Rezolutie contract

SC.722/04.03.2009

I N S T A N T A:

A. ASUPRA CAUZEI CIVILE DE FATA:

1. Reclamanta ……………….. a sesizat Judecătoria Tulcea cu o cerere de chemare in judecata, solicitând in contradictoriu cu …………….. rezoluţiuna contractului de prestări servicii încheiat intre aceste societăţi si obligarea la restituirea avansului plătit, la plata penalităţilor de întârziere si a dobânzii legale. In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat ca la data de 07.01.2008 a încheiat cu parata un contract de prestări servicii, prin care ……………. se obliga sa confecţioneze si sa monteze o firma luminoasa pentru preţul total de 16200 lei. La data încheierii contractului, reclamanta a plătit un avans de 6200 lei, urmând ca parata sa execute in termen de 30 de zile lucrarea la care s-a obligat. In ciuda acestui fapt, aceasta nu a executat lucrarea la care s-a obligat, orice solicitare in acest sens venita din partea reclamantei fiind fara rezultat.

2. Legal citata, societatea parata nu s-a prezentat in instanţa si nu a formulat întâmpinare.

3. In vederea soluţionării cauzei, instanţa a dispus citarea ……………… cu menţiunea personal la interogatoriu pentru termenele din data de 28.01.2009 si 25.02.2009.

B. ANALIZAND ACTELE SI MATERIALUL PROBATOR AL CAUZEI, INSTANTA RETINE URMATOAREA SITUATIE DE FAPT :

4. La data de 07.01.2009 intre ………….. (in calitate de beneficiar) si ………….. (in calitate de prestator) a fost încheiat un contract de prestări servicii, prin care parata se obliga sa execute si sa monteze o firma luminoasa cu tub neon modelat, contra unui preţ total de 16200 lei. Din acest preţ, reclamanta a achitat la data încheierii contractului suma de 6200 de lei, prin ordin de plata si numerar (filele 8 si 9 dosar).

5. Deşi acest avans plătit a fost mai mare decât cel convenit prin contract (35%), parata nu a executat lucrarea la care s-a obligat in termenul convenit de către clauzele contractuale.

6. Anterior declanşării litigiului, reclamanta a îndeplinit procedura concilierii directe, conform art. 720? Cod de Procedura Civila, prin expedierea unei convocări in acest sens. Deşi aceasta convocare a fost restituita de Posta Romana cu menţiunea societatea este mutata, instanţa apreciază ca procedura concilierii directe a fost îndeplinita, reclamantei neputându-i-se reproşa faptul ca parata si-a mutat sediul efectiv, fara a face cuvintele menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului pentru a fi opozabile terţilor.

7. Fata de probele administrate in cursul cercetării judecătoreşti, instanţa apreciază ca acţiunea formulata de către reclamanta este parţial întemeiata.

8. Astfel, in ceea ce priveşte capătul de cerere privitor la rezoluţiuna contractului încheiat intre parti, se constata ca in cuprinsul acestuia (fila 5 dosar) a fost inserat un pact comisoriu de gradul IV, care prevede încetarea de drept, fara a mai fi necesara intervenţia unei instanţe judecătoreşti si fara preaviz, in cazul in care una din parti nu isi executa una din obligaţiile esenţiale enumerate in prezentul contract. Cum parata nu a executat lucrarea la care s-a obligat prin contract, pactul comisoriu menţionat in contract si-a produs efectele, respectiv rezoluţiuna acestuia. Prin urmare, primul capăt de cerere urmează a fi admis, urmând sa se constate intervenita rezoluţiuna contractului încheiat intre parti la data de 07.01.2009.

9. Cum rezoluţiuna unui contract are ca efect repunerea parţilor in situaţia anterioara, avansul plătit de către reclamanta ………………. impunându-se a fi restituit in întregime.

10. Conform art. 6.3 din contract “pentru orice întârziere de plata/livrare, prestatorul/beneficiarul se obliga sa plătească o penalizare de 0.5 % pe zi din suma datorata, cuantumul penalităţilor neputând depăşi totalul sumei datorate.” Cum societatea parata nu a executat lucrarea prevăzuta in contract, se cuvine ca aceasta sa suporte, pe langa restituirea avansului si plata penalităţilor de întârziere pentru cele 242 de zile scurse de la data când parata trebuia sa execute lucrarea si pana la data introducerii acţiunii. Cum cuantumul acestor penalitati nu poate trece peste cuantumul sumei asupra căreia au fost calculate, instanţa va obliga societatea parata la plata doar a sumei de 6200 de lei cu titlu de penalităţi de întârziere.

11. Cat priveşte capătul de cerere privind obligarea la plata dobânzii legale, instanţa apreciază insa ca acesta este nefondat. Prin stipularea penalităţilor de întârziere in cuprinsul contractului, părţile au înţeles sa estimeze pe cale de convenţie mărimea prejudiciului care s-ar crea in caz de neexecutare de către o parte a obligaţiilor ce ii revin, aplicarea acestor penalităţi excluzând curgerea dobânzii legale in baza O.G. nr. 9/2000.

12. Conform art. 274 Cod de Procedura Civila, parata urmează a fi obligata la plata cheltuielilor de judecata efectuate de către societatea reclamanta. Se apreciază in cauza ca onorariul plătit si solicitat de către ………………. (5000 de lei) este vădit disproporţionat fata de valoarea pricinii, complexitatea cauzei si volumul de munca depus de către avocatul ales al acesteia, astfel ca instanţa va reduce suma care va trebui sa fie plătita de către parata cu titlu de cheltuieli de judecata la cuantumul de 2000 de lei, la care se va adăuga taxa de timbru (filele 3 si 38 dosar).

