Obligaţia de a face
Tags: dreptul de uzufruct viager, obligatia de a face
Publicat de: pe 10 October, 2013 
Categorie: Obligaţia de a face
Dosar nr. 1529/327/2006
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIA CIVILĂ NR.60
Şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2009
Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea şi înregistrată sub nr. 7189/2006 (nr. vechi 1529/327/2006), reclamanta S.C. FM S.R.L. Babadag a chemat în judecată pe pârâtele S.C. D.F.E.E. ED S.A. – S.D.F.E.E. Tulcea şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Tulcea, solicitând ca pârâtele să-i predea transformatorul electric de 400 KVA, achiziţionat cu suma de 2338,5 lei, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr.1586/9 iunie 2008 Judecătoria Tulcea a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Tulcea, ca nefondată.
A admis acţiunea formulată de reclamanta şi a obligat pârâtele să predea reclamantei transformatorul electric – 400 KVA, adjudecat conform procesului verbal de adjudecare pentru bunuri mobile seria A/300, nr. 0057404 din 05.09.2005.
A obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 571 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Potrivit procesului-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile seria A/2003 nr. 0057404 din 05 septembrie 2005 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Tulcea, reclamanta S.C. FM S.R.L. Babadag a dobândit prin adjudecare un transformator electric de 400 KV. La aceeaşi dată, potrivit facturii fiscale nr. 03497395/05.09.2005, reclamanta a achitat preţul acestui bun în sumă de 2338,35 lei.
Ulterior reclamanta a întreprins o serie de demersuri pentru a intra în posesia respectivului transformator, însă aceste demersuri nu au avut succesul scontat.
Cât priveşte raportul de expertiză merceologică întocmit în cauză – expert Coandă Maria s-a procedat la identificarea unui transformator electric situat pe raza localităţii Chilia veche şi indicat de reclamantă, însă din capitolul „Desfăşurarea expertizei” a rezultat că acest transformator are alţi parametri tehnici decât cel care a fost înscris în sechestrul instituit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Tulcea.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Tulcea, instanţa a respins-o ca nefondată; pârâta a fost cea care a întocmit procesul-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra respectivului transformator.
În raport de toate aceste considerente, cum pârâtele nu şi-au finalizat obligaţiile asumate, neîndeplinindu-le în totalitate, în sensul neidentificării bunului şi nepredării acestuia reclamantei, instanţa a admis acţiunea şi a obligat pârâtele să predea reclamantei transformatorul electric – 400 KVA, adjudecat conform procesului – verbal de adjudecare pentru bunuri mobile seria A/300, nr. 0057404 din 05.09.2005.
De asemenea a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 571 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe legale, în termen legal au formulat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice Tulcea, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.
Arată în esenţă recurenta că, în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, că în realitate acţiunea reclamantei are ca obiect obligaţia de a face şi prin urmare, se impune obligarea D.F.E.E. ED S.A. – S.D.F.E.E. să debranşeze transformatorul de la reţeaua electrică pentru ca reclamanta să-şi poată ridica bunul adjudecat.
A formulat recurs şi S.C. EDG S.A. (fost S.C. DFEE ED S.A. – S.D.F.E.E.Tulcea), criticând hotărârea atacată sub aspectul obligării sale la predarea transformatorului, atâta timp cât raportul obligaţional este creat între D.G.F.P. în calitate de vânzător al transformatorului şi S.C.FM SRL în calitate de cumpărător.
Mai mult, arată recurenta că, transformatorul în cauză nu se află în posesia sa, aspect rezultat chiar prin expertiza efectuată în caută.
Reclamanta S.C.FM SRL Babadag jud. Tulcea, a formulat şi ea recurs, criticând hotărârea atacată sub aspectul modalităţii în care a fost efectuată expertiza dispusă în cauză.
Susţine în esenţă recurenta că, expertiza efectuată în cauză nu a reuşit să răspundă la obiectivele dispune de către instanţă, nu a putut identifica transformatorul şi de asemenea nu l-a putut evalua întrucât chiar expertul tehnic desemnat a răspuns în sensul că, pentru evaluarea bunului lucrarea trebuie efectuată de către un expert de specialitate electrotehnică.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, se reţine că recursurile sunt întemeiate.
Astfel, instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize merceologice care să identifice şi să individualizeze transformatorul electric de 400 KVA adjudecat prin procesul verbal din 5.09.2005 şi evaluarea acestuia.
Experta Coandă Maria a concluzionat în sensul că, transformatorul electric expertizat are alţi parametri tehnici decât cel adjudecat la licitaţie de către recurenta reclamantă FM SRL Babadag, iar în ce priveşte valoarea actuală a acestui transformator, la obiecţiunea formulată de către reclamanta recurentă, a răspuns în sensul că, este necesară o lucrare efectuată de către un expert de specialitate electrotehnică.
În raport de concluziile aceste expertize merceologice, de faptul că, atât recurenta Enel Distribuţie Dobrogea S.A., cât şi recurenta S.C.FM SRL Babadag critică modalitatea de efectuare a expertizei, faptul că lucrarea nu a răspuns obiectivelor stabilite de către instanţă, mai mult, expertul desemnat a învederat faptul că este necesar un expert de specialitate electrotehnică, se reţine că recursurile sunt întemeiate, impunându-se completarea probatoriului şi efectuarea unei noi expertize de către un expert de specialitate electrotehnică, care să identifice bunul revendicat şi totodată să-l evalueze.
Pentru aceste considerente, văzând şi dispoz.312 C.proc.civ., urmează a admite recursurile, a casa hotărârea atacată şi a trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond.
Tags: obligatia de a face
Obligaţia de a face
Dosar nr. 4749/327/2007
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIA CIVILĂ NR. 28
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009
Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea şi înregistrată sub nr. 4749/327/2007 la data de 31 august 2007, reclamantul RA , în contradictoriu cu pârâţii II, IV şi IC au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi la încheierea unui contract de închiriere pentru imobilul situat în Tulcea, strada … şi la plata chiriei începând cu data de 23 mai 2005 până la data încheierii contractului, cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 2544 din 13 octombrie 2008, Judecătoria Tulcea a admis în parte acţiunea având ca obiect obligaţia de a face, formulată de reclamantul RA în contradictoriu cu pârâţii II, IV şi IC.
A fost respinsă ca nefondată cererea privind obligarea pârâţilor la încheierea contractului de închiriere.
Au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 2002,97 lei reprezentând chiria aferentă perioadei 23 mai 2005 – 31 august 2008, către reclamant.
Au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 1666 lei, cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Prin dispoziţia nr. 1743 din 23 mai 2005, Primarul Municipiului Tulcea a restituit reclamantului imobilul situat în Tulcea, strada …, compus din teren în suprafaţă de 830 m.p. şi construcţie. In art. 2 din această dispoziţie se menţionează faptul că proprietarul avea obligaţia respectării prevederilor art. 13 şi 15 din Legea nr. 10/2001, texte de lege ce fac trimitere la normele cuprinse în O.U.G. nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor. Art. 9 alin. 1 din acest din urmă act normativ arată că între proprietar şi chiriaşi se încheia un contract de închiriere numai la cererea chiriaşului.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, s-a reţinut că, deşi în cauză nu a fost încheiat un contract de închiriere, pârâţii au continuat să folosească imobilul fără însă a plăti reclamantului vreo sumă de bani cu titlu de chirie.
Impotriva acestei sentinţe a declarat apel II care a criticat-o ca netemeinică, nelegală, susţinând că în mod greşit a fost obligată la plata chiriei întrucât aceasta a fost achitată până la data de 22 februarie 2007 către Primăria Tulcea, astfel că ar fi obligată la o plată dublă.
S-a mai susţinut că greşit a fost obligată la cheltuieli de judecată întrucât primul capăt al cererii a fost respins.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea hotărârii în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.
