Modificarea măsurii de plasament în raport de interesul superior al minorului. Admisibilitatea cererii de intervenţie formulată de asistentul maternal.

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 1455 (28.10.2009)
Autor: Secţia civilă – Tribunalul ALBA
Domenii asociate: minori

Prin cererea formulată de către petenta D. G. A.. S. P. C. A. sub dosar nr. 4064/107/2009 în contradictoriu cu intimatul Preşedintele Consiliului Judeţean A. solicitat :

– modificarea plasamentului instituit prin Sentinţa civilă nr.1224/2005 a Tribunalului Alba pentru minorele: B. M. M., şi B. D. C. , fiicele lui B. G. şi B. R. de la asistentul maternal profesionist F. V. la Casa de tip familial, nr. .
– să se dispună încetarea măsurii de plasament stabilită prin Sentinţa civilă nr. 1224/2005 a Tribunalului Alba şi
– exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti pentru minorele în cauză să fie exercitate de către Preşedintele Consiliului Judeţean A. prin Directorul General al D.G.A.S.P.C. A..

În expunerea de motive, petenta a arătat că minorele în cauză se află în plasament la asistentul maternal profesionist F. V. în baza Sentinţei civile nr. 1224/2005 a Tribunalului Alba.

Acestea provin dintr-o familie legal constituită din anul 1984 , mariaj din care au rezultat 10 copii. În anul 1998, petenta a fost sesizată de către Primăria de domiciliu informând-o că minorii aflaţi în îngrijirea familiei se află în situaţie de risc, sunt neglijaţi, solicitându-se luarea unor măsuri de protecţie specială faţă de aceştia.

Din cei 10 copiii ai familiei B., numai 6 se aflau în îngrijirea familiei, 2 dintre aceştia aflându-se în îngrijirea bunicilor materni în loc. H., . iar alţi doi aflându-se deja în plasament la o familie din comuna A… Astfel, faţă de cei 6 copii s-a luat măsura plasamentului, iniţial în Centrul de plasament S., iar apoi la asistenţi maternali. În anii 2005, respectiv 2006 la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru 2 copii instituţionalizaţi s-a dispus reintegrarea în familie. Astfel, în plasament au mai rămas 4 copii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani.

De la instituirea măsurii de plasament, minorii în cauză nu au fost vizitaţi de către părinţii lor, astfel că în anul 2001 Tribunalul Alba a declarat minorele judecătoreşte abandonate, părinţii acestora fiind suspendaţi din exercitarea drepturilor părinteşti.

Minorele în cauză au început să-şi renege familia datorită perioadei lungi de protecţie specială, identificându-se cu familia asistentului maternal manifestând o atitudine negativă faţă de părinţii şi fraţii lor .

Petenta mai arată că în vederea reluării legăturii cu familia biologică, se impune modificarea măsurii de protecţie prin apropierea de domiciliul lor, astfel ca la vârsta majoratului să poată fi integrate în familia naturală.

Atât, familia biologică cât şi ceilalţi fraţi ai minorelor aflaţi în plasament la asistenţi maternali se află în apropierea localităţii B. încercându-se menţinerea legăturii între aceştia.

Petenta consideră că este necesară schimbarea mediului familial pentru conştientizarea posibilităţilor reale de care dispune familia biologică astfel ca la reintegrarea în familie să nu existe o discrepanţă între realitate şi aşteptările copiilor.

Prin precizarea de acţiune de fila 36 petenta D.G.A.S.P.C. A. înţelege să cheme în judecată în calitate de pârâţi pe numiţii B. G. şi B. R., având în vedere lunga perioadă de protecţie specială, s-a observat că minorele au început să-şi renege propria familie identificându-se cu familia asistentului maternal, manifestând o atitudine negativă faţă de părinţii şi fraţii lor, fapt dăunător dezvoltării personalităţii şi identităţii lor.

Petenta apreciază că se impune modificarea măsurii de plasament pentru minore, prin apropierea de domiciliul lor astfel ca la vârsta majoratului să poată fi integrate în familia natură.

Părinţii copiilor au solicitat printr-o cerere, transferul lor într-o locaţie în aproprierea domiciliului familiei pentru reluarea legăturii părinţi – copii, întrucât au posibilităţi financiare reduse care nu le permit să se deplaseze până la A. I. pentru a le vizita .

Potrivit art. 60 al. 3 din Legea nr. 272/2004, se va urmări menţinerea fraţilor împreună iar potrivit acestor dispoziţii rezultă că interesele minorilor impun creşterea lor împreună, având în vedere că încă se mai află la vârsta care se formează între fraţi se pot crea legături de afecţiune.