Tags: Rezoluţie contract

Rezolutie contract

R O M Â N I A

JUDECATORIA ONESTI

JUDETUL BACAU

Dosar nr. 2906/270/2010 rezolutiune contract

Înreg. 30.04.2010

SENTINTA CIVILA NR. 3531

Sedinta publica din data de 08 decembrie 2010

COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN :

Presedinte – ……

Grefier – ………

Astazi a fost pe rol judecarea actiunii civile formulata de reclamantul ….., domiciliat în comuna Dofteana, judetul Bacau împotriva pârâtilor …. … si ….., având ca obiect rezolutiune contract.

La apelul nominal facut în sedinta publica a raspuns avocat ……. pentru reclamant si martorii ….., ……., lipsa reclamantul si pârâtii.

Procedura de citare legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de grefierul de sedinta, dupa care:

Avocat …… pentru reclamant, depune la dosar ziarul Adevarul din data de 12.11.2010 cu care face dovada citarii pârâtilor prin publicitate si solicita audierea martorilor prezenti.

Instanta procedeaza la audierea martorilor ……, ……, pe rând si sub prestare de juramânt, atragându-li-se atentia ca marturia mincinoasa se pedepseste, declaratiile acestora fiind consemnate la dosar.

Avocat ……. pentru reclamant, arata ca nu are alte cereri de formulat.

Nemaifiind cereri noi de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat ……..pentru reclamant, solicita admiterea actiunii, sa se dispuna rezolutiunea contractului încheiat între parti, sa se constate ca de 3-4 ani pârâtii nu si-au onorat obligatiile, fara cheltuieli de judecata.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.

I N S T A N T A

Deliberând,

Asupra cauzei civile de fata;

Constata ca prin actiunea formulata reclamantul …… a chemat în judecata pe pârâtii …… si ….. pentru a se dispune rezolutiunea contractului de întretinere, autentificat sub nr. 695/07. 08.2002 la Biroul Notarului Public Vasile Balan, cu sediul secundar în ……. judetul Bacau.

Actiunea a fost legal timbrata iar în motivare reclamantul arata ca pârâtii nu îsi îndeplinesc nici una din obligatiile asumate prin contract.

Pârâtii, desi legal citati, nu s-au prezentat în instanta si nu au formulat întâmpinare.

În cauza s-au administrat probe cu înscrisuri si au fost audiati martori, probatorii din analiza carora instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

În data de 07.08.2002, între reclamantul …. si pârâtii …..si Mihaila …… s-a încheiat contractul de întretinere, autentificat sub nr. 695/07.08.2002 la Biroul Notarului Public Vasile Balan, cu sediul secundar în …….. judetul Bacau.

Conform contractului, reclamantul a transmis pârâtilor imobilele situate în ……., judetul Bacau, având numarul cadastral 367, respectiv: o locuinta C.1 construita din lemn, acoperita cu tigla, compusa din doua camere(cu o suprafata construita de 45 m.p.); un grajd construit din lemn, acoperit cu tigla(cu o suprafata construita de 31 m.p.), precum si suprafata de 1965 m.p. teren aferent, structurat dupa cum urmeaza: suprafata de 360 m.p. teren curti constructii, suprafata de 1440 m.p. teren arabil intravilan si suprafata de 165 m.p. teren arabil intravilan, cu vecinii: la Nord – Tifrea Mihai, la Est – DC, Ciuric Mihai, la Sud – izlaz, la Vest – Matei Vasile.

Pretul acestei vânzari consta în întretinerea reclamantului – vânzator de catre pârâtii – cumparatori, pe toata durata vietii reclamantului, întretinere evaluata la suma de 30.000.000 lei vechi, întretinere ce consta în hrana, îmbracaminte, încaltaminte, încalzit, iluminat, asistenta medicala si suportarea cheltuielilor de înmormântare si pomenire dupa obiceiurile locului.

Potrivit clauzelor contractuale, cumparatorii intra în stapânirea de drept si de fapt asupra imobilelor susmentionate la data încheierii si autentificarii contractului, vânzatorul rezervându-si dreptul sa ceara rezolutiunea contractului în cazul în care obligatia de întretinere din partea întretinatorilor si executarea în natura ar deveni imposibila din culpa întretinatorilor.

Cumparatorii au declarat ca au cumparat imobilul respectiv în conditiile mentionate anterior si s-au obligat sa respecte întocmai clauza de întretinere.

Din declaratiile martorilor audiati în cauza( ….. si …..) rezulta ca pârâtii nu si-au îndeplinit obligatiile contractuale.

Martora …… mai arata ca de aproximativ un an de zile de reclamant si de sotia acestuia se îngrijeste un vecin pe nume …., în sensul ca are grija de ei cu tot ce este necesar pentru batrâni, le spala hainele, le aduce mâncare, face curatenie. Mai arata martora ca a auzit de la oamenii din sat ca sotii …. si …….. s-au despartit de vreo 3 ani de zile, sunt plecati în Italia si nu i-a mai vazut.

Martorul …… a mai precizat ca …… si …. nu au mai venit pe la reclamant de vreo 3-4 ani si în prezent de reclamant are grija un nepot pe nume …….

Fata de cele de mai sus si de dispozitiile art. 1020 si art. 1021 din Codul civil, constatând ca pârâtii nu si-au respectat obligatiile asumate prin contract, urmeaza a se admite actiunea si a se dispune rezolutiunea contractului de întretinere, autentificat sub nr. 695/07.08.2002 la Biroul Notarului Public Vasile Balan, cu sediul secundar în …….., judetul Bacau.

În consecinta, vor fi repuse partile în situatia anterioara încheierii contractului precizat anterior.

Se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T A R A S T E :

Admite actiunea formulata de reclamantul ……, domiciliat în …….judetul Bacau împotriva pârâtilor ……, domiciliat în …….., judetul Bacau si ……, domiciliata în …….., judetul Bacau.

Dispune rezolutiunea contractului de întretinere, autentificat sub nr. 695/07.08.2002 la Biroul Notarului Public Vasile Balan, cu sediul secundar în ………, judetul Bacau.