Impotriva aceleaşi sentinţe a declarat apel şi RA care a criticat-o ca netemeinică, nelegală, susţinând că greşit a fost respinsă acţiunea în ce priveşte primul capăt de cerere, întrucât chiriaşii refuză orice colaborare cu proprietarul.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea hotărârii în sensul admiterii acţiunii în totalitate.
Examinând cauza în raport de criticile formulate, tribunalul constată apelurile nefondate.
In mod corect prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate că prin dispoziţia nr. 1743 din 23 mai 2004, Primarul Municipiului Tulcea a restituit reclamantului imobilul situat în Tulcea, str. …, compus din teren în suprafaţă de 830 m.p. şi construcţie.
In cuprinsul dispoziţiei s-a făcut menţiunea cu privire la obligaţia proprietarului de a respecta prevederile art. 13 şi 15 din Legea nr. 10/2001.
Potrivit art. 13 din lege, în cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în O.U.G. nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. 1 din O.U.G. nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor, între proprietar şi chiriaş se va încheia un contract de închiriere numai la cererea chiriaşului.
Rezultă deci că nu proprietarul trebuie să solicite încheierea contractului de închiriere ci tocmai chiriaşul trebuie să solicite acest lucru, ori în cauză se constată că acţiunea privind obligarea la încheierea contractului de închiriere a fost promovată de către proprietarul imobilului şi nu de către chiriaş, dreptul recunoscut de lege fiind doar în favoarea acestuia din urmă.
Faţă de aceste considerente, cum chiriaşul nu uzează de dispoziţiile legale ce acţionează în favoarea sa, rezultă că acesta nu intenţionează să mai locuiască în imobil, motiv pentru care în mod corect acţiunea a fost respinsă în ce priveşte primul capăt de cerere.
In ce priveşte cel de-al doilea capăt se constată că deşi chiriaşii nu au înţeles să încheie contract de închiriere cu noul proprietar, ei au folosit imobilul, motiv pentru care în mod corect au fost obligaţi la plata folosinţei cu titlu de chirie.
In ce priveşte cererea referitoare la cheltuielile de judecată, se constată că acestea au fost corect calculate şi acordate, având în vedere dispoziţiile art. 274 Cod proc. civ., potrivit cu care partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
In această situaţie, cum cheltuielile au fost efectuate, doar pentru al doilea capăt de cerere, fiind evaluabil în bani şi cum tot pentru această cerere s-au făcut şi cheltuielile cu expertiza contabilă, iar această cerere privind obligarea la plata chiriei a fost admisă, este evident că potrivit art. 274 Cod proc. civ., pârâţii datorează cheltuieli de judecată reclamantului, neavând relevanţă că primul capăt de cerere a fost respins, cheltuielile nefiind efectuate pentru cererea respinsă.
Faţă de toate aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art.296 Cod proc. civ., se vor respinge ambele apeluri ca nefondate, păstrând hotărârea atacată ca temeinică, legală.
Tags: obligatia de a face
Obligaţia de a face
Reclamanţii DI şi DA au chemat în judecată pe pârâta IC, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate că modul în care a realizat lucrările de construcţii imobiliare şi intervenţiile de instalaţie de apă şi agent termic la imobilul proprietatea sa a determinat degradarea construcţiei proprietatea reclamanţilor şi modificarea instalaţiilor de apă şi agent termic şi să oblige pârâta ca, în termen de 20 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, să procedeze la efectuarea reparaţiilor/consolidărilor la imobilul proprietatea reclamanţilor situat în Brăila, str. R nr. 394 şi executarea de lucrări la instalaţia de apă şi agent termic pentru aducerea locuinţei şi instalaţiilor de apă şi agent termic în starea anterioară, cu cheltuieli de judecată.
Instanta a admis în parte acţiunea.
A respins ca inadmisibil capătul de cerere privind constatarea că modul în care a realizat pârâta lucrarea de construcţii imobiliare şi intervenţiile la instalaţia de apă şi agent termic la imobilul proprietate şi a determinat degradarea construcţiei proprietatea reclamanţilor şi modificarea instalaţiilor şi agent termic.
A obligat pârâta să procedeze la efectuarea reparaţiilor/consolidărilor la imobilul proprietatea reclamanţilor situat în Brăila, str. R, nr. 394, astfel cum acestea au fost precizate în cuprinsul suplimentului la raportul de expertiză efectuat de GA (răspunsul la obiectivul nr. 5): decopertarea tencuielilor existente; injectarea fisurilor cu răşină epoxidică; refacerea tencuielilor prin dispunerea unor fâşii de plasă tip Buzău O4 cu ochiuri de 10×10 pe elementele fisurate şi refacerea tencuielilor cu mortar M100T; refacerea zugrăvelilor şi a celorlalte finisaje existente; eliminarea stării de umiditate, măsura fiind corespunzătoare numai în condiţiile în care sursa de umiditate este eliminată şi se fac verificări din partea ambelor părţi; reaşezarea sistemului de protecţie al peretelui ax 1 cu ţiglă( sistem care a fost parţial dezafectat).
A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la executarea de lucrări la instalaţia de apă şi agent termic.
În ceea ce priveşte primul capăt de cerere, s-a observat că, potrivit art. 111 C.p.c. „partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului”.
Reclamanţii au solicitat prin intermediul primul capăt de cerere constatarea unei situaţii de fapt.
În consecinţă, instanţa a respins primul capăt de cerere ca inadmisibil.
În ceea ce priveşte capătul al doilea de cerere, instanţa a retinut că pârâta nu a contestat că a realizat lucrările descrise de către reclamanţi, arătând că acestea au fost efectuate cu respectarea condiţiilor impuse de reglementările legale în vigoare.
Expertul a stabilit că structura de rezistenţă a locuinţei reclamanţilor a fost afectată, deprecierile constând în apariţia fisurilor fiind certe şi vizibile.
În ceea ce priveşte cauzele care au determinat degradările, expertul a constatat că apariţia acestora se datorează peretelui calcan (ax 1), posibil a fi cauzată de către unul dintre următorii factori sau de factorii coroboraţi: fundaţia construcţiei noi a pârâţilor cu întreaga acţiune a suprastructurii aduce un aport de presiune activă în imediata vecinătate a imobilului reclamanţilor care influenţează prin tasarea suplimentară a terenului de lângă şi de multe ori şi parţial de sub fundaţia imobilului vecin (al reclamanţilor); prezenţa posibilă a unei umidităţi excesive produse în perioada de realizare a lucrărilor cauzate de defecţiuni la instalaţiile de apă-canal accentuează şi mai mult comportarea deficitară a terenului la aspectele prezentate mai sus.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză în instalaţii: nu există canal termic la niciun abonat; înlocuirea conductei de alimentare cu apă rece potabilă a imobilului situat pe str. R nr. 396 nu a determinat scurgeri de apă care să se fi acumulat în baciul imobilului situat pe str. R nr. 394; nu se observă nicio urmă de infiltraţie de apă atât în secţiune şi adâncime, în pământ cât şi la suprafaţă; sursa infiltraţiilor de apă o reprezintă aversele de apă torenţială.
Conform art. 998 C.civ. „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”.
În consecinţă, instanţa a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să procedeze la efectuarea reparaţiilor/consolidărilor la imobilul proprietatea reclamanţilor situat în Brăila, str. R, nr. 394, jud. Brăila, astfel cum acestea au fost precizate în cuprinsul suplimentului la raportul de expertiză efectuat de GA.
Instanţa a constatat că nu există o dispoziţie legală în această fază procesuală care să permită fixarea unui termen pentru executarea lucrării, doar în cadrul procedurii executării silite a obligaţiilor de a face, potrivit art. 5802 şi art. 5803 C.p.c., existând o astfel de posibilitate.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică specialitatea instalaţii, instanţa a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la executarea de lucrări la instalaţia de apă şi agent termic.
