CONTRACT DE MUNCĂ

TITLU-contract de muncă

DOMENIU ASOCIAT-Contravenţii

TIP DOCUMENT-sentinţa civilă

NUMĂR DOCUMENT-6189

DATA-30.11.2006

Petenta SC D.SRL a solicitat instanţei anularea procesului verbal de contravenţie încheiat de intimatul ITM întrucât la data controlului existau contractele de muncă ale persoanelor înscrise în procesul verbal de control şi că la acel moment erau în perioada de probă, urmând să primească înregistrarea legală la ITM.

Prin sentinţa civilă nr. 6189/30.11.2006 a Judecătoriei Brăila a fost respinsă plângerea ca neîntemeiată întrucât petenta în calitate de angajator trebuia să încheie contractele de muncă anterior începerii perioadei de probă, conform art. 16 din Codul muncii care impune angajatorului obligaţia de a încheia în formă scrisă contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă. Totodată, s-a reţinut că persoana selectată în vederea angajării trebuie informată asupra perioadei de probă, informare care trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului de muncă, conform art. 17, alin. 2 din Codul muncii.

Prin decizia civilă 92/19.03.2007 a Tribunalului Brăila a fost respins recursul formulat de petentă, reţinându-se de către instanţa de recurs că angajatorul trebuia să încheie contractele individuale de muncă cu muncitorii anterior începerii perioadei de probă, neavând nicio relevanţă faptul că ulterior controlului efectuat de intimatul ITM, au fost încheiate şi înregistrate aceste contracte, câtă vreme la data controlului, angajaţii nu aveau încheiate contracte de muncă în formă scrisă.

Tags: contract de muncă

Contract de muncă

Prin cererea adresat? acestei instan?e ?i înregistrat? sub nr. 6912 din 12.12.2007 U.S.T.B., în numele ?i pentru membrul de sindicat dl. F.I., a chemat în judecat? SC I. SRL solicitând ca prin hot?rârea ce se va pronun?a s? se constate nulitatea absolut? a deciziei nr. 2787/23.11.2007, s? se dispun? reintegrarea contestatorului în func?ia de?inut? anterior concedierii, cu obligarea societ??ii intimate la plata desp?gubirilor legale indexate, majorate ?i reactualizate precum ?i a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, începând cu data încet?rii efective a contractului individual de munc? ?i pân? la reintegrarea efectiv? în munc?.

În motivarea cererii, s-a ar?tat c? dl. F.I. a fost angajat al SC I. SRL începând cu 17.10. 2003. În data de 07.11.2007 din cauza unor probleme de s?n?tate ?i întrucât nu mai avea de lucru, în jurul orelor 14,50 salariatul ?i-a îmbr?cat vesta peste care a pus halatul, în acest timp fiind surprins de superiorul s?u, care a crezut c? se preg?te?te de plecare, întocmindu-se referat de c?tre responsabilul s?lii de croit nr. 1687/07.11.2007, în aceea?i zi salariatul dând ?i o not? explicativ? înregistrat? sub nr. 1693/07.11.2007.

A doua zi s-a înregistrat un nou referat, cu nr. 2669/08.11.2007 în care se men?iona c? dl. F.I. a avut un comportament necorespunz?tor fa?? de ?eful s?u ierarhic superior.

Prin decizia nr. 2766/21.11.2007 societatea angajatoare a suspendat contractul de munc? al d-lui F.I. pentru ca prin decizia nr. 2787 din 23.11.23007 s? dispun? concedierea salariatului începând cu 26.11.2007 f?r? a lua în considerare faptul c? salariatul se afla internat în spital, înc?lcându-se astfel dispozi?iile art. 60 alin.1 lit. a din Codul muncii. Despre decizia de concediere dl. F.I. a luat cuno?tin?? în data de 30.11.2007 când s-a prezentat la sediul societ??ii pentru a solicita o adeverin?? de salariat, prilej cu care a constatat c? pe confirmarea de primire la calitatea primitorului era trecut „tat?l” ?i a intrat în posesia plicului cu decizia de concediere în aceea?i zi, trecând pe la socrul s?u.