Prin cererea de intervenţie în interes propriu formulată şi înregistrată la dosar la fila 42 intervenienta F. V. înţelege ca în baza dispoziţiilor art. 49 al. 1 Cod pr. civilă şi a dispoziţiilor art. 52 din Codul de procedură civilă să cheme în judecată pe D.G.A.S.P.C. A. şi Consiliul Judeţean A. solicitând a se dispune comunicarea unui exemplar din prezenta cerere :

– să se dispună admiterea cereri sale şi pe cale de consecinţă şi

– respingerea cererii formulate de petentă, menţinând plasamentul la intervenientă, instituit în favoarea celor doua minore B. M. M.. şi B. D. C. .

În expunerea motivelor cererii de intervenţie intervenienta a arătat că a formulat această cerere deoarece are un contract de muncă valabil până la data de 18.05.1012 iar în virtutea acestuia consideră că faţă de drepturile şi obligaţiile asistentului maternal are dreptul să intervină în prezenta cauză în sensul apărării intereselor sale care se completează cu interesele minorelor aflate în plasament .

Arată că pe cele două minore le are în plasament din anul 2000 perioadă în care tatăl acestora a venit să le viziteze o singură dată, ele păstrând legătura firească cu fratele lor aflat în plasament în A. I. la o altă familie.

În toată această perioadă intervenienta arată că şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale iar minorele au fost bine îngrijite frecventând cursurile gimnaziale.

Intervenienta mai arată că minora B. D. C. are un retard psihic, limbaj uşor, ceea ce necesită o atentă monitorizare respectiv un învăţământ de masă cu adaptare curriculara şi sprijin psiho – pedagogic, ceea ce se şi derulează în acest moment.

Susţinerile petentei că intervenienta nu ar fi dat voie minorelor să păstreze relaţiile cu părinţii şi faptul că tatăl doreşte să reîntregească familia sunt simple susţineri fără a avea o bază reală. Tatăl minorelor locuieşte în localitatea B. în condiţii improprii iar mama într-o localitate din judeţul A. . Condiţiile oferite de tata sunt minimum existenţial, în sensul că nu lucrează, iar în ceea ce priveşte derularea studiilor şcolare sunt aproape imposibile, având în vedere posibilităţile materiale ale tatălui.

Consideră că cererea de modificarea a plasamentului nu are în vedere în primul rând dorinţa şi nevoile minorelor care şi-au exprimat dorinţa clară de a rămâne în plasament la intervenientă ..

De asemenea, mai arată că instanţa de judecată pentru ca să dispună modificarea măsurii de plasament ar trebui ca petenta să facă dovada că situaţia materială şi morală a părinţilor este cel puţin egală cu cea a familiei la care au fost date în plasament. Cele două minore sunt la vârsta pubertăţii şi au o nevoie de o atenţie specială şi o supraveghere atentă pentru a nu deveni mai târziu copii ai străzii. Subliniază faptul că niciodată nu s-a împotrivit ca aceste minore să aibă legături cu părinţii dacă acestea doresc acest lucru.

Mai arată că îşi menţine declaraţia dată în faţa instanţei de judecată prin care a arătat că tatăl minorelor a venit să le viziteze doar o singură dată şi atunci fiind în stare avansată de ebrietate iar mama acestora nu le-a vizitat niciodată şi nici nu s-a interesat de soarta acestor minore.

La dosar s-au depus următoarele acte : Raportul privind situaţia psihică a minorelor; certificatele de naştere ale minorelor; Sentinţa civilă nr. 1224/2005 a Tribunalului Alba, etc.

În drept au fost invocate prevederile dispoziţiilor art. 58 al. 1, lit c; art. 124 al. 1; art. 131 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului .

Examinând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele :

Minorele se află în sistemul de protecţie din anul 1998, datorită neglijenţei şi lipsei de supraveghere din partea părinţilor.

Începând cu anul 2000, s-a instituit plasamentul acestora la asistentul maternal profesionist F.V. , unde se află şi în prezent.

Petenta şi-a motivat cererea de modificare a măsurii de plasament pe necesitatea reluării legăturii cu familia biologică şi a formării unei atitudini pozitive faţă de aceasta, ceea ce presupune instituirea unei măsuri de protecţie în proximitatea familiei.