Repune partile în situatia anterioara încheierii contractului precizat anterior.

Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi 08 decembrie 2010.

Tags: Rezoluţie contract

Rezolutie contract

ROMÂNIA

JUDECATORIA ONESTI JUDETUL BACAU

Dosar nr.4153/270/2009

Din 03.07.2009 rezol.contract

SENTINTA CIVILA NR.2459

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 08.09.2010

COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:

PRESEDINTE – ADRIAN ASAVEI

GREFIER – DORINICA LUNGU

Pe rol fiind judecarea cauzei civile pentru rezolutiune contract, formulata de reclamantii …. , .. , împotriva pârâtilor …… , …… .

La apelul nominal facut în sedinta publica a raspuns: avocat …… pentru reclamanti pârâta …… reprezentata de avocat …… , lipsa pârâtul ……. .

Procedura de citare legal îndeplinita .

S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, dupa care, avocat …… , solicita a se lua act ca sediul societatii este în…….. , nu are cereri de formulat .

Avocat …….. pentru reclamanti , nu are cereri noi de formulat , a se constata ca sentinta 1685/25. mai 2010 nu a fost apelata , este ramasa definitiva , solicita a se acorda cuvântul pe fondul cauzei .

Instanta constata cauza în stare de judecata , nefiind cereri noi de formulat si acorda cuvântul pe fondul cauzei .

Avocat ……. , solicita a se admite actiunea formulata de reclamanti , a se dispune rezolutiunea contractului de vânzare cumparare , restabilirea situatiei anterioare încheierii contractului , obligarea la plata cheltuielilor de judecata . Depune la dosar concluzii scrise .

Avocat ………. este de acord cu actiunea reclamantilor , a se dispune desfiintarea actului de vânzare – cumparare , restabilirea situatiei anterioare , obligarea la plata cheltuielilor de judecata .

Dezbaterile fiind terminate , cauza a ramas în pronuntare .

I N S T A N T A :

Deliberând ,

Asupra cauzei civile de fata ;

Constata ca reclamantii ….. si …. domiciliati în ….. au chemat în judecata pe pârâtii …. din ….. solicitând rezolutiunea contractului de vânzare cumparare autentificat nr. 519/24.09.2008 la Biroul Notarial Public Vrânceanu Bogdan din ….. iar în cazul în care din probatoriu va rezulta ca în momentul perfectarii contractului de vânzare – cumparare pârâtul i-a indus în eroare în privinta obiectului conventiei sa se constate nulitatea actului de vânzare cumparare.

Totodata reclamantii mai solicita restabilirea situatiei anterioare încheierii contractului de vânzare cumparare constând în revenirea în proprietate pârâtului a terenului cumparat si sa fie obligat la restituirea pretului vânzarii

Totodata reclamantii au mai chemat în judecata ……., sucursala …. care are calitatea de creditor ipotecar, pentru opozabilitate.

Actiunea a fost legal timbrata iar în motivare reclamantii arata ca au cumparat de la pârâtul …. suprafata de 4900 mp teren arabil situat în intravilanul …….. T 1, P A1/113 în baza contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 519/24.09.2008 la BNP Vrânceanu Bogdan pentru care a achitat pretul d e 85.000 Euro.

Pentru achitarea integrala a pretului reclamantii au împrumutat de la ….. sucursala ……suma de 71.000 Euro cu constituirea drept garantie a unei ipoteci de rangul I asupra terenului cumparat.

Reclamantii mai arata ca au fost actionati în judecata de numitii ……, ……. si …… pentru revendicarea suprafetei de teren de 1000 mp parte din terenul sus mentionat, cauza ce constituie dosarului nr. 3646/270/2009 al Judecatoriei Onesti.

La acesta s-a mai adaugat faptul ca Primaria …….. le-a respins reclamantilor cererea pentru autorizatie lucrarile de împrejmuire a terenului cumparat de la pârât, pentru motivul ca ……. nu a avut în proprietate terenul în suprafata de 4900 mp desi în contractul de vânzare cumparare nr. 519/2008 se mentioneaza vânzatorul …… a dobândit terenul prin partaj. În continuare reclamantii arata ca în urma verificarii actelor care au stat la baza sentintei de partaj, respectiv sentinta civila nr. 5661/12.11.1996 a Judecatoriei Onesti s-a constatat ca în TP nr. 79137/1994 emis pe numele autorilor pârâtului si a celorlalti copartajanti figureaza la punctul …….numai suprafata de 3900 mp si nu 4900 mp cu cât figureaza pârâtul …….. în sentinta de partaj.

Fata de situatia expusa reclamantii considera ca se afla în fata unei evictiuni dat fiind ca pierzându-si deplina proprietate si linistita posesie pentru suprafata de 1000 mp si ramânând cu diferenta de 3900 mp le face imposibila edificarea unei constructii destinate unor activitati medicale.

Reclamantii mai sustin ca situatia creata este cu atât mai critica cu cât au garantat cu ipoteca asupra întregii suprafete de teren creditul ipotecar primit de la …….. sucursala …..

Reclamantii conchid în cererea de chemare în judecata expunându-si argumentele în ipoteza în care instanta va considera ar fi vorba de nulitatea contractului de vânzare-cumparare.

Pârâta …….. a formulat întâmpinare în care, solicitând respingerea actiunii, arata ca bancilor li se impune garantarea integrala a creditelor si ca atare dreptul de ipoteca al bancii, dobândit cu buna credinta se impune a fi consolidat din ratiuni de interes general. În situatia în care s-ar duce la desfiintarea contractului de vânzare cumparare a terenului s-ar deschide calea contractarii creditelor cu rea credinta prin garantarea creditelor cu contracte susceptibile de a fi desfiintate.

Pârâtul ……….. nu a formulat întâmpinare.