Motivând în drept ac?iunea, contestatorul a invocat dispozi?iile art.268 alin. 1, art. 78 alin.1 ?i art.222 din Codul muncii, art. 28 alin. 2 din L 54/2003 ?i art.51 din Constitu?ia României, iar în dovedirea sus?inerilor sale a depus la dosar înscrisuri (f. 5-21, 87- 101, 111, 112).

Ac?iunea este legal scutit? de plata taxei judiciare de timbru ?i a timbrului judiciar potrivit art. 285 C. Muncii.

Formulând întâmpinare prin reprezentan?ii s?i SC I. SRL a solicitat respingerea ac?iunii ca fiind lipsit? de interes, având în vedere c? prin decizia nr.2885/07.12.2007 au fost suspendate efectele deciziei nr. 2787/23.11.2007 tocmai pentru faptul c? salariatul se afla în concediu medical ?i c? i-au fost achitate acestuia toate drepturile salariale la care avea dreptul. Imediat dup? încetarea incapacit??ii de munc? a contestatorului, angajatorul a dispus desfacerea contractului de munc? începând cu 01.03.2008, dat? de la care contestatorul a încetat a mai fi angajatul societ??ii ?i de la care nu s-au mai efectuat pl??i c?tre acesta.

În ceea ce prive?te fondul contesta?iei, s-a ar?tat în întâmpinare c? procedura impus? de codul muncii în ceea ce prive?te cercetarea disciplinar? cât ?i emiterea ?i comunicarea deciziei a fost respectat? pân? la cele mai mici detalii ?i c? atitudinea contestatorului în cadrul societ??ii a fost una constant? de nesupunere fa?? de directivele primite ?i de ignorare a regulilor impuse atât de R.O.I., de fi?a postului cât ?i de contractul colectiv la nivel de întreprindere referitoare la programul de lucru ?i la obliga?iile de serviciu, dând dovad? de un comportament agresiv atât fa?? de colegi cât ?i fa?? de superiori. De altfel, se mai arat? în întâmpinare, în cadrul cercet?rii disciplinare efectuate, asistat fiind de un reprezentant al sindicatului, contestatorul a recunoscut c? a gre?it ?i a ar?tat c? î?i va cere scuze.

În urma procedurilor administrative s-a concluzionat c? abaterile contestatorului au fost grave, repetate ?i au produs un climat nes?n?tos procesului de produc?ie din unitate, fapt pentru care s-a dispus desfacerea contractului individual de munc?.

În dovedirea sus?inerilor sale, intimata a depus la dosar înscrisuri (fl. 33-84).

Contestatorul a r?spuns în scris la întâmpinarea formulat? de SC I.SRL ar?tând c? nu s-a f?cut dovada unei abateri grave care s? duc? la desfacerea disciplinar? a contractului individual de munc? ?i c? cercetarea prealabil? este viciat? întrucât salariatului i-au fost înl?turate sus?inerile nemotivat (fl. 109,110).

Completându-?i ac?iunea, contestatorul a solicitat s? se constate ?i nulitatea deciziilor nr. 2885/05.212.2007 ?i 67/29.02.2008( fl. 116, 117).

Prin încheierea din 21.10.2008 instan?a a respins excep?ia lipsei de interes ?i admi?ând excep?ia prescrip?iei a constatat prescris dreptul contestatorului la ac?iune privind deciziile nr. 2885/05.12.2007 ?i nr. 67/29.02.2008 (fl. 124).

Analizând înscrisurile aflate la dosar instan?a re?ine urm?toarele:

Prin decizia nr. 2787/23.11.2007 SC I. SRL a decis desfacerea contractului individual de munc? încheiat cu dl. F.I. încadrat pe postul de confec?ioner (banzechist) conform art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 alin.1 lit. f). din L 53/2003, dispunându-se totodat? suspendarea acestui contract, în perioada 21- 23.11.2007, conform art. 52 alin.1 lit. a). din L53/2003 (fl. 15,16).