Tags: obligatia de a face
CIVIL. OBLIGAŢIA DE A FACE (DEMOLARE EDIFICIU)OBLIGATIVITATEA RESPECTĂRII NORMELOR SPECIALE INSTITUITE PRIN LEGEA NR. 50/1991 PRIVIND AUTORIZAREA EXECUTĂRII CONSTRUCŢIILOR ŞI UNELE MĂSURI PENTRU REALIZAREA LOCUINŢELOR
Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată:
La 18 noiembrie 2005, reclamantul TCP a chemat în judecată civilă pe pârâţii ND şi NA si PRIMARUL MUNICIPIULUI B solicitând obligarea acestora la demolarea parţială a imobilului casă de locuit edificat, pe latura dinspre proprietatea acestuia, până la nivelul de înălţime legal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acţiunii, reclamantul a învederat că, , prin sentinţa pronunţată de Tribunalul Buzău, rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Ploieşti a fost anulată autorizaţia de construire emisă de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B pe numele pârâtului ND, constatându-se că, amplasarea edificiului s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind modul de viaţă al populaţiei şi a dispoziţiilor Legii nr.50/1991, republicată.
Astfel, pentru a se asigura însorirea locuinţei, conform prevederilor legale susmenţionate, ”distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc”, condiţie pe care, imobilul în discuţie, nu o respectă.
În mod repetat – se arată, în continuare – a făcut demersuri pentru a se lua măsuri prin care să i se asigure folosinţa normală a locuinţei sale însă, cum acestea au rămas fără rezultat, a promovat cererea de faţă pe care, în drept, şi-a întemeiat-o pe prevederile legii nr. 50/1991, republicată; ale Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997, ale art.1076 şi următoarele Cod civil şi pe cele ale art. 274 Cod procedură civilă.
În probaţiune, reclamantul a depus xerocopie de pe sentinţa pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi decizia, dată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul şi a solicitat ataşarea dosarului al Tribunalului Buzău.
Pârâţii au formulat întâmpinare, conform prevederilor art. 115 şi următoarele Cod procedură civilă prin care au solicitat motivat respingerea pretenţiilor reclamantului.
Astfel, Primarul Municipiului B, a apreciat că, cererea de faţă, ”este ea însăşi un abuz, întrucât se încalcă un drept esenţial – cel de proprietate şi, implicit, desmembrămintele sale – în condiţiile în care imobilul ocupat de reclamant depăşeşte înălţimea construcţiei învecinate, de la nr.8” .
Construcţia pârâţilor este finalizată, edificată pe un teren ce l-au dobândit în proprietate iar aşa – zisele norme încălcate, nu îşi au aplicabilitate atâta vreme cât prevalează obiceiul locului, casele fiind construite la alte standarde decât acele care se impun în mod obligatoriu în zonele libere de construcţii.
De altfel, instanţa de recurs s-a pronunţat în sensul găsirii unei soluţii care să nu împieteze asupra raporturilor de vecinătate iar nu în sensul demolării construcţiei.
Prin întâmpinarea consemnată şi ataşată la dosar, pârâţii ND şi NA au susţinut următoarele:
Edificarea imobilului – casă de locuit s-a făcut cu respectarea actelor administrative în vigoare la data construcţiei casei, procesul verbal de constatare s contravenţiei, întocmit de Primăria Municipiului B, prin care s-a dispus sistarea construcţiei şi încadrarea în prevederile autorizaţiei de construcţie fiind anulat pentru reţinerea unei situaţii de fapt contrare realităţii.
Au mai susţinut pârâţii că, în cauza de faţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 1076 Cod civil.
La solicitarea părţilor, a fost efectuată o cercetare locală, în conformitate cu prevederile art. 215 şi următoarele Cod procedură civilă, constatându-se că, la ora la care s-a efectuat cercetarea (10:10), două din ferestrele amplasate pe peretele care se învecinează cu proprietatea familiei N, sunt însorite iar, celelalte două ferestre, în proporţie de 75%.
S-a mai constatat că, imobilul a cărei demolare parţială se solicită, se încadrează în ansamblul arhitectonic al imobilelor construite în ultimii doi ani pe strada M din Municipiul B, însăşi imobilul proprietatea reclamantului depăşind înălţimea construcţiei învecinate.
La cercetarea efectuată a participat din partea reclamantului, domnul SI – socrul celui în cauză – care a confirmat că, pârâţii au respectat autorizaţiile de construire însă, ulterior, acestea au fost anulate pentru încălcarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
În şedinţa publică din 24.03.2006, în vederea aflării adevărului obiectiv, judecătoria conform art. 208 şi următ. Cod procedură civilă a încuviinţat cererea reclamantului referitoare la administrarea probei cu expertiza tehnică de specialitate construcţii – arhitectură, pentru a se stabili dacă, la edificarea imobilului situat în strada M, s-au respectat planurile de construcţie care au stat la baza autorizaţiilor emise de Primăria municipiului Buzău; dacă, în raport de configuraţia şi dimensiunile terenului era posibilă respectarea dispoziţiilor Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/1997şi ale Legii nr.50/1991 republicată; dacă, amplasamentul construcţiei în discuţie permite însorirea imobilului proprietatea reclamanţilor, respectiv a tuturor încăperilor de locuit, pe durata minimă de o oră şi jumătate, la solstiţiul de iarnă; dacă, acest edificiu se încadrează în ansamblul arhitectonic al imobilelor construite în ultimii ani pe strada M (care este obiceiul locului) şi să determine nivelul legal de înălţime al construcţiei proprietatea familiei N.
Lucrarea a fost întocmită de expert tehnic RN concluzionându-se că, edificarea imobilului în litigiu s-a făcut cu respectarea planurilor de construcţie care au stat la baza autorizaţiilor de construire, construcţia încadrându-se armonios în ansamblul imobilelor construite în ultimii ani, pe strada M, atât ca regim de înălţime cât şi ca stil arhitectonic.
De asemenea, expertul a mai constatat că, ”prin amplasamentul construcţiei de la numărul .. se asigură însorirea imobilului proprietatea reclamantului pe durata minimă de o oră şi jumătate la solstiţiul de iarnă a tuturor încăperilor de locuit deoarece amplasamentul construcţiei în cauză respectă distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei” distanţa între cele două construcţii, măsurată în teren fiind de 3,70 m şi respectiv 3,90 m.
În acelaşi raport de expertiză s-a mai concluzionat că, faţă de configuraţia şi dimensiunile terenului, nu se pot respecta dispoziţiile articolului 2 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997, nivelul legal de înălţime al construcţiei proprietatea pârâţilor fiind de 7,80 m adică dublul distanţei dintre locuinţe 2×3,90 (fila 51).
La data de 04.09.2006, prin serviciul registratură, reclamantul a depus obiecţiuni la raportul de expertiză întocmit de ing. RN apreciindu-se că, este „o lucrare pro causa, în favoarea pârâţilor” atâta vreme cât expertul face „apărări de fond în favoarea pârâţilor”, ”adaugă la lege sau interpretează omisiv dispoziţia legală a O.M.S nr.536/1977”, încearcă să schimbe situaţia de fapt şi ”face o adevărată motivare a hotărârii”, solicitându-se a se face aplicarea dispoziţiilor art. 212 alin. 2 Cod procedură civilă.
Având în vedere că, problema în litigiu, este de mare complexitate şi de strictă specialitate, judecătoria a încuviinţat efectuarea unei contraexpertize , apreciată ca fiind necesară cu aceleaşi obiective.
De această dată, lucrarea a fost întocmită de expert tehnic ing. AM care a constatat următoarele:
Construcţia imobilului proprietatea pârâţilor a fost executată conform proiectelor de execuţie întocmite, semnate şi avizate în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 şi nr. 10/1995.
Configuraţia terenului nu permite respectarea, în totalitate, a cerinţelor Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/1997 şi ale Legii nr.50/1991 însă, prin amplasarea construcţiei, se asigură însorirea treptată a încăperilor imobilului proprietatea reclamantului timp de o oră şi jumătate.