În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.

De asemenea în scop probatoriu a fost atasat la prezentul dosar si dosarul nr. 3646/2270/2009 al acestei instante.

Din administrarea probatoriului rezulta urmatoarele:

Prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 519/24.09.2008 la BNP Vrânceanu Bogdan din Onesti, pârâtul … le-a vândut reclamantilor, fara nici o rezerva terenul arabil în suprafata de 4900 mp. situat în intravilanul …… cu coordonatele cadastrale T 1, P A 1/1113 si nr. cadastral 1182, la pretul de 85.000 lei euro. În contract s-a precizat ca vânzatorul a dobândit terenul prin efectul actului de partaj consfintit prin sentinta civila nr. 5661/12.11.1996 a Judecatoriei Onesti, teren care figureaza în TP nr. 79137/1994. La data perfectarii vânzarii cumpararii reclamantii cumparatori au achitat din pret suma de 14.000 euro urmând ca diferenta de 71.000 euro sa fie achitata de …… sucursala ……… în termen de 10 zile de la data autentificarii actului, suma respectiva fiind împrumutata cumparatorilor în baza unui contract de credit garantat cu ipoteca asupra terenului cumparat.

Ulterior, prin sentinta civila nr. 1685/25.05.2010 pronuntat de Judecatoria Onesti în cauza ce constituie obiectul dosarului nr. 3646/270/2009 ramasa definita si irevocabila prin nerecurare, a fost admisa actiunea în revendicare a reclamantilor ….., ….. si ……… împotriva pârâtilor ……. si …… ( reclamantii din prezenta cauza) pârâti care au fost obligati sa le lase reclamantilor în linistita posesie si deplina proprietate suprafata de 1000 mp cuprinsa în perimetrul de la punctele 2-3-17-6-7-2 din schita anexa a raportului de expertiza întocmit de expertul Apetroaie Gheorghita din dosarul sus mentionat.

Suprafata de 1000 mp este parte din suprafata de 4900 mp care figureaza în contractul de vânzare cumparare.

Potrivit motivarii din sentinta sus mentionata, suprafata de teren care figureaza în titlul de proprietate ce a stat la baza actului de partaj consfintit prin sentinta civila 5661/1996 nu este de 4900 mp ci de 3900 mp .

Fata de cele retinute, instanta apreciaza ca ne aflam în fata unei evictiuni.

Potrivit art. 1337 Cod civil vânzatorul asigura linistita posesiune a lucrului vândut în favoarea cumparatorului, raspunzând fata de acesta de evictiunea lucrului vândut.

Într-un sens restrâns evictiunea consta în pierderea totala sau partiala a lucrului vândut, prin efectul unei hotarâri judecatoresti care, în virtutea unei cauze anterioare, recunoaste unui tert asupra aceluiasi lucru un drept de proprietate.

Este drept ca reclamantilor le-a ramas în proprietate terenul în suprafata de 3900 mp indicata prin aliniamentul de la punctele 1-2-7-8-9-10-1112-13-14-15-16-1 în schita anexa 1 a raportului de expertiza aflat la dosarul nr. 3646/270/2009 (conexat) dar în situatia creata reclamantii nu se mai pot folosi în mod normal de acest teren dat fiind ca prin pierderea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 1000 mp acestia au ramas cu o deschidere la strada de numai 9,86 mp conform expertizei sus mentionate.

Din situatia de fapt ce rezulta din probatoriu reiese faptul evident ca daca cumparatorii reclamanti ar fi cunoscut la data perfectarii actului de vânzare cumparare situatia reala nu ar mai fi cumparat terenul în cauza.

În contractul de vânzare cumparare s-a stipulat faptul ca vânzatorul garanteaza fata de cumparator de evictiune si cum evictiunea s-a produs ( art. 1337) se impune rezolutiunea contractului de vânzare cumparare încheiat între cei doi reclamanti cumparatori si pârâtul vânzator.

Fata de argumentele expuse, urmeaza ca instanta ca admita actiunea reclamantilor si ca atare se va dispune rezolutiunea contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 519/24.09.2008 la BNP Vrânceanu Bogdan iar pe cale de consecinta se va dispune totodata, restabilirea situatiei anterioare încheierii contractului de vânzare cumparare în sensul ca terenul în suprafata de 3900 mp va reveni în proprietatea pârâtului, iar acesta urmeaza sa fie obligat sa le restituie reclamantilor pretul achitat de 85.000 euro.

Totodata, în temeiul art. 274 Cod procedura civila pârâtul va fi obligat sa le plateasca reclamantilor cheltuieli de judecata.

Pentru aceste motive ,

In numele legii ,

H O T A R A S T E :

Admite actiunea reclamantelor ….. si … , domiciliati în ….. în contradictoriu cu pârâtii …… , domiciliat …… si ……. cu sediul în Bucuresti , ….., prin Sucursala …….. .

Dispune rezolutiunea contractului de vânzare – cumparare nr. 519din 24.09.2008 autentificat la B.N.P. Bogdan Vrânceanu sub nr. 519.

Dispune restabilirea situatiei anterioare încheierii contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr.519 în data de 24.09.2008 la BNP Bogdan Vrânceanu în sensul ca suprafata de 3900 m.p. identificata conform expertizei ing. Apetroaie Gheorghita întocmita în dosarul 3646/270/2009 pe aliniamentul 1- 2-7- 8 -9 – 10- 11 – 12 – 13 – 14 – 15 – 16 – 1 sa revina în proprietatea pârâtului ….. iar acesta sa restituie reclamantilor pretul achitat de 85.000 Euro.

Obliga pârâtul …… sa plateasca reclamantilor suma de 8.831 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi 08.09.2010 .