Asupra dispozi?iei de desfacere a contractului de munc? societatea angajatoare a revenit, dispunând prin decizia nr. 2885/07.12.2007executarea deciziei din 23.11.2007 pentru perioada în care salariatul se afl? în incapacitate de munc? stabilit? prin certificat medical eliberat conform legii (fl. 33). Prin urmare, contesta?ia formulat? împotriva deciziei nr. 2885/07.12.2007 va fi analizat? pe fond.

Instan?a constat? astfel c? în sarcina contestatorului s-au re?inut ca abateri disciplinare înc?lcarea normelor de conduit? la locul de munc? ?i de disciplin? a muncii, fapta s?vâr?it? – comportament amenin??tor, abuziv, agresiv – verbal constituind abatere deosebit de grav?. S-a re?inut, totodat?, c? în perioada anterioar? salariatul F.I. a mai înregistrat abateri disciplinare de genul celor men?ionate, prin faptele sale perturbând activitatea din cadrul societ??ii.

Cu privire la acest aspect, instan?a constat? c? salariatul F.I. a fost sanc?ionat cu avertisment scris în anul 2004 (fl. 82) îns?, chiar dac? actualul cod al muncii nu mai reglementeaz? reabilitarea salaria?ilor sanc?iona?i disciplinar, având în vedere perioada de 3 ani dintre cele dou? sanc?iuni, la emiterea celei de-a doua decizii de sanc?ionare (2787/23.11.2007) nu poate fi invocat? decizia din 2004 pentru a demonstra abaterile repetate de la normele de comportare. Adresele depuse la dosar (fl. 80-81) nu pot fi luate în considerare întrucât nu rezult? c? s-a aplicat contestatorului sanc?iunea „mustrare verbal?”, ci eventual c? s-a propus o astfel de sanc?iune.

În consecin??, instan?a urmeaz? s? analizeze dac? abaterea disciplinar? din 06.11.2007 este suficient de grav? pentru a determina desfacerea disciplinar? a contractului individual de munc?.

Astfel, abaterea disciplinar? re?inut? a constat în faptul c? în data de 06. 11.2007, în jurul orelor 14,55, contestatorul a fost surprins de ?eful ierarhic dezechipându-se de halatul de lucru ?i îmbr?când vesta personal? dar ?i pentru comportamentul necorespunz?tor fa?? de ?eful ierarhic.

În cuprinsul procesului-verbal de cercetare disciplinar?, contestatorul recunoa?te c? a ?ipat la ?eful ierarhic, c? din cauza frigului s-a îmbr?cat, c? momentan nu mai avea de lucru ?i mai erau doar 10 minute pân? la terminarea programului. De asemenea, în aceea?i not? explicativ? contestatorul a ar?tat c? regret? cele întâmplate.

Evident c? pentru cele întâmplate contestatorul se face vinovat, îns? gravitatea acestor fapte nu justific? desfacerea contractului individual de munc? întrucât nu au tulburat profund activitatea angajatorului astfel încât continuarea acesteia s? devin? imposibil?. De aceea, instan?a apreciaz? c? sanc?iunea este prea aspr? ?i în consecin?? o va înlocui cu sanc?iunea reducerii salariului de baz? cu 10% pentru trei luni, sanc?iune prev?zut? de art. 264 alin.1 lit. e Codul Muncii.

Întrucât decizia contestat? a produs efecte din 01.03.2008, dat? la care a încetat starea de incapacitate de munc? a contestatorului, drepturile salariale prev?zute de art. 78 C. muncii se cuvin începând cu aceast? dat?.