Nivelul de înălţime al construcţiei este de +8,10 şi se încadrează în ansamblul arhitectonic al imobilelor construite în ultimii ani.
Reclamantul, din nou, s-a declarat nemulţumit de raportul de expertiză efectuat solicitându-se refacerea lucrării de către un expert care „să răspundă profesional şi echidistant obiectivelor fixate prin încheiere”, susţinându-se, în esenţă că, raportul de expertiză avantajează pe pârâţi, fiind întocmit „pro causa”.
Criticile formulate au fost respinse de instanţă, fiind apreciate ca neîntemeiate, prin atitudinea sa reclamantul nefăcând altceva decât să tergiverseze soluţionarea cauzei de faţă.
De observat că, prin încheierea din 26.01.2007, în temeiul dispoziţiilor art.1551 Cod procedură civilă, judecata a fost suspendată, desfăşurarea normală a procesului fiind împiedicată din vina părţilor care, deşi au fost convocate de expert prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu au dat curs, în mod repetat, invitaţiilor expertul aflându-se în imposibilitatea efectuării măsurătorilor şi, pe cale de consecinţă, finalizării expertizei.
La data de 14.01.2008, prin serviciul registratură, a fost înregistrată cererea reclamantului de repunere pe rol a cauzei ce se constituie în obiectul material al dosarului de faţă, fixându-i-se termen de judecată la 08.02.2008.
Analizând cererea pendinte judecăţii prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale în materie în vigoare, judecătoria reţine următoarea situaţie de fapt şi de drept:
Reclamantul este proprietarul imobilului situat pe strada M din municipiul B, în proxima vecinătate a imobilului cu nr. …, proprietatea pârâţilor ND şi NA.
Apreciind că, construcţia pârâţilor , îi cauzează prejudicii, a solicitat instanţei demolarea parţială a acesteia, până la limita de înălţime legală.
De necontestat, o astfel de acţiune nu se poate întemeia pe dispoziţiile dreptului comun (art.1076 şi următoarele Cod Civil) care sunt prevederi cu caracter general, în cauză existând norme speciale, prevăzute de Legea nr.50/1991, care au prioritate faţă de cele de drept comun.
Acest act normativ stabileşte regimul juridic al autorizării construcţiilor, impunând deopotrivă pentru persoanele fizice şi juridice, în calitatea lor de constructori, anumite obligaţii şi, în acelaşi timp, impunând autorităţii administrative atribuţii de control pentru respectarea disciplinei în construcţii.
Dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr.50/1991, prevăd obligativitatea executării unor lucrări de construcţii numai pe bază de autorizaţie iar, în conformitate cu art. 28 din lege, odată cu aplicarea amenzii pentru sancţiunile constatate ca urmare a construirii fără autorizaţie se dispune oprirea executării lucrării sau desfiinţarea lucrării executate.
Potrivit art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, ”În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional nu s-au conformat în termen dispoziţiilor din procesul verbal de contravenţie , primăriile vor sesiza instanţa judecătorească pentru a dispune, după caz; (…), desfiinţarea construcţiilor, când acestea au fost executate fără autorizaţie (…)”.
Din cele ce preced rezultă neîndoielnic că, acţiunea în justiţie având ca obiect obligarea la demolarea construcţiilor executate fără autorizaţie are un regim special pentru ca, instanţa poate impune obligaţia demolării ori autoriza autoritatea administrativă să demoleze construcţia în caz de neîndeplinire a obligaţiilor impuse numai după ce autoritatea administrativă, prin inspectori de specialitate, a constatat săvârşirea contravenţiei, a aplicat sancţiunea contravenţională prevăzută de lege şi a stabilit un termen pentru demolarea construcţiei, termen nerespectat de contravenient.
Aşadar, temei al acţiunii judecătoreşti de desfiinţare a construcţiei executate fără autorizaţie sau cu nerespectarea prevederilor acestora îl constituie procesul verbal de contravenţie încheiat de organul constatator.
Se observă că, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor incheiat de Primăria Municipiului Buzău, pârâtul ND a fost amendat cu suma de 5000 lei şi totodată obligat să sisteze lucrările de construcţii, pentru pretins săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 23 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 50/1991, reţinându-se că, imobilul proprietatea celui în cauză depăşeşte înălţimea prevăzută în proiectul tehnic aprobat prin autorizaţia de construire.
Prin sentinţa civilă pronunţată în dosarul, judecătoria Buzău a dispus anularea procesului verbal atacat, soluţie confirmată de Secţia Comercială şi de contencios administrativ din cadrul Tribunalului prin decizia .
Aşadar, ca urmare a folosirii procedurii prevăzute de OG nr.2/2001 privind regimul al contravenţiilor – legea cadru în materie contravenţională la care face trimitere art. 35 alin. 3 din Legea nr.50/1991 – procesul verbal a fost anulat pe cale judecătorească, astfel că, ceea ce este nul produce efecte nule.
În contextul expus, cererea reclamantului de demolare parţială a construcţiei proprietatea pârâţilor ND şi NA nu poate fi primită, Legea nr.50/1991, modificată şi republicată , impunând obligativitatea aplicării, în prealabil, a sancţiunii contravenţionale.
Or, în cauza de faţă această condiţie impusă pentru promovarea acţiunii, nu a fost respectată.
De altfel, nici pe fond pricina nu este întemeiată, din conţinutul celor două rapoarte de expertiză, întocmite de experţii RN şi AM rezultând că, la edificarea imobilului proprietatea pârâţilor , situat pe strada M din municipiul B, au fost respectate proiectele de execuţie care au stat la baza emiterii autorizaţiilor de construire, amplasamentul construcţiei asigurând însorirea imobilului proprietatea reclamantului pe durata de o oră şi jumătate la solstiţiu de iarnă a tuturor încăperilor de locuit.
Expertul tehnic judiciar, ing. RN a precizat că, pentru asigurarea respectării normelor de însorire şi de prevenire a incendiilor, în practica urbanistică, se admite o distanţă minimă între construcţiile de pe aceeaşi parcelă, egală cu jumătatea înălţimii construcţiei celei mai înalte, dar nu mai mică de 3 m, condiţie îndeplinită.
Din probatoriul administrat rezultă că, imobilul a cărei demolare parţială se solicită, se încadrează în ansamblul arhitectonic al construcţiilor edificate în ultimii ani pe strada M din Municipiul B.
Imobilul este edificat pe un teren în suprafaţă totală de 221 mp, suprafaţă construită fiind de 144,60 mp iar dimensiunea şi configuraţia acestuia nu permit respectarea întocmai a prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/1997 şi nici pe cele ale Legii nr. 50/1991 republicată.
Evident, pe lângă respectarea Nomelor de igienă se impune şi respectarea dreptului de dispoziţie al pârâţilor privind proprietatea, care au achiziţionat terenul tocmai pentru a-şi edifica un imobil – casă de locuit dotat cu un anumit confort, drept ocrotit şi garantat prin art. 44 din Constituţia României, revizuită şi de Protocolul nr.1 la Actul adiţional nr.1 al Convenţiei europene a drepturilor omului.
Neînţelegerile dintre părţi însă au făcut ca, până în prezent, să nu fie discutată şi găsită o soluţie acceptată de acestea, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare.
Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, judecătoria urmează să respingă acţiunea civilă pendinte astăzi judecăţii
Tags: obligatia de a face
OBLIGATIA DE A FACE- RIDICARE CONSTRUCŢII – INVOCAREA RELEI CREDINŢE
MATERIA CIVIL
DOMENIUL ASOCIAT : CONSTRUCTII
OBLIGATIA DE A FACE- RIDICARE CONSTRUCTII – INVOCAREA RELEI CREDINTE
Dosar nr. 4950/324/2009
Sentinta civila nr.939/ 06.04.2010
Prin cererea înregistrata la aceasta instanta sub nr.4950/324/2009 din 27.11.2009, reclamanta T C – G domiciliata în localitatea P a chemat în judecata pe pârâtul P N, domiciliat în comuna N, jud.G pentru a fi obligat sa-si ridice constructiile amplasate cu rea-credinta pe terenul atribuit în proprietate conform deciziei civile nr.950/22.11.2005 a Curtii de Apel Galati sau autorizarea reclamantei de a le ridica pe cheltuiala pârâtului si aducerea terenului la situatia anterioara ridicarii constructiilor.
Examinând actele si lucrarile dosarului rezulta urmatoarele:
In fapt, motiveaza reclamanta ca prin hotarâre judecatoreasca irevocabila – decizia civila nr.950/22.11.2005 a Curtii de Apel Galati a fost modificat titlul de proprietate al pârâtului P N, în sensul ca s-a înlaturat suprafata de 5000 m.p. teren intravilan, acesta incluzându-se în titlul de proprietate al reclamantei, pe lânga suprafata totala de 28 ha 2500 m.p.
Ulterior, prin sentinta civila nr.1517/13.08.2008 a Judecatoriei Tecuci pronuntata în procesul civil din aceleasi parti având ca obiect „granituire” s-a stabilit linia de hotar dintre proprietati conform raportului de expertiza întocmit de catre expertul B E.
Motiveaza reclamanta ca pârâtul, cu nerespectarea hotarârilor judecatoresti a ridicat pe terenul proprietatea reclamantei mai multe constructii improvizate din stâlpi de lemn si folie de polietilena cu destinatia solarii, un gard.
In drept se invoca art.480, 494 C.civ. si se subliniaza asupra faptului ca reaua – credinta a pârâtului este pe deplin dovedita.
Pârâtul, prin aparator ales a formulat întâmpinare si a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondate.
Reclamanta a depus la dosar urmatoarele înscrisuri: decizia civila nr.950/2005 a Curtii de Apel Galati, sentinta civila nr.1517/2008 a Judecatoriei Tecuci, încheierea din 19.11.2008 a Judecatoriei Tecuci, copia raportului de expertiza din dosarul nr.234/324/2008.
A mai depus la dosar: plansa fotografica privind situatia constructiilor si procesul verbal al executorului judecatoresc încheiat la data de 11.03.2009, sentinta civila nr.1517/2008 a Judecatoriei Tecuci.
Pârâtul a depus la dosar urmatoarele înscrisuri: sentinta civila nr.852/2004 a Judecatoriei Tecuci, titlul de proprietate nr.14717-52/1997 pe numele P N, adeverinta nr.148/2010 emisa de Primaria comunei N, certificat deces P N, documentatie cadastrala, titlul de proprietate nr.48960-70/1995 emis pe numele P N pentru suprafata de 5600 m.p., 4 planse fotografice.
Instanta, examinând actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Pârâtului, în aplicarea Legii fondului funciar Legea 18/1991, i s-a eliberat titlul de proprietate nr.48960-70/23.10.1995 de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru suprafata totala de 5600 m.p. teren intravilan M .
Ulterior, prin hotarâre judecatoreasca irevocabila din 22.11.2005, acest titlu de proprietate a fost anulat în parte în sensul ca s-a înlaturat din acest titlu de proprietate dispozitia de constituire a dreptului de proprietate pentru 5000 m.p. teren intravilan din T.0 P.00. De asemenea, s-a modificat titlul de proprietate nr.1030-83/11.07.2001 emis de catre Comisia Judeteana Galati reclamantei T C – G, în sensul includerii în suprafata totala de 28 ha 2500 m.p. si a suprafetei de 5000 m.p. teren intravilan situata în T.0 P.00.
Prin sentinta civila nr.1517/13.08.2008 a Judecatoriei Tecuci rectificata prin încheierea din 19.11.2008 a Judecatoriei Tecuci, sentinta ramasa irevocabila, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatile P N si T C – G, pe aliniamentul E, S.1, S.7, S.6, S.8, F din planul de situatie anexat raportului de expertiza întocmit de catre expertul B E, raport ce face parte integranta din sentinta.
Cu prilejul punerii în executare a hotarârii judecatoresti de granituire s-a încheiat procesul verbal de catre executorul judecatoresc din 11.03.2009 ( fila 36 dosar) în care se stipuleaza: „ pentru a se putea edifica gard despartitor pe aliniamentul indicat este necesar sa se solicite instantei obligarea pârâtului de a-si ridica constructiile existente respectiv: gardul de pe aliniamentul S.1, S.4, S.2, S.3 , solariile existente, anexele gospodaresti.
Ca atare, constructiile existente se refera nu numai la constructii cu caracter provizoriu, usor de demontat, ci si la anexe gospodaresti.
Sustinerea reclamantei din cererea de chemare în judecata în sensul ca pârâtul a fost de rea-credinta si a edificat aceste constructii dupa anul 2005 adica dupa pronuntarea deciziei civile nr.950/22.11.2005 a Curtii de Apel Galati, nu a fost probata prin nici un mijloc de proba.
Reaua – credinta nu se prezuma, ci se dovedeste.
Codul civil reglementeaza accesiunea imobiliara distingându-se doua situatii: prima este aceea a constructorului de rea-credinta, iar cea de-a doua este situatia constructorului de buna – credinta.
Faptul ca pârâtul a stapânit acest teren intravilan ca teren aferent gospodariei sale de foarte multa vreme, ca-l stapâneste si în prezent, îndreptateste instanta sa considere ca lucrarile de constructie edificate, mai ales anexele gospodaresti au fost edificate odata cu casa, operând astfel prezumtia de buna – credinta.
Pentru situatia constructorului de buna – credinta pe terenul altcuiva, opereaza principiul conform caruia proprietarul terenului devine si proprietar al constructiei, fara a mai putea cere darâmarea si ridicarea lucrarilor. Obligat a retine lucrarile, proprietarul terenului nu se poate însa îmbogati p seama constructorului; de aceea, el trebuie sa-l dezdauneze. Cât priveste întinderea obligatiei de dezdaunare, art.494 C.civ. lasa pe proprietarul terenului ca, la libera sa alegere, sa opteze între doua posibilitati: sa achite constructorului contravaloarea materialelor si a muncii sau sa-i plateasca o suma de bani egala cu cresterea valorii fondului ca urmare a efectuarii constructiei .
Ca atare, pe considerentele expuse mai sus, instanta va respinge actiunea ca nefondata.
Tags: obligatia de a face
Obligatia de a face
R O M Â N I A
JUDECATORIA O N E S T I
JUDETUL B A CA U
Dosar nr.3705 /270/2010 – obligatia de a face –
Înreg. 03.06.2010
Încheiere de amânarea pronunTARII
Sedinta publica din data de 13 decembrie 2010
Completul de judecata compus din:
Presedinte – ……
Grefier – ….
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile promovate de reclamanta …., domiciliata în …..,jud.Bacau împotriva pârâtilor: ….., domiciliata în – …… judet Bacau , ….,domiciliat în ….., …..,domiciliata în ….. Judet Bacau, U.A.T. …., cu sediul în ……..,jud.Bacau, Comisia Locala Onesti constituita conform Legii nr.18/1991, Comisia Judeteana Bacau de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor de pe lânga Prefectura Bacau, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau, cu …… , având ca obiect obligatia de a face.
La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns: avocat …. substituind pe avocat ….. reprezentând reclamanta, avocat …. reprezentând pârâtii …., …, …., lipsa fiind consilier juridic …. pentru pârâta U.A.T. ……si pârâta Comisia Locala …, lipsa fiind ceilalti pârâti.