Sub acest aspect, raportul de evaluare întocmit în cauză ( f.2-5, 12-15) a concluzionat că schimbarea mediului familial oferit de asistentul maternal este necesară pentru a permite minorelor ca la vârsta majoratului să se poată reintegra în familie şi pentru conştientizarea posibilităţilor reale de care dispune familia biologică astfel ca la momentul reintegrării să nu existe discrepanţe între realitate şi aşteptările copilului .

Pe de altă parte, s-a susţinut că mediul familial oferit de Casa de tip familial permite o mai bună însuşire a deprinderilor de viaţă independentă sub aspectul vieţii cotidiene, a vieţii sociale, a activităţii individuale şi de muncă etc.

Fără a nega importanţa reluării legăturii cu familia biologică, instanţa constată că dreptului copilului de a menţine relaţii personale cu părinţii îi corespunde obligaţia corelativă a părinţilor de a asigura păstrarea acestor legături şi evitarea separării copilului de familie.

Ori, în speţă, după cum rezultă din actele dosarului, din 2001 părinţii minorelor au manifestat un dezinteres total faţă de acestea, rupând orice legătură cu cele două fete, împrejurare faţă de care au şi fost decăzuţi din drepturile părinteşti prin sentinţa civilă 53/2001 a Tribunalului Alba.

Câtă vreme pe întreaga perioadă în care minorele s-au aflat în protecţie specială, nu s-au făcut demersuri pentru reluarea relaţiilor cu familia biologică în condiţiile art. 15 din L. 272/2004, instanţa apreciază că schimbarea mediului familial nu corespunde interesului superior al acestora la momentul actual.

Astfel, în primul rând, în condiţiile în care relaţiile cu părinţii au fost întrerupte total o persoană de aproximativ 10 ani, perioadă în care minorele s-au bucurat de un mediu stabil, favorabil unei dezvoltări normale şi echilibrate în familia substitutivă, doar consilierea acestora cu privire la necesitatea schimbării mediului de viaţă în proximitatea familiei biologice nu reprezintă o măsură suficientă pentru evitarea impactului şi dezechilibrului psihic, emoţional ce le-ar putea afecta pe termen lung, după cum nici măsura propusă de petentă nu constituie o garanţie reală pentru restabilirea unor relaţii personale cu familia biologică.

Sub acest aspect, instanţa apreciază că o astfel de măsură radicală pentru minore poate fi luată doar după restabilirea unor relaţii de ataşament sau cel puţin a unor minime legături cu părinţii şi nu în vederea reluării unor astfel de relaţii, fără existenţa unor garanţii reale că legătura cu familia biologică poate fi dezvoltată în mod pozitiv, cu efecte favorabile asupra minorelor.

În al doilea rând, instanţa consideră că părinţilor le revine în principal obligaţia de a încerca restabilirea legăturilor cu cele două minore prin vizitarea la domiciliul lor, prin întâlni, corespondenţă sau alte forme de comunicare – în funcţie de posibilităţile acestora – neputând transfera această responsabilitate în sarcina unor copii şi a le impune schimbarea unui mediu stabil, familial pentru a-i aduce în proximitatea familiei biologice, fără a exista certitudinea că o astfel de schimbare este benefică în primul rând pentru minore.

De altfel, atitudinea părinţilor, pe parcursul întregii perioade de plasament nu poate justifica măsura propusă, lipsa resurselor financiare neputând motiva dezinteresul total şi pasivitatea de care au dat dovadă aproape 10 ani. Mai mult, comportamentul tatălui manifestat chiar şi în sala de judecată nu poate forma convingerea instanţei că schimbarea măsurii de plasament la acest moment corespunde interesului superior al minorelor care trebuie să primeze în luarea oricărei decizii în legătură cu acestea.

Desigur că, în măsura în care se încearcă şi se reuşeşte restabilirea unor relaţii personale cu familia biologică în mod real, nu doar formal precum şi schimbarea atitudinii minorelor faţă de importanţa şi necesitatea menţinerii legăturii cu familia biologică, plasarea acestora în proximitatea familiei se va impune ca o necesitate şi nu ca o posibilitate.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul apreciază cererea de faţă ca nefondată, urmând a o respinge ca atare.

În ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de asistentul maternal profesionist F.V., aceasta urmează a fi respinsă având în vedere că, în calitate de angajat al petentei, nu poate justifica un interes propriu în condiţiile art. 49 al. 1 Cod pr. civilă, altul decât interesul superior al minorelor, interes pe care îl urmăreşte şi îl apără şi petenta în orice demers privitor la minore.