Având în vedere c? m?sura concedierii a fost înlocuit? cu o sanc?iune mai blând?, în temeiul art. 78 Codul muncii instan?a va dispune reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior cu obligarea angajatorului la plata diferen?elor b?ne?ti datorate salariatului ca urmare a aplic?rii sanc?iunii pecuniare.

Tags: contract de muncă

Litigii munca – executare contract de munca

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 2399/88/2008
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINTA CIVILA Nr. 347
Şedinţa publică Din data de a 04 Martie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2399/88/2008, reclamantul “…” a chemat în judecată SC “”…””SRL, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună executarea în continuare a contractului său de muncă nr.6096/14.03.2008 cu actele adiţionale aferente şi repunerea sa în drepturile de director comercial avute înainte de data de 15.09.2008, cu plata drepturilor salariale cuvenite, anularea acuzelor care i se aduc prin referatul nr.249/15.09.2008 şi clarificarea situaţiei sale ca angajat şi, în cazul eventualei încetări a contractului său de muncă, solicită obligarea angajatorului la plata salariilor pe perioada de la încetarea contractului şi până la 24 de luni, în conformitate cu obiecţia formulată de el şi acceptată de angajator din actul adiţional nr.2 la contractul individual de muncă şi cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatorul a arătat că, în perioada 21.02.2008 – 15.09.2008 a desfăşurat în cadrul SC “”…””SRL “…” activitatea de director comercial în conformitate cu contractul individual de muncă nr.6096/14.03.2008.

În data de 15.09.2008 când s-a prezentat la sediul unităţii s-a desfăşurat o aşa-zisă cercetare disciplinară prealabilă, în urma căreia s-a emis referatul nr.249/15.09.2008, pe care a fost pus să-l semneze de luare la cunoştinţă şi prin care i se imputa abateri disciplinare grave nesusţinute prin nici o dovadă clară, abateri care conform referatului duc la desfacerea contractului de muncă în temeiul prevederilor art.264 alin.1 lit. f din Codul muncii.

A menţionat contestatorul că prin nota scrisă nr.250/15.09.2008, fără a i se da o motivaţie a acestui fapt, i s-a cerut să predea toate bunurile puse la dispoziţia sa de către societate, respectiv autoturism, telefon, laptop, etc., nemaiputând practic să-şi desfăşoare activitatea. Precizează că i-a fost luat şi cardul de decont pus la dispoziţia sa şi alimentat de către societate pentru a putea suporta cheltuielile de cazare la hotel.

În data de 14 octombrie 2008, contestatorul a depus la dosarul cauzei cerere completatoare, prin care a solicitat anularea deciziei nr.258/29.09.2008 de desfacere a contractului de muncă şi repunerea începând cu data de 15.09.2008, în funcţia de director comercial la SC “”…””SRL, cu toate drepturile acestei funcţii ce decurg din contractul de muncă încheiat şi din actele adiţionale aferente cât şi plata tuturor drepturilor salariale ce i se cuveneau conform contractului de muncă şi a actelor adiţionale, începând cu data de 15.09.2008, respectiv data emiterii referatului de cercetare disciplinară şi până la sfârşitul procesului.

În dovedire, a depus la dosarul cauzei: contractul individual de muncă, actele adiţionale nr.1 şi nr.2/2008, referatul nr.249/2008, adresa înregistrată sub nr.250/2008, decizia nr.1/2008.

În apărare, intimata a depus la dosarul cauzei:întâmpinare, notele din data de 25.06.2008 şi data de 8 august 2008, regulamentul intern.

Examinând contestaţia, în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Prin emiterea deciziei nr.1 din 29.09.2008, intimata i-a desfăcut contestatorului contractul individual de muncă potrivit art.61 lit.a din Codul muncii.

Potrivit art.61 lit.a din Codul muncii, “angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulamentul de disciplină a muncii opri de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară.”

Potrivit art.267 alin.1 din Codul muncii, nici o sancţiune disciplinară, cu excepţia avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Practica judiciară este constantă în ceea ce priveşte obligativitatea acestei cercetări.

