Constructii
Judecătoria Moineşti, judeţul Bacău
Extras din Sentinţa civilă nr. 3035/ 14.12.2010 Dosar nr. 53/260/2010
INSTANŢA
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele :
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti la data de 6.01.2010 sub nr. 53/260/2010, reclamantul CC. a chemat în judecată pe pârâţii CV., C I., C V., C V., C C I., C M., C F. şi F. E., solicitând partajarea averii succesorale ramase de pe urma defunctei C M., decedată la data de 2.09.2008. De asemenea, reclamantul C C. a solicitat instanţei să constate că împreună cu soţia sa, C M., sunt proprietari prin edificare a unei case, construită din bolţari, acoperită cu ţiglă , compusă din 4 camere, situată în C, str. A. Odobescu nr. 5, jud. B., pe terenul curţi construcţii în suprafaţă de 200 mp, care face parte din masa de partajat după defuncta C M.
în motivarea cererii reclamantul arată că în urma decesului numitei C. M., au rămas ca moştenitori cu vocaţie succesorală reclamantul şi pârâţii în calitate de fii/fiice şi nepoţi ai defunctei.
Reclamantul arată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din: suprafaţa de 200 mp teren curţi construcţii situată în C, str. A. Odobescu nr.5, jud. B., suprafaţa de 1800 mp teren intravilan situat în C, str. Violetelor, jud. B. şi suprafaţa de 1300 mp teren situat în extravilanul oraşului C, la pct. Lozie.
în motivarea acţiunii reclamantul a depus înscrisuri, respectiv:certificat de deces C. M.; sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale după defuncta C M., adeverinţă de rol nr. 40978 din 5.09.2008 eliberată de Primăria C, certificat fiscal nr. 40977 din 5.09.2008, acte de stare civilă, f. 9-19
Cererea având ca obiect ieşirea din indiviziune a fost timbrată timbrată cu 100 lei taxă judiciară de timbru, prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 15.04.2010, instanţa admiţând cererea reclamantului de acordare a ajutorului public judiciar în conformitate cu dispoziţiile OUG 51/2008 sub forma scutirii acestuia de la plata diferenţei de taxă judiciară de timbru în cuantum de 3430 lei.
La termenul de judecată din 2.03.2010, s-au prezentat în instanţă şi au renunţat la succesiunea după defuncta CM., pârâţii: F. E., C. I., C. C. I. C V., C F.-care a renunţat la succesiune atât în nume propriu cât şi în numele pârâţilor CM. şi C V. pe care îi reprezintă în cauză cu procură, şi C. P., declaraţiile de renunţare regăsindu-se la filele 34-41 dosarul cauzei. Instanţa a constatat că prin procurile judiciare acordate pârâtei C. F. de pârâţii C M. şi C. V. nu i-a fost conferit acesteia şi dreptul de a renunţa la succesiune, astfel că declaraţiile de renunţare date de aceasta în numele pârâţilor nu produc efecte juridice.
La termenul din 13.04.2010, instanţa a admis excepţia netimbrării capătului de cerere având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin edificare a unei case, construită din bolţari, acoperită cu ţiglă , compusă din 4 camere, situată în C, str. A. Odobescu nr. 5, jud. B., pe terenul curţi construcţii în suprafaţă de 200 mp, care face parte din masa de partajat după defuncta C. M., anulând această cerere ca netimbrată.
în cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu expertiză topo.
După efectuarea în cauză a expertizei topo, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere de majorare şi respectiv de micşorare a petitului cererii iniţiale, f. 77, solicitând reţinerea la masa de partajat a suprafeţelor de teren identificate de expert prin măsurători, respectiv -.suprafaţa de 445,78 mp teren curţi construcţii şi 275,49 mp teren livadă înpct. Acasă; suprafaţa de 2055,73 mp teren arabil în pct. Vermeşti, suprafaţa de 1236 mp teren arabil în pct. Lozie.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:
De pe urma defunctei C. M., decedată la data de 2.09.2008 , conform certificatului de deces de la fila 4 dosarul cauzei, au rămas ca moştenitori cu vocaţie succesorală reclamantul şi pârâţii C. P., C. I., C. V., C. ., C. F., F. E., în calitate de descendenţi gr.I, fii şi fiice ale defunctei precum şi pârâţii C. C. I. şi C. M., în calitate de nepoţi, descendenţi de gr. II.
Instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 673iC.pr.civ, cererea de partaj priveşte bunuri proprietate comună a părţilor. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 6732 C.pr.civ, reclamantul este obligat să arate în cererea de partaj persoanele între care urmează a avea loc împărţeala, titlul pe baza căruia se cere împărţeala, bunurile supuse împărţelii, evaluarea lor, locul unde acestea se află precum şi persoana care le deţine sau le administrează.
Din aceste dispoziţii legale rezultă că cererea de partaj succesoral nu poate avea ca obiect decât bunurile dobândite prin deschiderea succesiunii de către coindivizari şi asupra cărora autorul deţine un drept de proprietate, trasferat în indiviziune către succesibilii cu vocaţie succesorală.
Instanţa constată însă că proprietatea defunctei asupra terenurilor indicate de către reclamant ca făcând parte din masa de partajat nu este dovedită.
Adeverinţa emisă de către Primăria oraşului C, aflată la fila 63 dosar din care rezultă că defuncţii C. P. şi C, M. figurau înregistraţi în Registrul agricol cu mai multe suprafeţe de teren, nu face dovada dreptului de proprietate al defunctei asupra terenurilor, având caracter pur declarativ.
De asemenea nici declaraţiile martorilor audiaţi în cauză din care rezultă că terenurile indicate de reclamant în cererea introductivă au fost stăpânite de defuncta CM. împreună cu defunctul său soţ, C. P., nu pot fi considerate de instanţă ca probând proprietatea defunctei asupra acestor terenuri, legea nerecunoscându-le acest caracter.
Rezultă că ceea ce se poate reţine din coroborarea probelor administrate în cauză este exercitarea de către defuncta C. M. şi de defunctul său soţ a unei posesii îndelungate asupra acestor terenuri, nefiind însă dovedit dreptul de proprietate cu privire la nici una din suprafeţele de teren indicate de reclamant ca făcând parte din masa de partaj. De
asemenea, din declaraţiile martorilor rezultă că defuncţii au exercitat o posesie îndelungată asupra mai multor suprafeţe de teren însă pentru recunoaşterea dobândirii dreptului de proprietate ca efect al unei posesii neviciate şi sub nume de proprietar, reclamanţii au deschisă o acţiune judiciară specifică, instanţa nefiind investită în cauză cu o astfel de cerere.
Reclamantul nu a solicitat însă partajarea folosinţei terenurilor indicate în cererea introductivă şi a căror suprafeţe au fost apoi precizate prin cererea de la fila 77 dosar ci partajarea proprietăţii acestor terenuri, ceea ce implică cu necesitate dovedirea deţinerii în proprietate a acestor bunuri de către defunctă.
Instanţa nu poate dispune astfel partajarea proprietăţii bunurilor imobile terenuri indicate de reclamant ca făcând parte din masa de partaj decât în condiţiile în care proprietatea defunctei asupra acestor bunuri imobile este dovedită, ori în cauză aşa cum am precizat această dovadă nu a fost făcută, motiv pentru care instanţa, constatând că proprietatea asupra terenurilor nu se putea transmite în patrimoniul moştenitorilor în condiţiile în care nici defuncta nu deţinea un titlu valabil de proprietate asupra acestor terenuri şi pe cale de consecinţă că nu există bunuri care să poată fi reţinute la masa de partaj, va respinge acţiunea ca nefondată.
P.A.M.