Mai mult, asistentul maternal are, în condiţiile legii, obligaţia de a asigura prin activitatea sa, creşterea, îngrijirea şi educarea necesară dezvoltării armonioase a copiilor pe care îl primeşte în plasament, una din atribuţiile sale fiind aceea de a contribui la pregătirea reintegrării copiilor în familia lor naturală, obligaţiile şi atribuţiile sale fiind deci circumscrise interesului superior al minorului aflat în plasament, neputând invoca un drept propriu în legătură cu măsura solicitată de petentă.

Faţă de aceste considerente, apreciind că în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prev. de art. 49 al. 1 Cod pr. civilă , Tribunalul urmează a respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de asistentul maternal profesionist .

Tags: cerere de intervenţie, Legea nr. 272/2004, măsură plasament, minori

Inlocuire măsură plasament

Tribunalul Tulcea
Dosar nr. 366/88/2009
SENTINTA CIVILA NR. 371
Sedinta publica din data de 06 martie 2009

Prin cererea adresata acestei instante si înregistrata sub nr…./88/2009, reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI TULCEA a solicitat înlocuirea masurii de plasament în regim de urgenta cu masura de plasament la Centrul … Somova, cu privire la minora …, nascuta la data de 13.02.1998.

Prin cererea adresata acestei instante si înregistrata sub nr…./88/2009, reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI TULCEA a solicitat înlocuirea masurii de plasament în regim de urgenta cu masura de plasament la Centrul … Somova, cu privire la minorul …, nascut la data de 25.02.2004.

Prin cererea adresata acestei instante si înregistrata sub nr…../88/2009, reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI TULCEA a solicitat înlocuirea masurii de plasament în regim de urgenta cu masura de plasament la Centrul … Somova, cu privire la minorul …, nascut la data de 30.10.2000.

Prin cererea adresata acestei instante si înregistrata sub nr…./88/2009, reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI TULCEA a solicitat înlocuirea masurii de plasament în regim de urgenta cu masura de plasament la Centrul … Somova, cu privire la minora …, nascuta la data de 31.01.1999.

Prin cererea adresata acestei instante si înregistrata sub nr…./88/2009, reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI TULCEA a solicitat înlocuirea masurii de plasament în regim de urgenta cu masura de plasament la Centrul … Somova, cu privire la minora …, nascuta la data de 22.10.1994.

De asemenea a solicitat a se dispune ca drepturile si obligatiile parintesti sa fie exercitate si respectiv îndeplinite de catre Presedintele Consiliului judetean Tulcea în conformitate cu art.62, alin.2 din Legea nr.272/2004.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca minorii provin dintr-o relatie legal constituita si pâna în prezent au locuit în familie. Au fost sesizati de catre Primaria Somova ca în familia … sunt cinci minori cu vârsta cuprinsa între 5 si 14 ani, care traiesc în conditii improprii, abandonati de mama.

În timpul vizitei asistentilor sociali, copii au fost gasiti murdari, flamânzi, înghetati. În casa nu exista nici o sura de caldura si nu era nimic de mâncare. Imobilul în care locuiesc, aflat în stare avansata de degradare, este format dintr-o camera, un hol si o magazie. Conditiile de igiena sunt precare, pardoseala este din pamânt neacoperit, peretii foarte murdari, iar mormane de haine murdare ajung pâna în tavan.

Mai arata reclamanta ca mama minorilor a parasit domiciliul, având o relatie extraconjugala si trece ocazional pe acasa, pentru a lua din alimentele pe care copii le primesc de la vecini de pomana. Tatal este cioban si lucreaza la o familie din localitate, fiind plecat toata ziua de acasa. Astfel copii ramân singuri, nesupravegheati si traiesc din mila strainilor. Ambii soti consuma bauturi alcoolice si devin violenti în prezenta copiilor, comportamentul lor având un impact negativ asupra acestora. Membrii familiei largite nu doresc sa-si asume responsabilitatea cresterii si îngrijirii celor cinci frati.

Minora … are 11 ani, este eleva în clasa a-V-a, are absente si rezultate slabe la scoala. Aparent dezvoltarea psiho-motorie este normala.

Minorul …. are 5 ani, nu frecventeaza gradinita, iar parametrii fizici nu sunt conform vârstei biologice.

Minorul … are 8 ani, este elev în clasa I, are absente si rezultate slabe la scoala. Aparent dezvoltarea psiho-motorie este normala.