Ori, din probele depuse la dosarul cauzei, rezultă că intimata nu a efectuat o cercetare disciplinarăm prealabilă emiterii deciziei nr.1/2008.

În ceea ce privesc abaterile disciplinare reţinute prin decizia de concediere, instanţa constată că societatea intimată nu a făcut dovada acestor abateri, deşi, potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei revine angajatorului.

Art.268 alin.2 din Codul muncii prevede că:

“Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute de art.267 alin.3, nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;

e) temeiul în care sancţiunea poate fi contestată;

f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.”

În decizia nr.1/29.09.2008, intimata nu a îndeplinit toate condiţiile impuse de art.268 aloin.2 din Codul muncii.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a admite contestaţia şi a anula ca netemeinică şi nelegală decizia nr.1 din 29.09.2008 emisă de SC “”…”” SRL Târgu “…”, judeţul “…”.

Întrucât decizia nr.1/2008 este nelegală şi netemeinică, văzând şi disp. art.78 din Codul muncii, instanţa urmează a dispune reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior desfacerii contractului de muncă prin decizia contestată şi plata drepturilor salariale cuvenite potrivit legii de la 15.09.2008 şi până la 4.03.2009 inclusiv.

Având în vedere că “…” a efectuat cheltuieli în proces iar contestaţia i-a fost admisă, instanţa urmează a obliga pârâta să plătească contestatorului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Tags: contract de muncă, litigii de munca

Contestaţie decizie desfacere contract de muncă

Dosar nr. 897/88/2008
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ NR.152
Şedinţa publică din data de 2 februarie 2009

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr.1941/88/2007 reclamantul ……. a formulat contestaţie împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă nr.241 din 26.07.2007 emisă de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Tulcea, solicitând anularea acesteia ca nelegală şi netemeinică şi reintegrarea în funcţia avută anterior,cu obligarea la plata drepturilor salariale ce i se cuvin până la reintegrarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestaţiei, contestatorul a arătat că a funcţionat în calitate de pădurar al Direcţiei Silvice Tulcea din anul 1972 iniţial la Ocolul Silvic ……, iar din anul 2004 la Ocolul Silvic ……. având în supraveghere Cantonul 9 Zaclău.

S-a mai arătat că în perioada martie – aprilie 2007 s-a efectuat un control de fond la cantonul supravegheat de contestator, urmare căreia i s-a desfăcut contractul de muncă motivat de faptul că datorită gestionării neglijente şi efectuării unei paze necorespunzătoare, în canton s-au produs 255 delicte silvice cu un volum de 202,972 m.c.

S-a invocat excepţia tardivităţii emiterii deciziei întrucât angajatorul a aplicat sancţiunea disciplinară peste termenul legal de 30de zile calendaristice calculate de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare.

S-a mai solicitat să se constate că decizia în discuţie este lovită de nulitate absolută motivat de faptul că pretinsa faptă nu a fost descrisă în mod corespunzător angajatorul neprecizând în ce constă aceasta, făcând referire generică la un nr.de 255 delicte silvice situaţie în care se află în imposibilitatea formulării apărării.

În măsura în care angajatorul prin delicte silvice a avut în vedere tăieri ilegale de arbori în cantonul supravegheat de contestator, acesta a solicitat să se constate că în legătură cu astfel de fapte, şi-a îndeplinit întocmai sarcinile de serviciu în perioada 2004 – 2007 în cadrul Ocolului Silvic …… identificând autorii şi întocmind un nr.de aprox.200 procese -verbale de contravenţie.

Prin sentinţa civilă nr.2399 din 19 dec.2007, tribunalul a respins contestaţia, ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs contestatorul ……., criticând-o sub aspectul legalităţii, întrucât prin contestaţie a invocat excepţia tardivităţii emiterii deciziei nr.241/26.07.2007, excepţie pusă în discuţia părţilor la termenul de judecată din 6.12.2007, asupra căreia instanţa a omis a se pronunţa, iar prin soluţionarea cauzei pe fond la acel termen i-a fost încălcat dreptul la apărare.