Tags: construcţii
Constructii
Sentinţa civilă nr. 2546/05.11.2010
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti, sub nr. xxx/260/2010, reclamanta C. A. S. a chemat în judecată pe pârâţii P. V. şi P. C, solicitând instanţei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să se dispună sistarea lucrărilor de construcţii începute de către pârâţi în oraşul ML, str. 1 M. nr. 95, judeţul Bacău, până la obţinerea autorizaţiei de construcţii de către pârâţi.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâţii sunt vecini cu terenul proprietatea sa, situat in M, str. 1 M. nr. 95, jud. Bacău, teren in suprafaţa de 2500 mp curţi construcţii, arabil si fânaţ, şi in prezent au început edificarea unor lucrări de construcţii pe hotarul ce desparte proprietăţile dintre reclamantă şi pârâţi.
Reclamanta mai arată că pârâţii au început edificarea acestor lucrări fără sa aibă autorizaţie de construcţii eliberata de Primăria municipiului M. si fără acordul său, aceştia neavând autorizaţie de construcţie şi nici schiţă cadastrală, construind pe hotarul dintre cele doua proprietăţi.
De asemenea, reclamanta arata ca pentru a nu fi nevoită ca pe viitor să fie implicata in alte procese cu pârâţii, procese ce ar viza ridicarea sau desfiinţarea de construcţii făcute de aceştia pe proprietatea sa, a fost nevoită sa promoveze prezenta acţiune pe cale de ordonanţă preşedinţială.
In drept, au fost invocate prevederile art. 581 cod procedura civilă.
In susţinerea cererii, a fost solicitata proba cu înscrisuri, proba testimonială şi interogatoriu.
Legal citaţi, pârâţii prin apărător au formulat întâmpinare arătând că art. 581 cod procedura civila reglementează procedura ordonanţei preşedinţiale in sensul ca instanţa va putea ordona masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Pârâţii apreciază că aceste condiţii nu sunt îndeplinite întrucât reclamanta vorbeşte doar de evitarea unor procese ulterioare.
Cu privire la lipsa acordului reclamantei ori lipsa autorizaţiei de construire pârâţii arata ca aceste motive nu constituie argumente pentru admiterea acţiunii pe cale de ordonanţa.
Prin întâmpinare s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, cercetare la fata locului.
La termenul din 21.09.2010 instanţa a dispus unirea excepţiei inadmisibilităţii invocata de pârâţi prin întâmpinare cu fondul şi totodată a prorogat discutarea probei cu cercetare la fata locului după administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul părţilor si audierea martorilor.
2
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Din probele administrate în cauza, instanţa reţine ca reclamanta este proprietara unei suprafeţe de teren în M., strada 1 M. nr. 95, judeţul Bacău care se învecinează cu proprietatea pârâţilor P. V. şi P. C. din M., str. 1 M. nr. 97, judeţul Bacău. După ce intr-un incendiu a ars atât casa lui P. V. cât şi o anexă care aparţinea lui P. C, pârâţii au început in luna august reconstrucţia imobilelor distruse. Din declaraţiile martorului M. E. (fila 39 dosar) rezultă ca cele două noi construcţii ridicate de pârâţi au fost edificate pe vechile fundaţii ale clădirilor care au ars, iar ridicarea acestor noi construcţii până la nivelul parterului cu turnarea centurii deasupra s-a făcut până la sfârşitul lunii august, după aceasta data pârâţii încetând lucrul la cele doua imobile.
Din declaraţiile martorului C. B. (fila 41 dosar) rezulta că P. C. a început reconstrucţia anexei pe vechiul amplasament al celei care a ars, în prezent anexa fiind ridicata in totalitate şi acoperită si cu tablă, iar P. V. a început reconstrucţia casei retrăgându-se in interiorul curţii sale cu aproximativ 40 cm fata de vechiul amplasament, în prezent fiind ridicat primul nivel al casei până la centură, martorul arătând că acest stadiul al ambelor construcţii fiind realizat până în urma cu aproximativ o luna, respectiv sfârşitul lunii septembrie.