Minora … are 10 ani, este eleva în clasa a-III-a, are absente si rezultate slabe la scoala. Aparent dezvoltarea psiho-motorie este normala.

Minora … are 14 ani, este eleva în clasa a VI-a, are multe absente si rezultate slabe la scoala. Ea avea responsabilitatea îngrijirii fratilor sai mai mici, sarcina careia i-a facut cu greu fata.

Constatându-se ca sanatatea si dezvoltarea copiilor este pusa în pericol în familie, prin Dispozitia Directorului D.G.A.S.P.C Tulcea s-a dispus plasamentul în regim de urgenta pentru cei cinci copii la Centrul de Primire Minori în Regim de Urgenta Tulcea, având acordul tatalui în acest sens.

Apreciaza reclamanta ca este în interesul copiilor instituirea masurii de plasament la Centrul … Somova pentru toti cei cinci frati, pentru ca ei sa ramâna împreuna, motiv pentru care solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar în copie urmatoarele înscrisuri: copii certificate de nastere, ancheta sociala, plan de servicii, adeverinte scolare, dispozitia nr. …/20.02.2009, plan individualizat de protectie.

La termenul de judecata din data de 6 martie 2009, instanta a dispus conexarea dosarelor cu nr. …/88/2009, …/88/2009, …/88/2009, …/88/2009 la dosarul cu nr. …/88/2009, urmând sa apara sub acest din urma numar.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca prin dispozitia nr…./20.02.2009 a directorului DGASPC Tulcea s-a stabilit masura de plasament în regim de urgenta la Centrul de Primire Minori în Regim de Urgenta pentru minorii: …, nascuta la 22.10.1994 în Tulcea, fiica lui … si …, ambii domiciliati în com. Somova, jud. Tulcea; …, nascuta la 13.02.1998, în Tulcea, fiica lui … si …, ambii domiciliati în com. Somova, jud. Tulcea; …, nascuta la 31.01.1999, în Tulcea, fiica lui … si …., ambii domiciliati în com. Somova, jud. Tulcea; …, nascut la 30.10.2000, în Tulcea, fiul lui … si …, ambii domiciliati în com. Somova, jud. Tulcea; …, nascut la 25.02.2004, în Tulcea, fiul lui … si …, ambii domiciliati în com. Somova, jud. Tulcea.

Mama minorilor a parasit domiciliul având o relatie extraconjugala si trece ocazional pe acasa, iar tatal minorilor este cioban, lipseste toata ziua de acasa iar copii ramân singuri, nesupravegheati si traiesc din mila strainilor. Ambii soti consuma bauturi alcoolice si devin violenti în prezenta copiilor, comportamentul lor având un impact negativ asupra acestora iar membrii familiei largite nu doresc sa-si asume responsabilitatea cresterii si îngrijirii celor cinci frati, astfel ca instituirea masurii de plasament la Centrul … Somova, este interesul superior al acestora.

Potrivit prevederilor art. 56 lit.c din Legea 272/2004: “De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza: copilul abuzat sau neglijat”; conform prevederilor art. 58 alin.1 lit.c: ” Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, având caracter temporar, care poate fi dispusa, în conditiile prezentei legi, dupa caz, la un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat în conditiile legii” .

Potrivit art. 66 alin.2: “Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii adoptate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se va pronunta, dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului în regim de urgenta sau la înlocuirea acestuia cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa. Instanta este obligata sa se pronunte si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti.”

Având în vedere aspectele prezentate, urmeaza a admite cererea formulata de D.G.A.S.P.C. Tulcea si a dispune înlocuirea masurii de plasament în regim de urgenta, instituita prin dispozitia nr. …/20 februarie 2009 emisa de DGASPC Tulcea, cu privire la minorii: …, nascuta la 22 oct.1994; …, nascuta la 13 februarie 1998; …, nascuta la 31 ianuarie 1999; …, nascut la 30 oct.2000; …, nascut la 25 februarie 2004, fiii lui … si …, ambii cu domiciliul în com. Somova, jud. Tulcea, cu masura de plasament la Centrul … Somova, jud. Tulcea.

În temeiul art.62 alin.2, din Legea nr.272/2004 urmeaza a delega drepturile si obligatiile parintesti catre presedintele Consiliului judetean Tulcea.

