la bucatarie, unde se aflau inculpatul si tatal sau si, întrucât la familia la care lucrase inculpatul, fusesera bine platiti, acesta i-a spus cumnatului sau, ca ar fi bine ca a doua zi sa mearga si el la munca tot acolo.

Fiind deranjat de propunerea facuta de inculpat, victima s-a îndreptat spre acesta si l-a îmbrâncit, dându-i o palma, moment în care tatal inculpatului, martorul P. G. a intervenit între ei pentru a-i desparti, fiind si el îmbrâncit de victima. În momentul în care victima s-a îndreptat din nou spre inculpat, acesta a pus mâna pe un cutit care se afla pe masa si a înjunghiat-o în regiunea toracica.

Victima a cazut la pamânt, a sângerat abundent, timp în care inculpatul a fugit la un unchi de-al sau, care locuieste în apropiere, i-a spus ca l-a omorât pe cumnatul sau si i-a cerut sa-l duca cu masina la politie.

Din concluziile raportului medico-legal de necropsie rezulta ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat insuficientei cardiace acute, consecutiva unei plagi întepat-taiate, penetranta, cardio-pericardic, cu hemotorax masiv.

Audiat atât în cursul urmaririi penale cât si al cercetarii judecatoresti, inculpatul a recunoscut savârsirea infractiunii, sustinând ca a comis fapta deoarece îi era frica de victima, aceasta lovindu-l de mai multe ori.

Apararile inculpatului referitoare la faptul ca fapta a fost comisa în stare de legitima aparare nu sunt fondate, având în vedere ca, în conditiile în care între el si victima erau deseori conflicte, fiind lovit de aceasta, nu se poate sustine ca în ziua savârsirii faptei, inculpatul s-a aflat într-o stare de puternica tulburare sau emotie, determinata de atitudinea victimei. De asemenea, atitudinea inculpatului, care a lovit victima cu un cutit, este nejustificat de violenta, în conditiile în care victima nu avea asupra sa niciun obiect contondent sau taietor, lovindu-l pe inculpat doar cu palma, conflicte de acest gen fiind frecvente între parti.

Fapta inculpatului minor de a lovi victima cu cutitul în zona inimii, acuzându-i leziuni ce au dus la deces, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor, prevazuta de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal.

În baza textelor de lege mentionate si a dispozitiilor art. 345 Cod procedura penala, instanta a aplicat inculpatului o pedeapsa , la individualizarea careia s-au avut în vedere dispozitiile art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, care rezulta din modalitatea violenta de comitere si din urmarile produse precum si persoana inculpatului, care nu are antecedente penale si a recunoscut savârsirea infractiunii.

Aspectele privitoare la lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, la pozitia sincera a acestuia, la faptul ca acesta a fost de acord sa achite contravaloarea cheltuielilor de înmormântare si pentru pomenirile ulterioare a victimei, au fost retinute ca circumstante atenuante în favoarea sa, în baza art. 74 al. 1 lit. a, c si al. 2 Cod penal, pedeapsa reducându-se sub minimul special prevazut de lege, conform dispozitiilor art. 76 al. 2 Cod penal.

Având în vedere faptul ca pe parcursul executarii pedepsei, inculpatul urmeaza sa devina major, în conditiile si pe durata prevazuta de art. 71 al. 2 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II si lit. b Cod penal.

În cauza nu s-a impus interzicerea dreptului de a vota, întrucât interzicerea acestui drept contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotarârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii. În motivarea acestei hotarâri s-a retinut ca, indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legatura între interdictia votului si scopul pedepsei, de a preveni savârsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor.

De asemenea, la comiterea infractiunii inculpatul nu s-a folosit de nicio profesie, functie sau activitate, astfel încât nu s-a impus interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal.

Având în vedere ca prin interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. d si e Cod penal s-ar aduce atingere vietii private si de familie, fapt ce ar contraveni Conventiei Europene a Drepturilor Omului, în cauza nu se impune aplicarea dispozitiilor art. 71 Cod penal cu privire la drepturile parintesti.

Partea civila M. A., mama victimei, s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 7.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare si pentru pomenirile ulterioare.

La termenul din 4 martie 2009, inculpatul a declarat ca este de acord sa achite partii civile sumele solicitate, aceeasi pozitie având-o si partile responsabile civilmente, cu ocazia audierii lor. Având în vedere principiul disponibilitatii partilor, care are aplicabilitate în latura civila, în baza art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urmatoarele Cod civil, instanta a admis cererea si l-a obligat pe inculpat, în solidar cu partile responsabile civilmente, la plata daunelor materiale solicitate.

Din copia certificatelor de nastere eliberate de Primaria Municipiului Piatra Neamt, rezulta ca victima are doi copii minori, respectiv M. G. N. si M. C. M.

Prin hotarârea Comisiei pentru Protectia Copilului din cadrul Consiliului Judetean Neamt, minorul M. C. M. a fost dat în plasament unei alte persoane, aceasta având fata de copil drepturile si obligatiile ce revin parintilor cu privire la aceasta. Raportat la aceasta situatie, s-a constatat ca victima nu avea obligatia de întretinere a acestui minor, astfel ca nu s-a impus obligarea inculpatului la plata de despagubiri periodice, întretinerea acestuia fiind asigurata de stat.

Având în vedere ca tatal minorului M. G. N, care se afla în întretinerea mamei sale, a decedat ca urmare a agresiunii inculpatului, în temeiul art. 998 din Codul civil, în contextul principiului înscris în art. 86 alin. 1 din Codul familiei, în care se prevede ca descendentul, cât timp este minor, are dreptul la întretinere, oricare ar fi pricina nevoii în care el se afla, inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente, din oficiu, a fost obligat sa-i plateasca o prestatie periodica, de la data decesului victimei si pâna la vârsta majoratului sau, prestatie ce reprezinta o suma corespunzatoare necesitatilor normale pe care le asigura prestarea întretinerii.

Tags: Infractiunea de omor