Prin decizia civilă nr.173/24 martie 2008 Curtea de Apel Constanţa a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că, prin contestaţia introdusă pe rolul Tribunalului Tulcea contestatorul ……. a invocat excepţia tardivităţii emiterii deciziei de desfacere a contractului de muncă nr.241/26.07.2007, excepţie pusă în discuţia contradictorie a părţilor la termenul de judecată din 06.12.2007, asupra căreia instanţa a aomis a se pronunţa, statuând la data de 19.12.2007 în sensul respingerii contestaţiei ca nefondată.

Procedând în acest fel, instanţa de fo9nd s-a pronunţat pe altceva decât ceea ce i s-a cerut la termenul de judecată din 06.12.2007, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului dreptului, fiind totodată încălcat principiul contradictorialităţii cu privire la dezbaterile de la acea dată asupra contestaţiei formulate de ……..

După casare cu trimitere spre rejudecare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr.897/88/2008.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu martori şi proba cu expertiza tehnică specialitatea silvicultură.

La termenul când s-a judecat cauza, contestatorul prin avocat a arătat că înţelege să nu mai solicite reintegrarea în muncă, motivat de faptul că, s-a pensionat.

Examinând cauza, instanţa reţine următoarele:

Referitor la excepţia tardivităţii emiterii deciziei contestate se constată că ea este nefondată.

Prin decizia nr.241/26.07.2007 s-a procedat la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatorului, pădurar în cadrul Ocolului Silvic ….. în temeiul art.100 lit.”g” din Contractul colectiv de muncă coroborat cu dospoz.art.48 alin.2 lit.g din OG nr.59/2000 privind Statutul Personalului Silvic aprobată şi modificată prin Legea nr.247/2001.

S-a menţionat în cuprinsul deciziei contestate că măsura disciplinară a fost aplicată ca urmare a constatării unor delicte silvice în cantonul nr.9 Zaclău, aflat în paza şi gestiunea contestatorului, respectiv un nr.de 255 delicte silvice cu un volum de 202,972 mc. şi o valoare de 28.455,48 Ron.

Se mai constată că prin raportul înregistrat la Direcţia Silvică ……. sub nr.360/22.02.2007 întocmit de tehnicianul silvic ……, fila 45 din dosar, au fost sesizate anumite nereguli privind gestionarea masei lemnoase din Cantonul pădurarului ……..

Urmare acestui raport s-a dispus efectuarea unui control parţial, control care s-a desfăşurat în perioada 26-28 febr.2007 şi a relevat existenţa unui nr.de 253 delicte silvice pentru care nu au fost prezentate documente justificative şi care au fost evidenţiate în carnetul de inventariere, întocmit la 26.02.2007 şi 28.02.2008 însuşit de contestator.

Acest fapt este adus la cunoştinţa conducerii Direcţiei Silvice ……. cu raportul nr.464/12.03.2007 înregistrat sub nr.1256/16.03.2007 la Direcţia Silvică ……

Ţinând seama de constatările cuprinse în raport, precum şi de propunerile de sancţionare făcute, respectiv desfacerea disciplinară a contractului de muncă a contestatorului, s-a făcut aplicarea dispoz.art.49 alin.2 din Statutul personalului silvic coroborat cu art.18 din Ordinul nr.247/2002, potrivit cu care „în cazul abaterilor disciplinare pentru care se propun sancţiuni menţionate la art.48 alin.(2) lit.d,f,g consiliul de disciplină analizează faptele săvârşite în vederea adoptării dintre sancţiunile respective, astfel că documentaţia a fost comunicată spre analiză, dezbatere şi propunere Consiliului de disciplină.