Tags: Legea 272/2004, măsură plasament

Înlocuire măsură plasament în regim de urgenţă

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 122/88/2009
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Sentinţa civilă Nr. 199
Şedinţa publică de la 06 Februarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.122/88/2009, reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI TULCEA a solicitat înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgenţă cu măsura de plasament la asistent maternal profesionist PE, domiciliată în comuna Mahmudia, judeţul Tulcea, atestată cu atestat nr.11/19.06.2007 al CPC Tulcea, pentru minora AG, născută la …………în Tulcea, judeţul Tulcea, fiica lui natural şi AP domiciliată în comuna C……, judeţul Tulcea, cu reşedinţa necunoscută.

De asemenea a solicitat a se dispune ca drepturile şi obligaţiile părinteşti să fie exercitate şi respectiv îndeplinite de către Preşedintele Consiliului judeţean Tulcea în conformitate cu art.62, alin.2 din Legea nr.272/2004.

In motivarea cererii, reclamanta a arătat că minora provine dintr-o relaţie întâmplătoare a mamei şi nu a fost recunoscută de tată.

Mama minorei este neşcolarizată, nu are venituri, nu are locuinţă, este necăsătorită şi duce o viaţă dezorganizată, practicând cerşetoria şi prostituţia pentru a-şi câştiga existenţa. Mai are doi copii care beneficiază de măsură de plasament la asistent matern al profesionist.

Mama şi minora au fost preluate de la Centrul „Sf.Ecaterina” Bucureşti de către asistenţii sociali din cadrul DGASPC Tulcea şi internate în centrul maternal prin dispoziţia nr.4505/18.12.2008 a directorului DGASPC Tulcea.

Reclamanta arată că nu a putut fi identificat nici un membru din familia lărgită care să-şi poată asuma responsabilitatea creşterii şi îngrijirii copiilor.

Întrucât mama se foloseşte de copil pentru a-şi câştiga existenţa, punând în pericol sănătatea şi integritatea acestuia, prin dispoziţia nr.180/19.01.2009 a directorului DGASPC Tulcea s-a stabilit plasamentul în regim de urgenţă al minorei la asistent maternal profesionist.

In dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri; raport nr.1695/2009, plan individualizat de protecţie nr.1697/2009, dispoziţiile nr.180/19.01.2009, nr.4504/18.12.2008, ancheta socială nr.1698/2009, certificatul de naştere al minorei, hotărârea nr.55 PS/2007, atestatul nr.11/2007, proces verbal, adresa nr.23531/2008.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că prin dispoziţia nr.4504/18.12.2008 a directorului DGASPC Tulcea s-a stabilit măsura de plasament în regim de urgenţă a minorei Aptula Gabriela la Centrul Maternal Tulcea. Minora născută la data de 9 februarie 2008 în Tulcea, judeţul Tulcea, provine dintr-o relaţie întâmplătoare a mamei şi nu a fost recunoscută de tată.

Mama minorei este neşcolarizată, nu are venituri, nu are locuinţă, este necăsătorită şi duce o viaţă dezorganizată, practicând cerşetoria şi prostituţia pentru a-şi câştiga existenţa. Mama se foloseşte de copil pentru a-şi câştiga existenţa, punând în pericol sănătatea şi integritatea acestuia.

Datorită situaţiei în care se află minora şi datorită faptului că nu a putut fi identificat nici un membru din familia lărgită care să-şi poată asuma responsabilitatea creşterii şi îngrijirii copiilor, rezultă că în prezent, instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului la asistent maternal profesionist, pentru minoră, este interesul superior al acesteia.

Potrivit prevederilor art.66 al.2 raportat la art.56 pct.c, 58 al.1 lit.b din Legea nr.272/2004 „Plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condiţiile prezentei legi, la un asistent maternal.

Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se va pronunţa după caz, cu privire la menţinerea plasamentului în regim de urgenţă sau la înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa.

Având în vedere aspectele prezentate, se constată că reintegrarea în familie a copilului nu este posibilă, după cum nu există nici motive pentru menţinerea plasamentului în regim de urgenţă, iar poziţia mamei cu privire la situaţia copilului a fost clar exprimată, aceasta din urmă având paternitatea nerecunoscută, urmează a admite cererea formulată de D.G.A.S.P.C. Tulcea şi a dispune înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgenţă, cu privire la minora AG cu măsura plasamentului la asistent maternal profesionist PE.

În temeiul art.62 alin.2, din Legea nr.272/2004 urmează a delega exerciţiul drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti către preşedintele Consiliului judeţean Tulcea.