Procedura de citare legal îndeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, care învedereaza instantei ca procedura de citare este legal îndeplinita cu partile, ca OCPI Bacau prin adresa nr.10382 din 25.11.2010 ne-a comunicat ca titlurile de proprietate originale sunt înaintate Comisiilor locale de fond funciar pe a caror teritorii administrative se afla terenul, spre a fi înmânate proprietarilor.
Avcat ….. pentru reclamanta formuleaza cerere de completare a cererii de chemare în judecata prin care solicita obligarea pârâtei ….. de a depune la Comisia Locala ….. originalul titlului de proprietate nr.89755 din 7.01.2002, iar în subsidiar obligarea aceleiasi pârâte la publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a III-a, a eventualei pierderi sau distrugeri a titlului de proprietate, în cazul imposibilitatii neimputabile a prezentare..
Instanta în baza art.132 Cod procedura civila pune în discutie decaderea reclamantei din dreptul de a solicita completarea cererii de chemare în judecata, având în vedere ca momentul la care a depus aceasta completare în sedinta publica este ulterior primei zile de înfatisare.
Avocat ……. pentru reclamanta arata ca o atare obligatie are caracter intuitu personae si nu poate fi adusa la îndeplinire prin alte persoane decât pârâta; obligatia intuitu personae se executa de catre cel tinut sa o îndeplineasca sub sanctiunea daunelor comunicatorii. O asemenea sanctiune îsi gaseste ratiunea în faptul constrângerii celui îndatorat, refuzând executarea. Totusi creditorul are posibilitatea de a pretinde din partea celui obligat în subsidiar la o prestatie care sa-l satisfaca.
Avocat ….. arata ca nu i s-a comunicat un exemplar de pe cererea de completare a cererii de chemare în judecata depusa de catre reclamanta; în baza art.132 pct.b Cod procedura civila reclamanta nu mai este la prima zi de înfatisare, considerând ca aceasta cerere este inadmisibila.
Avocat …… arata ca daca obiectul e pierit, reclamanta poate cerere contravaloarea lui, considera ca cererea este datorata conduitei pârâtilor.
Avocat …… arata ca daca aparatorul reclamantilor se refera la art.132 pct.3 Cod procedura civila – în cauza de fata este vorba de un act nul, iar un lucru nul nu are nici o valoare, titlul de proprietate fiind declarat nul; nu vede nici un impediment de emitere a unui nou titlu de proprietate de catre Comisia Locala.
Instanta având în vedere prevederile art.132 Cod procedura civila precum si faptul ca cererea de completare a actiunii a fost depusa dupa prima zi de înfatisare, considera ca în speta nu sunt incidente prevederile art.132 al.3 Cod procedura civila, motiv pentru care decade reclamanta de a face aceasta cerere de completare a actiunii.
Avocat …. pentru reclamanta arata ca nu are alte cer5eri de formulat.
Avocat ……. pentru pârâtii …., ….., …… de asemenea arata ca nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul în fond.
Avocat ……. având cuvântul pentru reclamanta solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata, obligarea pârâtilor si la plata cheltuielilor de judecata, depunând la dosar chitanta privind onorariul de aparator.
Avocat …. pentru pârâtii ….., ….., …… având cuvântul în fond arata ca actiunea pentru pârâtii ….., ……, ……. este inadmisibila, prin faptul ca titlul a fost anulat, pârâtii .. au iesit din rergimul juridic, un titlu nul nu mai are nici un efect juridic, trebuie emis un nou titlu de catre Comisia Locala. Solicita admiterea în parte a actiunii, obligarea pârâtei Comisia Locala Onesti de a elibera un nou titlu, cu cheltuieli de judecata.
Dezbaterile fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.
I N S T A N T A
Din lipsa de timp pentru deliberare, apreciaza ca fiind necesar a se amâna pronuntarea, motiv pentru care
D I S P U N E :
Amâna pronuntarea la data de 20.XII.2010, ora 12.00, pentru când partile au termen în cunostinta.
Data si citita în sedinta publica, azi 13.12.2010.
P R E S E D I N T E , G R E F I E R ,
R O M Â N I A
JUDECATORIA O N E S T I
JUDETUL B A CA U
Dosar nr. 3705/270/2010 – obligatia de a face –
Înreg. 03.06.2010
SENTINTA CIVILA NR.3708
Sedinta publica din data de 20 decembrie 2010
Completul de judecata compus din:
Presedinte – ……..
Grefier – …….
Astazi a avut loc pronuntarea în dosarul civil nr.3705/270/2010 promovat de reclamanta ….., domiciliata în …….,jud.Bacau în contradictoriu cu pârâtii: ……, domiciliata în ……, judet Bacau , ……,domiciliat în ……, Judet Bacau, …….,domiciliata în ……Judet Bacau, U.A.T. .., cu sediul în …,…., Comisia Locala …..constituita conform Legii nr.18/1991, Comisia Judeteana Bacau de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor de pe lânga Prefectura Bacau, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau, cu sediul în …… ……..,jud.Bacau , având ca obiect obligatia de a face.
La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinita.
S-a expus referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, care învedereaza instantei ca procedura este legal îndeplinita.
Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 13 decembrie 2010 si au fost consemnate în încheierea de amânare a pronuntarii de la acea data, care fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Cauza a ramas în pronuntare.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Onesti sub nr. 3705/03.06.2010, reclamanta ….. i-a chemat în judecata pe pârâtii …, …., ……, UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA …., COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR ….., COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BACAU si OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA BACAU, solicitând instantei sa pronunte o hotarâre prin care sa oblige pârâtii ……., ……. si …… sa depuna la comisia locala originalul TP nr. 89755/7.01.2002 cu daune cominatorii pe zi de întârziere în cuantum de 1000 de lei, sa oblige pe celelalte pârâte la întocmirea documentatiei privind corectarea TP nr. 89755/7.01.2002 cu obligarea la daune cominatorii de 1000 de lei pe zi de întârziere si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta a aratat ca prin sentinta civila nr. 238/31.01.2007 ramasa definitiva si irevocabila s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 89755/2002 si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru reclamanta alaturi de pârâta ……., însa, cu toate eforturile depuse de reclamanta, aceasta nu a reusit sa puna în executare aceasta hotarâre, fiind plimbata pe la toate institutiile statului care i-au comunicat ca sentinta civila respectiva nu poate fi pusa în executare pâna când nu se depune originalul titlului de proprietate în litigiu.
Cererea a fost motivata în drept pe dispozitiile art. 1075, 1073 si urmatoarele din Codul civil si art. 274 din Codul de procedura civila.
Reclamanta a solicitat si instanta a încuviintat administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâta Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau a depus întâmpinare (fila 21) prin care a invocat exceptia prematuritatii motivat de faptul ca aceasta pârâta nu a fost pusa înca în situatia de a pune în aplicare sentinta, neavând la îndemâna mijloacele legale pentru a determina punerea acesteia în aplicare, respectiv obligarea pârâtilor persoane fizice sa depuna titlul de proprietate ce trebuie modificat; exceptia autoritatii lucrului judecat având în vedere ca cele doua comisii pârâte au fost obligate prin sentinta civila mentionata la întocmirea documentatiei pentru corectarea titlului de proprietate nr. 89755/2002.
Pârâta OCPI Bacau a depus întâmpinare (fila 24) prin care a precizat ca lasa solutionarea cauzei la aprecierea instantei, sustinând ca dupa ce originalul titlului de proprietate va fi recuperat de la pârâtii ……, …… si ……, acesta va fi înaintat de catre reclamanta la Comisia locala ……. care va întocmi referatul de înaintare catre Comisia judeteana Bacau, dupa care reclamanta va putea solicita rectificarea cartii funciare si eventual anularea unor acte translative de proprietate.
Pârâtii ……., ……. si …. au depus întâmpinare (fila 38) prin care au solicitat respingerea actiunii fata de ei, motivat de faptul ca …… nu mai este în posesia titlului de proprietate în original, depunându-l odata cu încheierea contractului de vânzare cumparare la notar prin care a înstrainat suprafata de 1619 mp catre pârâtii …. si ……, iar acestia din urma nu au nici o legatura cu reconstituirea dreptului de proprietate.