Finalizarea acţiunilor desfăşurate de către Consiliul de disciplină s-a concretizat în raportul nr.2917/27.06.2007 care a fost comunicat conducerii, astfel cum prevede art.50 alin.3 din Statutul personalului silvic şi art.22 alin.4 din Ordinul nr.247/2002 pentru ca pe baza propunerii acestui organism să se aplice sancţiunea (art.53 alin.1 lit.b).

Decizia contestată nu a fost emisă tardiv, întrucât au fost respectate termenele prevăzute de art.268 din Codul muncii, cât şi cele prevăzute de Legea nr.188/1999.

Sancţiunea disciplinară nu a fost aplicată peste termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare de 6 luni, deoarece de la înregistrarea raportului nr.1256/16.03.2007 şi până la emiterea deciziei au trecut mai puţin de 6 luni. Totodată a fost respectat şi termenul de 30 de zile privind aplicarea sancţiunii disciplinare prin emiterea deciziei în forma scrisă. Momentul începerii curgerii termenului este cel al înregistrării contestaţiei formulate de ……. (nr.88/22.06.2007). Acest moment este în concordanţă cu prevederea art.24 alin.1 din Ordinul nr.274/2002, în acelaşi sens fiind şi art.52 alin.2 din Statutul personalului silvic.

Chiar în ipoteza în care se consideră ca moment al începerii termenului data raportului Consiliului de disciplină nr.2917/27.06.2007 se poate concluziona că decizia este emisă în termenul legal de 30 de zile.

Decizia contestată a fost emisă şi cu respectarea dispoz.art.77 alin.5 din Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, potrivit cu care sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

Ori, din probele administrate în cauză a rezultat că data săvârşirii debitelor reţinute în sarcina contestatorului este perioada ianuarie – februarie 2007.

Este neîntemeiată şi susţinerea potrivit cu care decizia contestată este lovită de nulitate deoarece fapta imputată nu a fost descrisă concret, întrucât din considerentele deciziei rezultă care este fapta imputată, respectiv constatarea delictelor silvice în cantonul 9 Zaclău, aflat în paza şi gestiunea contestatorului, respectiv un nr.de 255 delicte silvice cu un volum de 202,972 mc. şi o valoare de 28.455,48 Ron.

Faptul că în decizia contestată nu sunt arătate in extenso abaterile reţinute în sarcina contestatorului nu este de natură să ducă la concluzia că decizia ar fi lovită de nulitate, întrucât abaterile au fost detaliate în cuprinsul actelor care au stat la baza emiterii deciziei, iar contestatorul a luat cunoştinţă despre acestea, în timpul cercetării prealabile, fiind audiat.

Din probele administrate în cauză a rezultat şi existenţa faptei reţinute în sarcina contestatorului, acesta făcându-se vinovat de săvârşirea abaterii disciplinare abatere de o gravitate deosebită cu consecinţe din punct de vedere material.

În nota explicativă dată de contestator în cursul efectuării cercetării prealabile, acesta a recunosc ut implicarea în producerea anumitor delicte ca şi încercarea acestuia de a ascunde producerea prejudiciului.

Prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, contestatorul nu şi-a îndeplinit principala atribuţie stabilită prin Regulamentul pentru paza pădurii şi fişa postului, respectiv paza cantonului al cărui tutelar era.

Expertiza efectuată în cauză a constatat existenţa unor tăieri ilegale de arbore în perioada ianuarie – februarie 2007, care deşi nu sunt în numărul reţinut, prin decizia de sancţionare, această expertiză a fost efectuată la 2 ani de la constatarea săvârşirii delictelor, iar zona a fost inundabilă şi vegetaţia a crescut.

Faţă de toate aceste considerente, urmează a respinge excepţia tardivităţii emiterii deciziei contestate, ca nefondată.

Urmează a respinge excepţia de nulitate absolută a deciziei contestate pentru nedescrierea abaterilor, ca nefondată.

Urmează a respinge contestaţia ca nefondată.

Tags: contencios administrativ, contestaţie, contract de muncă, desfacere, excepţia tardivităţii