Tags: Rezoluţie contract

Rezoluţie contract

Tip speţă: sentinţă civile 580

Titlu: rezoluţiei contract

Data speţă: 21.06.2010

Prin cererea înregistrată sub nr.494/199/13.05.2008, reclamantele S. A., S. M. şi G. A.-M. au chemat în judecată pe pârâtul F. V. solicitând rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.368/1997 şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Cererea a fost timbrată cu 3805 lei taxă de timbru şi 0,3 timbru judiciar.

În motivarea cererii se arată că la 24.02.1997 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.368/1997, între S. I.şi A. în calitate de vânzători şi F. M. în calitate de cumpărător. Contractul s-a încheiat şi dobândirea bunurilor s-a făcut în condiţiile art.30 Cod familie de către fam.F.. În acest contract este prevăzută clauza de întreţinere şi clauza de uzufruct viager. Motivat de faptul că preponderent în c/val apartamentului înstrăinat era clauza de întreţinere şi nu preţul achitat – evident contractului trebuie apreciat ca un contract de întreţinere şi nu de vânzare cumpărare.

În cadrul acestui contract beneficiarii contractului nu şi-au respectat obligaţiile asumate, nu au asigurat o întreţinere cât de cât decentă, fără ajutor în gospodărie, fără alimente, medicamente etc., se impune rezilierea acestuia. În plus, preţul derizoriu trecut în contract nu a fost achitat de cumpărător.

Voinţa reală a vânzătorilor la încheierea contractului a fost de a li se asigura întreţinerea la bătrâneţe şi înmormântarea creştinească, la momentul respectiv.

În realitate, pârâtul şi soţia acestui nu s-a preocupat de vânzători, au urmărit doar un profit material, motiv pentru care contractul nu mai poate fi menţinut.

În dovedirea acţiunii au solicitat proba cu interogatoriu, acte, martori.

Cererii de chemare în judecată i-as fost anexat contractul de vânzare-cumpărare.

La termenul din 17.09.2008, reclamantele au depus precizări la acţiune solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâtă şi a numitei F. M..

La acelaşi termen pârâtul F. V., prin apărător a depus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, întrucât nu este semnată de toate reclamantele.

De asemenea, a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportat la obiectul contractului.

Astfel, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.368/1997 este un contract cu executare „dintr-o dată” şi nu succesiv, obiectul acestuia fiind transmiterea nudei proprietăţi contra obligaţiei corelative de plată a preţului, astfel că reclamantele puteau solicita rezilierea sau anularea contractului şi nu rezoluţiunea acestuia.

Având natura unui contract de vânzare cumpărare şi nu de întreţinere, moştenitoarele vânzătorului S. I.pot sta în judecată în acţiune în reziliere, însă , lipsindu-le calitatea procesuală activă în acţiune în rezoluţiune a unui contract de întreţinere, astfel cum a statuat jurisprudenţa.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată întrucât pârâtul nu şi-a asumat nici o obligaţie de întreţinere faţă de vânzători şi pe lângă plata preţului le-a respectat dreptul de uzufruct viager. Părţile contractante sunt nude, iar preţul a fost real, cert, sigur, determinat.

Practica şi jurisprudenţa consacră noţiunea de vilitate a preţului, când se încheie un contract oneros între părţile care au şi calitatea de rude. Or, în anul 1997, preţul de 5 milioane lei, era un preţ corect, iar pentru lipsa preţului, sancţiunea civilă era nulitatea şi nu rezoluţiunea contractului.

Reclamanta S. A. se află sub influenţa unei rude mai tinere, membră a unei secte religioase.

Pârâtul, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.115 Cod pr.civilă.

La termenul din 05.11.2008 reclamantele au depus precizări la acţiune arătând că acţiunea formulată de reclamantă este rezoluţiune contract. Contractul, deşi intitulat de vânzare cumpărare, este în realitate un contract de întreţinere, scopul încheierii lui fiind întreţinerea şi nu suma de bani primită drept preţ.

În acest contract există o pluralitate de debitori şi creditori iar fiicele defunctului au calitate procesuală activă în cauză.

Dreptul la întreţinere este un drept procesual şi netransmisibil prin succesiune. Acţiunea în rezoluţiune a contractului pentru neexecutare are caracter patrimonial iar dreptul la acţiune se transmite moştenitorilor.

Pârâtul F. V. are calitate procesuală pasivă, întrucât F. M. a dobândit imobilul în condiţiile art.30 Cod familie.

La termenul din 15.02.2010 instanţa a respins excepţia nulităţii cererii pentru lipsa semnăturii întrucât reclamantele au semnat cererea de chemare în judecată.

La termenul din 08.03.2010 pârâta F. M a depus cerere reconvenţională, solicitând transformarea obligaţiei de întreţinere prevăzută în contract în obligaţia de plată a unei sume de bani în valoare de 500 lei lunar către reclamanta S. A., începând cu data pronunţării hotărârii. Cererea reconvenţională a fost legal timbrată cu 50 lei taxă de timbru şi 1,5 lei timbru judiciar.

În motivarea cererii reconvenţionale pârâta a arătat că obiectul contractului a fost vânzarea unui imobil pentru care cumpărătoarea a achitat vânzătorilor un preţ determinat, obligându-se în acelaşi timp să le asigure uzufructul viager şi să le asigure întreţinerea, corespunzător stării şi nevoilor de viaţă ale vânzătorilor.

Până la decesul vânzătorului (soţul reclamantei)şi-a executat corespunzător şi cu bună credinţă obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contractul 368/1997 faţă de ambii vânzători, adică le-a achitat preţul convenit, le-a asigurat folosinţa imobilului respectându-le clauza de uzufruct viager, le-a asigurat întreţinerea decentă şi la decesul vânzătorului S I.s-a preocupat să-i asigure ceremonia de înmormântare conform tradiţiei, suportând toate cheltuielile.