Faptul că la sfârşitul lunii septembrie cele doua construcţii erau deja edificate rezultă si din interogatoriul luat reclamantei C. A. S. (fila 33 dosar) care in răspunsul la întrebarea nr. 4 arată: „Construcţiile sunt ridicate, momentan nu mai lucrează nimeni, iar una din construcţii e acoperită în timp ce la cealaltă e ridicat parterul şi pusă centura sus.”
Potrivit art. 581 cod procedura civila, instanţa va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, astfel încât pentru admisibilitatea unei acţiuni pe calea ordonanţei preşedinţiale este necesară întrunirea cumulativă a celor trei condiţii enumerate.
Instanţa apreciază că din probele administrate în cauză rezultă că nu este îndeplinită condiţia urgenţei: atât din declaraţiile martorilor cât şi din interogatoriul luat reclamantei se constată că cele doua imobile pentru care se solicita sistarea lucrărilor de construcţii erau deja ridicate la sfârşitul lunii septembrie, una dintre ele, respectiv anexa aparţinând lui P. C. fiind ridicată în întregime şi acoperită, iar la imobilul casă aparţinând lui P. V.tot până la sfârşitul lunii septembrie a fost ridicat primul nivel şi turnată centura.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 581 c. proc. civ. instanţa admiţând excepţia inadmisibilităţii va respinge acţiunea in baza acestei excepţii.
Tags: construcţii
Obligatie de a face. Autorizare desfiintare lucrari
Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 14827 (22.12.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: autorizare, construcţii
Prin sentinta civila nr. 14827 din 22 decembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis plângerea formulata de reclamantul Primarul municipiului Iasi in contradictoriu cu pârâtul TC si a dispus obligarea acestuia din urma la desfiintarea lucrarilor realizate fara autorizatie la imobilul situat în Iasi, str. x, pe cheltuiala sa, iar în caz de refuz, a autorizat pe reclamant, ca autoritate administrativa, sa desfiinteze aceste lucrari pe cheltuiala pârâtului.
Pentru a dispune astfel, instanta a retinut ca, in fapt, pârâtului i s-a întocmit procesul – verbal de contraventie nr. 002496/ 18.07.2007 întrucât a executat fara a detine autorizatie de construire lucrari de construire prin inchiderea cu timplarie a unei portiuni din terasa blocului, pe fatada posterioara a blocului si lucrari de inchidere a unui balcon pe fatada principala a blocului fara sa detina autorizatie de construire . Pentru fapta savirsita, alaturi de amenda contraventionala aplicata în cuantum de 1000 lei ,s-a dispus ca acesta sa intre în legalitate prin obtinerea autorizatiei de construire in cazul in care conditiile urbanistice o permit in caz contrar urmind a se proceda la dezafectarea lucrarilor executate.
Pârâtul nu a initiat procedura necesara obtinerii autorizatiei de constructie .
Potrivit art. 32 din legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii : (1) In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz:
a) incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei;
b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal.
Apararile piritului referitoare la nelegalitatea si netemeinicia procesului verbal de constatare a contraventiei nu pot fi primite de instanta in conditiile in care acesta nu a inteles sa uzeze de calea plingerii potrivit prevederilor art. 31 din O G 2/2001, procesul – verbal de contraventie nr. 002496/ 18.07.2007 neatacat constituind , potrivit art 37 din O G 2/2001 titlu executoriu.
Intrucit piritul nu s-a conformat masurilor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 002496/ 18.07.2007 in sensul ca nu obtinut autorizatia de constructie pentru lucrarile efectuate la imobilul situat în Iasi, str. x, instanta a constatat ca sint incidente in cauza dispozitiile art. 32 din Legea nr. 50/1991.
Tags: autorizare, construcţii, Legea 50/1991, O.G. 2/2001, obligatia de a face