Pârâta Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor ….. a depus întâmpinare (fila 45) prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca nefondata, motivat de faptul ca aceasta pârâta a actionat în conformitate cu prevederile legale în materie, în sensul ca a înaintat mai multe adrese catre Comisia judeteana Bacau în vederea modificarii titlului de proprietate nr. 89755/2002 în conformitate cu sentinta civila nr. 238/2007, însa aceasta din urma comisie a retrimis documentatia pentru a fi reanalizata, în prezent comisia locala a retrimis documentatia, iar cererea se afla în curs de solutionare. De asemenea, mai arata pârâta în întâmpinare, ca a solicitat pârâtei ……… sa depuna originalul titlului de proprietate, fapt care nu s-a întâmplat nici pâna în prezent.
Partile au solicitat si instanta a încuviintat administrarea probei cu înscrisuri.
A fost atasat dosarul nr. 4133/R/2006 al Judecatoriei Onesti în care s-a pronuntat sentinta civila nr. 238/31.01.2007.
Asupra exceptiilor invocate de pârâta Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau prin întâmpinare instanta s-a pronuntat în sedinta publica din data de 15.11.2010 în sensul respingerii acestora pentru considerentele aratate în cuprinsul încheierii.
Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 238 pronuntata în data de 31.01.2007 de Judecatoria Onesti, ramasa irevocabila prin respingerea recursului prin decizia civila a Tribunalului Bacau nr. 1136/5.11.2007, instanta a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 89755/7.01.2002 pentru suprafata de 1619 mp teren situat în ……. tarlaua 61/5/33, parcela 1/1 si tarlaua 61/5/33, parcela 1/1/1 si a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele ….. si a pârâtei …. ca mostenitoare a defunctei …… pentru suprafata de 1048 mp teren situat în …… megiesit cu …….. si teren liber de constructie.
Desi reclamanta a facut demersuri pentru punerea în executare a sentintei mentionate, aceasta nu a fost pusa în executare din diferite considerente invocate de catre institutiile implicate, principalul considerent fiind acela ca pârâta …….. nu a depus originalul titlului de proprietate, astfel cum rezulta din cuprinsul adreselor atasate la dosar. Tot din aceste adrese rezulta faptul ca în luna iunie 2008 comisia locala Onesti a înaintat catre comisia judeteana Bacau documentatia privind reconstituirea dreptului de proprietate conform sentintei civile nr. 238/2007 (adresa nr. 12322/1.06.2008- fila 46). Prin adresa nr. 14117/7.07.2008 (fila 50) comisia judeteana a remis documentatia comisiei locale pentru a fi reanalizata.
Ulterior introducerii prezentei cereri de chemare în judecata comisia locala Onesti a înaintat comisiei judetene Bacau prin adresa nr. 20754/6.10.2010 (fila 52) documentatia privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru …… si ……. în temeiul sentintei civile nr. 238/2007, cerere care, conform sustinerilor comisiei locale, se afla în curs de solutionare.
Cert este faptul ca nici pâna în prezent reclamanta nu a reusit sa obtina punerea în executare a sentintei civile nr. 238/2007.
Articolul 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului garanteaza fiecarei persoane dreptul ca o instanta sa judece orice contestatie privind drepturile si obligatiile sale cu caracter civil, consacrând în acest fel „dreptul la o instanta”. Totusi acest drept ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarâre judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramâna inoperanta în detrimentul uneia dintre parti (cauza Hornsby contra Greciei). Executarea unei hotarâri judecatoresti trebuie sa fie considerata ca facând parte integranta din „proces” în sensul articolului 6.
Instanta retine ca în speta comisiile pârâte, precum si OCPI Bacau, în mod gresit pun problema modificarii titlului de proprietate nr. 89755/2002, când sentinta civila nr. 238/2007 este foarte clara în sensul ca, pe de o parte, constata nulitatea absoluta partiala a acestui titlu pentru o anumita suprafata de teren, iar pe de alta parte dispune reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamantei si a pârâtei ……, reconstituire care se face, în baza dispozitiilor Legii nr. 18/1991 si ale HG nr. 890/2005, prin emiterea unui titlu de proprietate. Faptul ca pârâtii ….., ….. si …… nu au depus originalul titlului de proprietate nu este un impediment legal în punerea în executare a hotarârii judecatoresti mentionate.
Atributii în emiterea titlului de proprietate au atât comisia locala, potrivit art. 5 din HG 890/2005, cât si comisia judeteana, conform art. 6 din acelasi act normativ. Acestea sunt institutiile care trebuie sa puna în aplicare sentinta civila nr. 238/2007 sub aspectul reconstituirii dreptului de proprietate, motiv pentru care instanta va admite actiunea fata de pârâtele Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Onesti si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau si, în consecinta, va obliga pârâta Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Onesti ca în termen de cel mult 30 de zile de la ramânerea irevocabila a prezentei hotarâri, sa înainteze Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau documentatia prealabila emiterii titlului de proprietate pe numele ….. si ….. pentru suprafata de 1048 mp, astfel cum a fost stabilit prin sentinta civila nr. 238/31.01.2007 pronuntata de Judecatoria Onesti în dosarul nr. 4133/R/2006, sub sanctiunea platii de daune cominatorii catre reclamanta de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere, iar pe pârâta Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau ca în termen de cel mult 30 de zile de la primirea documentatiei sa emita titlul de proprietate pentru persoanele si terenul individualizate anterior, sub sanctiunea platii de daune cominatorii catre reclamanta de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Obligarea acestor pârâte la plata de daune cominatorii se justifica prin aceea ca în speta, prin sentinta civila 238/2007 s-a nascut o obligatie de a face, care, asa cum am aratat anterior, este în sarcina celor doua comisii care au atributii în acest sens, iar aceasta obligatie nu a fost respectata.
În ceea ce priveste sustinerile pârâtei OCPI Bacau, instanta retine ca aceasta pârâta nu are atributii în ceea ce priveste reconstituirea dreptului de proprietate, activitatea de publicitate imobiliara având drept scop consacrat prin dispozitiile art. 31 alin. 1 din Ordinul ANCPI nr. 633/2006 aducerea la cunostinta tertelor persoane situatia de drept si de fapt a unui imobil dintr-o localitate. Privitor la atributiile OCPI nascute prin hotarârea judecatoreasca, sunt incidente dispozitiile art. 92 din Ordinul nr. 633/2006 care prevad ca „Pentru înscrierea în cartea funciara a drepturilor reale modificate, constituite, transmise sau pentru radierea drepturilor reale stinse ca urmare a hotarârii judecatoresti definitive si irevocabile, precum si pentru înscrierea altor acte sau fapte juridice, asa cum rezulta din hotarâre, persoana interesata va depune copia legalizata a hotarârii judecatoresti cu mentiunea ca este irevocabila, precum si dovada achitarii tarifelor.”
Având în vedere considerentele expuse, instanta va respinge cererea fata de pârâtii ….., ……, ….., unitatea administrativ teritoriala Onesti, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau.
În ceea ce priveste cererile de obligare la plata cheltuielilor de judecata, având în vedere prevederile art. 274 Cod procedura civila, art. 52 din Legea nr. 18/1991 republicata asa cum a fost completat prin Legea nr. 247/2005, precum si solutia pronuntata în cauza, instanta va obliga reclamanta sa plateasca pârâtilor ……, ….., ……. suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocat (chitanta de la fila 41) si pârâtele Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Onesti si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau sa plateasca reclamantei suma de 439 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocat în cuantum de 400 de lei (chitanta de la fila 71) si 39 de lei taxa de timbru.
PENTRU ACESTE CONSIDERENTE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite actiunea promovata de reclamanta …., domiciliata în ……..,jud.Bacau fata de pârâtele Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Onesti si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau.