După decesul vânzătorului, reclamanta, influenţată de o rudă a sa, a promovat acţiune în rezoluţiunea contractului şi a refuzat să mai primească întreţinerea pe care s-a oferit să i-o acorde. Pe tot parcursul soluţionării primului dosar de rezoluţiune (30/199/2007) reclamanta a refuzat să îi permită să ia legătura cu ea. După ce s-a terminat primul proces, în luna iunie 2008, văzând atitudinea sa refractară faţă de ea a înţeles să o notifice în scris şi să o întrebe cum doreşte să îşi exercite obligaţia de întreţinere.

În luna noiembrie 2008 i-a răspuns în scrisă dumneaei doreşte să îi achite o sumă de bani, lunar, în cuantum de 500 lei, exprimându-şi astfel dezacordul de a-i permite să-şi execute obligaţia de întreţinere în natură şi solicitând novaţia obiectivă a obligaţiei de întreţinere şi transformarea ei într-o obligaţie de plată a unei sume de bani.

Neexistând in titlu în acest sens, nu i-a transformat cu de la ea putere obligaţia de întreţinere în rentă viageră, dar pentru că în continuare refuză să primească întreţinerea şi a acţionat-o din nou în judecată, înţelege să formuleze prezenta cerere.

Instanţa are posibilitatea de a transforma o obligaţie într-o altă obligaţie temporar sau definitiv, fie prin acordul părţilor fie la cererea creditorului.

În cauză, cererea creditorului este reprezentată prin notificarea transmisă la data de 06.11.2008 prin BEJ „G. K. în dosarul 10/2008 iar ea îşi exprimă acordul în acest sens, astfel încât să poată opera novaţia obiectivă a obligaţiei de întreţinere.

Si înainte de promovarea primului proces, a procedat la trimiterea către reclamantă sau către soţul ei a diferitelor sume de bani la cererea acesteia.

Apreciază că cererea este întemeiată atât în drept cât şi în fapt, fiind îndeplinite condiţiile legale, respectiv: existenţa unei obligaţii valabile care urmează a fi transformată (a se stinge prin novitate) adică prin obligaţia de întreţinere.; naşterea unei noi obligaţii valabile adică naşterea obligaţiei de a plăti suma de bani; noua obligaţie nu a făcut obiectul vechii obligaţii; intenţia părţilor de a nova.

Pârâta, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.1128 pct.1 Cod civil.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu acte, interogatoriu, martori, prezumţii.

La acelaşi termen pârâta F. M. a depus întâmpinare.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că şi-a executat corespunzător şi cu bună credinţă obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contractul 368/1997 faţă de ambii vânzători, adică le-a achitat preţul convenit, le-a asigurat folosinţa imobilului respectându-le clauza de uzufruct viager, le-a asigurat întreţinerea decentă şi la decesul vânzătorului S. I. s-a preocupat să-i asigure ceremonia de înmormântare conform tradiţiei, suportând toate cheltuielile.

Contractul a fost încheiat în urmă cu 13 ani şi părţile timp de 10 ani nu şi-au manifestat în nici un fel nemulţumirea faţă de modul în care înţelegea să-şi execute obligaţia de întreţinere faţă de ambii vânzători până la acest moment. În toţi aceşti ani a avut grijă să le asigure vânzătorilor cele necesare unei existenţe normale. La data la care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a cărui rezoluţiune se cere, convenţia părţilor a fost aceea ca obligaţia de întreţinere să şi-o execute prin expedierea unor sume de bani sau pachete atunci când vânzătorii ar fi avut nevoie. Această convenţie rezidă din însuşi faptul că pârâta locuia şi lucra la B. în timp ce vânzătorii beneficiari al clauzei de întreţinere locuiau în B., aspect cunoscut de vânzători şi care rezultă din chiar contractul 368/1997. Niciodată acordul de voinţă, al părţilor n-a cuprins intenţia vreuneia dintre părţi ca ea, cumpărătoarea să se mute la B. şi nu a pretins ca ea să locuiască sau să gospodărească împreună cu reclamanta şi soţul acesteia.

Pe tot parcursul celor 10 ani le-a trimis diferite sume de bani, le-a expediat mai multe colete conţinând alimente, medicamente, îmbrăcăminte, i-a lua la ea la B. ori de câte ori aceştia au dorit să accepte invitaţiile ei şi le-a pus la dispoziţie tot confortul de care au nevoie pe perioade îndelungate, dacă unul dintre ei s-a întâmplat să se îmbolnăvească a venit la B. personal să îi îngrijească şi l-a dus la Spitalul din B. pe defunct. În timp ce era internat i-a asigurat hrana şi medicaţia specială, a suportat cheltuielile de notorietate care fac se cu medicii şi asistentele pe durata internărilor.

Personal venea la B., ori de câte ori avea posibilitatea şi îi ajuta pe vânzători să facă treburile mai grele, mai anevoioase din casă(curăţenie generală, spălat geamuri, conserve de toamnă etc.). În lipsa ei s-a asigurat că întotdeauna o persoană poate să le dea o mână de ajutor dacă aveau nevoie urgent, sens în care a plătit personal diverse persoane, de-a lungul timpului care să îi ajute la treabă, atunci când aveau nevoie.

Fiecare dintre vânzători era „în putere” şi în general „treaba în gospodărie” pe care aceştia o desfăşurau era doar activitatea care se face în mod curent într-un apartament cu 2 camere.

La data la care soţul reclamantei a decedat m-am preocupat personal de toată ceremonia de înmormântare suportând toate costurile aferente acesteia precum şi datinilor ulterioare (pomeni, praznice, slujbe, etc), totul fiind organizat la un nivel superior faţă de majoritatea altor astfel de evenimente.

Nici anterior şi nici cu prilejul înmormântării soţului său reclamanta nu i-a spus ori sugerat că ar fi fost nemulţumită de modul în care s-a ocupat de ea şi de soţul său defunct, în ultimii 10 ani. Abia după ceremonia de înmormântare pe care pârâta a organizat-o pentru defunctul S. I., reclamanta, devenită vulnerabilă datorită suferinţei cauzate de pierderea soţului său, a fost influenţată şi instigată de terţe persoane să promoveze prezenta acţiune.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.115 Cod pr.civilă.