Tags: Legea nr. 272/2004, măsură plasament

Modificare măsură plasament

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 120/88/2009
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Sentinţa civilă Nr. 197
Şedinţa publică de la 06 Februarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 120/88/2009, reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI TULCEA a solicitat modificarea măsurii de plasament pentru minorul TI , de la asistent maternal profesionist Beudean Rodica cu plasament la Centrul de plasament „Cristian” Tulcea.

In motivarea cererii, reclamanta a arătat că minorul provine dintr-o relaţie de concubinaj cu paternitate recunoscută. Copilul a prezentat probleme medicale imediat după naştere, fiind internat la secţia de recuperare pediatrică. În această perioadă, părinţii şi-au vizitat copilul dar nu au dorit să-l ia acasă deoarece nu puteau să-i acorde îngrijirea necesară. După ce a fost plasat la Leagănul de copii Babadag, în anul 1997, mama a solicitat reintegrarea în familie iar cererea i-a fost refuzată, datorită condiţiilor improprii de la domiciliu. Fiind diagnosticat cu retard psiho-motor moderat, minorul a fost plasat la Casa de copii preşcolari cu deficienţe, iar, ulterior, prin Hotărârea CPC nr. 466/10.07.2001 a fost plasat asistentului maternal profesionist BR. Fiind încadrat în grad de handicap accentuat, cu diagnosticul „întârziere mentală moderată, cu tulburări de limbaj şi tulburări de reactivitate”, asistentului maternal îi vine din ce în ce mai greu să se ocupe de minor, care, deşi este elev în clasa a VI-a, în clasă specială, îşi ştie numele dar nu ştie să şi-l scrie, nu şi-a însuşit scrisul, cititul şi deprinderile privind igiena personală, numără până la 5 şi necesită un ajutor permanent. Minorul urmează tratament de specialitate , are nevoie permanentă de tratament medicamentos. Părinţii minorului au o locuinţă sărăcăcioasă, cu pământ pe jos, în camere lipseşte minimul necesar unui trai decent, nu deţin bunuri mobile au imobile (locuinţa aparţine bunicilor minorului) şi se întreţin din ajutorul social, în cuantum de 207 lei/lună. Părinţii sunt total dezinteresaţi de copil, nu l-au vizitat şi nu menţin legătura cu el. În Centrul de Plasament „Cristian” poate beneficia de îngrijire, supraveghere, recuperare şi tratament de specialitate permanent, adecvat handicapului.

In dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar în xerocopie următoarele înscrisuri: raport referitor la ancheta psihosocială a copilului; fişa de evaluare psihologică, ancheta socială a D.G.A.S.P.C. Tulcea; plan individual de protecţie; adeverinţe medicale, ancheta socială a Primăriei Niculiţel, Certificat de încadrare în grad de handicap, copie C.I. mamă şi tată, copie Certificat de naştere minor, raport după vizită, declaraţii, raport după discuţii.

Examinând cererea, instanţa reţine că minorul este încadrat în grad de handicap accentuat, cu diagnosticul „întârziere mentală moderată, cu tulburări de limbaj şi tulburări de reactivitate”, motiv pentru care asistentului maternal îi vine din ce în ce mai greu să se ocupe de minor. Întrucât minorul necesită un ajutor permanent, iar în Centrul de Plasament „Cristian” poate beneficia de îngrijire, supraveghere, recuperare şi tratament de specialitate permanent, adecvat handicapului, instanţa urmează a dispune modificarea măsurii de plasament pentru minorul TI , de la asistent maternal profesionist BR cu plasament la Centrul de plasament „Cristian” Tulcea.

Conform art. 68 şi art. 69 din Legea nr. 272/2004, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială, dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, care are obligaţia de a urmări modul în care sunt puse în aplicare măsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii şi care întocmeşte, trimestrial sau ori de câte ori apare o situaţie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului şi a modului în care acesta este îngrijit.

În situaţia în care se constată, pe baza acestui raport, necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa judecătorească.

Tags: Legea nr. 272/2004, măsură plasament, minori

Înstituire măsură plasament

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 118/88/2009
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Sentinţa civilă Nr. 195
Şedinţa publică de la 06 Februarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 118/88/2009 din 21.01.2009, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea a solicitat plasamentul pentru copilul MR , născută la data de 25.05.2002, în Tulcea, judeţul Tulcea, fiica lui N şi a lui MV, domiciliată în satul …… judeţul Tulcea şi reşedinţa în străinătate, la familia MM şi D, bunicii materni, domiciliaţi în satul ……………., judeţul Tulcea.

Totodată, s-a solicitat delegarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti către preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (2) din de Legea nr. 272/2004.