În dovedirea susţinerilor sale pârâta a solicitat proba cu acte, interogatoriul reclamantei, martori.

Reclamantele au solicitat proba martorii A. E.. N. D. şi N. M., şi au înţeles să se folosească şi de probele administrate în dosarul ataşat(interogatorii, înscrisuri.

În cauză s-au luat interogatorii pârâţilor.

Pârâţii au solicitat proba cu martorii V. C. şi D. M. şi de asemenea au înţeles să se folosească de probele din dosarul ataşat (interogatoriu, declaraţii de martor, înscrisuri).

La termenul din 10.05.2010 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor S. M. şi G. A.-M. excepţie invocată de pârâţi. Instanţa a unit excepţia cu fondul. Instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâtul F. V., ca rămasă fără obiect.

În cauză s-a ataşat dosarul 30/199/2007 al Judecătoriei Buhuşi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 24.02.1997 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.368 de BNP „A. Gh., prin care reclamanta S. A. şi defunctul său soţ S. I., decedat la 04.decembrie.2006, vindeau pârâtei imobilul apartament, cu rezerva uzufructului viager.. Pe lângă preţ şi dreptul de uzufruct viager pârâta F. M. avea obligaţia de a-i întreţine şi îngriji pe vânzători (în speţă pe reclamantă şi soţul ei) întreţinerea constând în alimente, medicamente, ajutor în gospodărie, iar după decesul acestora, obligaţia de a-i înmormânta conform tradiţiei.

Pârâta, urma să intre în stăpânire de fapt a imobilului după decesul ultimului vânzător.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor S. M. şi G. A. M., moştenitoarele defunctului S. I. instanţa, urmează să o respingă, ca nefondată, obligaţia de întreţinere fiind indivizibilă, contract5ul având o plenalitate de creditori şi este normal ca acestea să figureze în calitate de pârâte.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că, contractului de întreţinere, cu titlu oneros, translativ de proprietate, fiind un contract sinalagmatic nenumit îi sunt aplicabile prevederile art.1020 Cod civil, condiţia rezoluţiei fiind subînţeleasă, întotdeauna în caz de neexecutare culpabilă a unei dintre obligaţii.

Potrivit art.1021 Cod civil în cazul în care creditorul obligaţiei contractuale neexecutată în mod culpabil, solicită rezoluţiunea contractului, aceasta are întotdeauna caracter judiciar, instanţa fiind obligată a cerceta nu numai neîndeplinirea culpabilă a obligaţiei, ci şi cauza neexecutării culpabile, dacă neexecutarea obligaţiei de către debitor nu este imputabilă creditorului obligaţiei, dar şi de a aprecia oportunitatea rezoluţiunii în funcţie de circumstanţele neexecutării obligaţiei.

Pârâta F. M. este nepoata reclamantei. Vânzătorii cunoşteau că pârâta locuieşte la Braşov. La interogatoriul luat în dosarul ataşat, reclamanta a recunoscut că nu i-a pretins niciodată să se mute la Buhuşi.

Reclamantele au susţinut că preţul nu a fost niciodată achitat, iar în precizările depuse la acţiune (filele 31-33) arată că preţul este disproporţionat.

Preţu, de regulă, trebuie să fie proporţional cu valoarea bunului vândut, însă părţile sunt libere să determine valoarea şi deci preţul care poate fi superior sau inferior, dar având în vederecă reclamanta S. A. este rudă cu pârâta F. M., instanţa apreciază că preţul este real, determinat, sigur şi cert şi că în realitate natura contractului a fost de vânzare cumpărare şi că preţul mai mic nu afectează validitatea contractului.

De altfel, reclamanta şi soţul său aveau posibilitatea să solicite anularea acestui contract invocând lipsa preţului sau eventual că preţul stipulat în contract este neserios.

În ceea ce priveşte conţinutul obligaţiei contractului de întreţinere instanţa, apreciază că acesta trebuie circumscris nevoilor în schimbare ale întreţinutului, potrivit art.977 şi 981 Cod civil.

Este important de stabilit modul în care se determină limitele obligaţiei de ajutor şi supraveghere permanente ce intră în conţinutul obligaţiei de întreţinere. Permanenţa nu poate fi privită temporal şi nici spaţial în mod absolut, în sensul de a locui cu întreţinutul, de a sta tot timpul lângă el, ci relativ, intermitenţele normale fiind de natura şi esenţa obligaţiei de întreţinere.

Or, nu se impunea un ajutor permanent la menaj, la pregătirea hranei şi nici de asta în permanenţă cu reclamanta şi soţul acesteia, având în vedere că aceştia se puteau îngriji singuri.

Susţinerea reclamantei S. A. că nu i s-a adus alimente, nu i s-a asigurat medicamente şi ajutor nici ei nici soţului acesteia va fi înlăturată ca nesinceră.

Astfel, reclamanta nu a recunoscut că primea produse alimentare, de la pârâtă, că pârâta i-a monta gresie şi faianţă, că tot ea l-a luat pe soţul acesteia la Braşov şi l-a internat, că nu a ajutat-o la zugrăvitul apartamentului în fiecare an (deşi este de neconceput ca un apartament să fie zugrăvit în fiecare an). Din relatările martorilor, răspunsul la interogatorii şi actele depuse la dosar reieşind că pârâta s-a preocupat de îngrijirea reclamantei şi a defunctului S. I., suportând şi cheltuielile de înmormântare ale acestuia din urmă.

De altfel, obligaţia de întreţinere efectivă a locuinţei, (de văruit, vopsit, ş.a.) incumbau reclamantei şi soţului, în calitate de titulari ai dreptului de uzufruct. Orice iniţiativă din partea pârâţilor, în sensul efectuării unor astfel de operaţiuni, putea fi considerată ca un act ce aducea atingere exerciţiului, dreptului de uzufruct viager.

Reclamantele nu au făcut dovada că deşi au apelat la ei pârâţii au refuzat aportul ci din contră aceştia au făcut unele îmbunătăţiri la apartament. Nu a dovedit că reclamanta şi soţul le-ar fi cerut pârâţilor să le asigure consult medical şi aceştia să fi refuzat. Nu a dovedit reclamanta S. A. că nu putea munci, că era bolnavă, actele medicale depuse, fiind ulterioare datei cererii.

Martorii reclamantelor cunosc situaţia din spusele reclamantei S. A., nu le-au perceput personal.

Susţinerile acestora urmează a fi înlăturate ca nesincere întrucât toţi au relatat că reclamanta era ajutată în gospodărie de mai multe persoane, fără a fi plătite, iar unele veneau şi stăteau 8-9 ore pe zi fără a arăta ce anume făcea, care era ajutorul pe care-l dădea reclamantei întrucât şi martora avea familie. De altfel, aceasta a fost un martor ostil, având în vedere comportamentul acesteia în instanţă. De altfel, această martoră nu este vecină cu reclamanta S. A. şi nu avea cum să ştie sau să vadă cine mergea la reclamantă şi soţul acesteia. Aceiaşi martoră a declarat că după decesul soţului său, pârâta F. M. nu a mai fost primită de reclamantă, dar nu cunoaşte motivul.

De altfel, şi martora A. E. a declarat că făcea mâncare şi cumpărături pentru reclamantă, susţinere nesinceră şi în contradicţie cu declaraţia martorei N., care a arătat că A. „nu face menajul ci vine şi stă de vorbă”. Martora A. a arătat că reclamanta ar fi fost ajutată şi de minori – contra cost, afirmaţie contradictorie cu cea a martorei M., care a arătat că nu a fost plătită de reclamantă.

Această martoră a declarat (fila 190 dosar ataşat) că a înţeles că părţile (reclamanta S. A. şi soţul ei) ca pârâta să vină să îi ajute atunci când au nevoie, şi că de reclamantă se ocupă şi S. C. (nepotul reclamantei).

Declaraţia martorei M. este de asemenea în contradicţie cu declaraţia reclamantei S. A. care a arătat la interogator (dosar ataşat) că a plătit-o pe M., susţinere ce va fi înlăturată ca nesinceră.

Nici declaraţia martorului N. D. nu va fi luată în considerare întrucât martorul s-a mutat la Buhuşi în anul 2001, locuieşte mai departe de reclamantă şi nu a avut când să se împrietenească cu defunctul S. I.. Nici susţinerea martorilor că defunctul le-ar fi spus că doreşte să anuleze „actele” nu poate fi primită, martorii fiind „instruiţi” ce să decalare dar şi din atitudinea acestora la instanţă.

Cu privire la cheltuielile de înmormântare, reclamanta a susţinut că defunctul a avut bani, deşi ulterior a susţinut că era în nevoie şi nu avea bani. De asemenea, deşi a susţinut că înmormântarea s-a făcut cu banii defunctului ei soţ, nu ştie cât s-a cheltuit cu înmormântarea deşi la interogatoriu a arătat că înmormântarea a fost suportată de ea şi nepoată.

Martorii propuşi de reclamantă au relatat că că aceasta din urmă le-a spus că pârâta a scos banii de la CAR, la fel şi ajutorul de înmormântare deşi din probele administrate şi actele depuse de pârâtă rezultă că reclamanta a ridicat banii de la CAR pensionari sub semnătură(fila 118) dosar iar ajutorul de înmormântare a fost ridicat de reclamantă după înmormântarea defunctului ei soţ.

Martorii pârâtei au confirmat că au văzut-o pe reclamantă şi pe soţul ei la I., la părinţii pârâtei iar aceasta le dădea produse alimentare, şi că pârâta le ducea celor doi pachete şi le trimitea bani şi a suportat costurile înmormântării.

Faţă de cele ce preced, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor S. M.şi G. A. M. şi va respinge şi acţiunea principală ca nefondată.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, instanţa reţine că după decesul soţului său reclamanta S. A. a refuzat să o mai primească pe pârâtă , să mai primească întreţinere şi să ia legătura cu aceasta, ceea ce demonstrează reaua credinţă a acesteia şi nu faptul că nu i s-a acordat întreţinere.

În cazul refuzului primirii prestaţiei sau când debitorul este împiedicat în executarea prestaţiei cu rea-credinţă, acesta din urmă poate solicita transformarea prestaţiei în întreţinere în bani.

Pârâta, a notificat-o pe reclamanta S. A. în acest sens, iar reclamanta i-a răspuns că pârâta este debitoare pentru o obligaţie de 500 lei/lună începând cu luna martir 1997.

Prin transformarea judecătorească a prestaţie nu se încalcă art.969 Cod civil, această acţiune de transformare a obligaţiei în bani are ca finalitate menţinerea efectelor contractului.

Chiar în lipsa acordului unei din părţi, instanţa poate dispune transformarea obligaţiei de întreţinere în bani.

Cu privire la această posibilitate a instanţei, în doctrină s-a subliniat că ea nu valorează novaţie, raporturile dintre părţi fiind guvernate în continuare de regulile aplicabile contractului de întreţinere şi nu de cele reglementate special pentru renta viageră.

Faţă de aceste considerente, instanţa va dispune transformarea obligaţiei de întreţinere prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare în obligaţia de plată a unei sume de 500 lei lunar începând cu data pronunţării hotărârii.

În temeiul art. 274 Cod pr.civilă, va obliga reclamantele la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar şi onorariu apărător.

Tags: Rezoluţie contract