În motivare reclamanta a arătat că minora MR provine, ca şi fratele ei MRV , dintr-o relaţie de concubinaj cu paternitate nerecunoscută şi mama copilului nu s-a dovedit o mamă adevărată pentru copilul ei, de creşterea şi educarea acestuia ocupându-se mai mult bunica maternă. Aceasta a avut grijă de nepoată ca de propriul copil, pentru că mama, plecată de 2 ani în străinătate nu a revenit în ultimul timp în ţară, bazându-se exclusiv pe ajutorul bunicilor.

Referitor la situaţia materială a bunicilor, s-a arăta că aceştia au o locuinţă compusă din 3 camere şi 2 anexe, mobilate şi întreţinute în mod corespunzător, fiind racordată la reţeaua de curent electric, iar încălzirea se face cu lemne. Aceştia au ca venituri ajutorul social şi banii obţinuţi din munci ocazionale.

A mai precizat reclamanta că mama minorei beneficiază de ajutor social în cuantum de 172 lei, alocaţie monoparentală, în cuantum de 80 lei şi alocaţiile de stat pentru copii.

Referitor la minoră, s-a precizat că aceasta se bucură de o stare bună de sănătate, este un copil dinamic, cu o gândire bună şi limbaj dezvoltat, fiind înscrisă la grădiniţă în grupa mare.

Consideră reclamanta că, având în vedere ataşamentul stabilit între minoră şi bunicii materni şi faptul că aceasta locuieşte neîntrerupt, de la naştere, în casa bunicilor, plasamentul la bunicii materni este măsura cea mai potrivită pentru aceasta.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 58 alin. (1) lit. a). art. 60 alin (3) lit. a) art. 61 alin. (2), lit. b) din Legea nr. 272/2004.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a înaintat la dosar următoarele documente : raport referitor la ancheta psihosocială a copilului; plan individualizat de protecţie; ancheta socială a D.G.A.S.P.C. Tulcea; ancheta socială a D.G.A.S.P.C. de la domiciliul solicitantei; cererea solicitantului; ancheta socială a Primăriei N; adeverinţe, caracterizări, declaraţii, cazier judiciar; copie certificat de naştere minor; copie C.I. bunici; cazier judiciar; raport după vizită; copie B.I. mamă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele : Minora MR, ca şi fratele ei MRV provin dintr-o relaţie de concubinaj, cu paternitate nerecunoscută, de creşterea şi educaţia acesteia ocupându-se mai mult bunica maternă, care a avut grijă de nepoată ca de propriul copil pentru că mama, care a fost plecată în străinătate nu a revenit în ultimul an în ţară, deşi aceştia au sperat că fiica lor se va întoarce din străinătate pentru a avea grijă de copil, aceasta fiind şi motivul pentru care iniţial au refuzat preluarea nepoţilor în plasament.

Referitor la situaţia materială a bunicilor se reţine că aceştia au ca venituri ajutorul social şi banii obţinuţi din munci ocazionale, locuinţa acestora fiind compusă din 3 camere şi 2 anexe, mobilate şi întreţinute în mod corespunzător, fiind racordată la reţeaua de curent electric, încălzirea făcându-se cu lemne, iar în ceea ce priveşte situaţia materială a mamei minorei, se reţine că aceasta beneficiază de ajutor social în cuantum de 172 lei, alocaţie monoparentală în cuantum de 80 lei şi alocaţiile de stat pentru copii.

Conform dispoziţiilor art. 61 alin 2 lit. b din Legea nr. 272/2004, „măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa judecătorească, la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în situaţia copilului în situaţia copilului prevăzut la art. 56 lit. b) şi e), atunci când nu există acordul părinţilor sau, după caz, al unuia dintre părinţi, pentru instituirea acestei măsuri”.

Art.58 alin.(1), prevede : ,, Plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condiţiile prezentei legi, după caz, la: a) o persoană sau familie”

Totodată, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 62 alin.2 din Legea 272/2004, potrivit cu care „drepturile şi obligaţiile părinteşti în situaţia copilului pentru care nu a putut fi instituită tutela şi pentru care instanţa a dispus măsura plasamentului sunt exercitate şi, respectiv, îndeplinite de către preşedintele consiliului judeţean Tulcea”.

Faţă de toate aceste considerente, se va admite acţiunea şi se va dispune plasamentul minorei MR la familia MM şi MD, bunicii materni ai minorei.

Tags: Legea nr. 272/2004, măsură plasament, paternitate nerecunoscută