Respinge actiunea fata de pârâtii …., domiciliata în …….., judet Bacau , ……, domiciliat în …….., Judet Bacau, ….., domiciliat în ………, Judet Bacau, Unitatea Administrativ Teritoriala ….., cu sediul în ………,jud.Bacau, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau, cu sediul în Bacau, ……..
Obliga pârâta Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor ……ca în termen de cel mult 30 de zile de la ramânerea irevocabila a prezentei hotarâri, sa înainteze Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau documentatia prealabila emiterii titlului de proprietate pe numele …… si ……. pentru suprafata de 1048 mp, astfel cum a fost stabilit prin sentinta civila nr. 238/31.01.2007 pronuntata de Judecatoria Onesti în dosarul nr. 4133/R/2006, sub sanctiunea platii de daune cominatorii catre reclamanta de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Obliga pârâta Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau ca în termen de cel mult 30 de zile de la primirea documentatiei sa emita titlul de proprietate pentru persoanele si terenul individualizate anterior, sub sanctiunea platii de daune cominatorii catre reclamanta de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Obliga reclamanta sa plateasca pârâtilor ……, …., … suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Obliga pârâtele Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor …… si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau sa plateasca reclamantei suma de 439 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Definitiva.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi, 20.12.2010.
Tags: obligatia de a face
Obligatia de a face
R O M Â N I A
JUDECATORIA ONESTI JUDETUL BACAU
Dosar nr. 5488/270/2009 oblig. de a face
înreg. 21.08.2009
Sentinta civila nr. 2482
Sedinta publica din data de 09.09.2010
Completul de judecata format din:
Presedinte –Ion Anghel
Grefier – Daniela Ghita
Astazi a fost pe rol rejudecarea cauzei civile formulata de reclamantii ….. si …….., împotriva pârâtilor …. si ……., având ca obiect obligatia de a face.
La apelul nominal facut în sedinta publica, au raspuns reclamantii asistati de avocat ……, avocat …….. pentru pârâti.
Procedura completa.
S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, dupa care, aparatorii partilor, pe rând, precizeaza ca nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fond.
Aparatorul reclamantilor precizeaza ca, cosul trebuie înlocuit cu unul metalic înalt de 7 m, iar daca este din zidarie sa fie mutat la 7 m distanta de proprietatea reclamantilor; pârâtii nu s-au prezentat la nici un termen; solicita admiterea actiunii cu cheltuieli de judecata; depune concluzii scrise si chitanta nr. 119/01.09.2010 în suma de 850 lei reprezentând onorariu avocat.
Aparatorul pârâtilor arata ca actiunea este pur sicanatorie, pârâtii au autorizatie, expertul spune ca trebuie întarit cosul cu zidarie nu darâmat si mutat. Cosul nu prezinta nici un pericol. Expertiza nu poate fi luata în calcul, trebuia facuta de un expert energetician. În ce priveste cheltuielile de judecata, onorariile de expert se compenseaza, reclamantii au achitat 700 lei, pârâtii 700 lei, cererea sa fie admisa în parte, cheltuielile de judecata sa fie corelate cu modul de admitere a cererii.
Dezbaterile fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.
I N S T A N T A
Deliberând
Asupra cauzei civile de fata;
Prin cererea înregistrata la data de 17.10.2007, sub nr. 5899/270/2007 reclamantii …….. si …… domiciliati în …….., jud. Bacau au chemat în judecata pe …… si ….. domiciliati în ……., jud. Bacau solicitând ca prin hotarârea ce se va da sa fie obligati pârâtii sa ia toate masurile necesare pentru a împiedica degradarea fatadei casei reclamantilor, datorata fumului de la cosul de evacuare al centralei de încalzire a imobilului pârâtilor, în speta sa mute centrala de încalzire pentru a nu-i mai afecta fatada casei si curtea reclamantilor, în termen de 10 zile de la ramânerea definitiva a hotarârii, cu cheltuieli de judecata.
Cererea a fost timbrata cu 8 lei taxa de timbru si 0,30 lei timbru judiciar, iar în motivarea acesteia se arata ca pârâtii si-au construit o centrala termica pe baza de combustibil solid si ca hornul de evacuare al centralei este scurt, fumul si emisiile de noxe sunt degajate catre fatada casei reclamantilor provocând astfel înnegrirea peretilor, a verandei si a scarilor. Pentru aceste considerente reclamantii solicita obligarea pârâtilor la amplasarea si instalarea centralei termice ce o detin în oricare alt loc de pe proprietatea lor astfel încât sa nu le fie afectata siguranta familiei si proprietatea acestora.
În drept, cererea se întemeiaza pe dispozitiile art. 610, 1073 si urmatoarele, 1075 si urmatoarele din Cod civil.
În dovedirea actiunii reclamantii înteleg sa se foloseasca de proba cu acte, interogatoriu, martori si expertiza tehnic, anexând la dosar notificarea executorului judecatoresc, proces verbal de verificare tehnica întocmit de ISCIR Bacau.
La termenul din 28.11.2007, reclamantii si-au completat cererea de chemare în judecata în sensul ca solicita sa fie obligati pârâtii la plata sumei de 2000 lei, suma pe care au cheltuit-o cu spalarea, curatarea, varuirea si vopsirea casei.
Capatul de cererea a fost timbrat cu 166 lei taxa timbru judiciar si 3 lei timbru judiciar.
Pârâtii au depus întâmpinare, solicitând respingerea actiunii, aratând ca, fumul degajat nu afecteaza imobilul pârâtilor si nu se pune problema eventualei caderi a cosului de evacuare. În ceea ce priveste cererea de completare a actiunii, pârâtii arata ca aceste lucrari au fost efectuate de reclamanti în 2007 cu ocazia nuntii unui copil.
Prin sentinta civila nr. 1730/11.06.2008, Judecatoria Onesti a admis actiunea formulata de reclamanti si a obligat pârâtii sa construiasca cosul de fum pe baza unui proiect de executia care sa respecte normele legale si la 1658,30 lei.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs atât reclamantii, cât si pârâtii.
Pârâtii s-au declarat nemultumiti ca, desi actiunea a fost admisa în parte, au fost obligati la toate cheltuielile de judecata nefiind respectate prevederile art. 276 Cod procedura civila.
Reclamantii s-au plâns ca instanta de fond nu a precizat locul de pe proprietatea pârâtilor unde urmeaza a fi amplasata centrala termica si nu i-a obligat pe pârâti la daune cominatorii în valoare de 100 lei pe fiecare zi de întârziere.
Prin decizia civila nr. 75/A/04.03.2009 Tribunalul Bacau a admis apelurile formulate de reclamanti si apelantii-pârâti, a desfiintat sentinta apelata si a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a hotarî asa, Tribunalul Bacau a constatat ca prima instanta a omis sa se pronunte asupra capetelor de cerere privind amplasarea si instalarea centralei termice de încalzire, a constructiei care adaposteste centrala si plata daunelor cominatorii.
Cauza a fost înregistrata la data de 21.08.2009, sub nr. 5488/270/2009.
La rejudecare, instanta a încuviintat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtilor si expertiza tehnica.
Din analiza probatoriului administrat în cauza, instanta retine în fapt urmatoarele:
Imobilul proprietatea reclamantilor se megieseste cu imobilul proprietatea pârâtilor, fiind situate în ………, jud. Bacau.
Cladirea pârâtilor ce adaposteste centrala de încalzire a fost ridicata fara proiect de executare si autorizare de construire, conform legii nr. 50/1991.
Între timp, pârâtii au obtinut autorizatia de constructie pentru cladire. Cladirea este amplasata la o distanta de 1,20 m fata de gardul reclamantilor, respectând distanta legala de amplasare a constructiilor.
Centrala termica este deservita de un cos de fum ce asigura evacuarea gazelor arse. Cosul de fum a fost ridicat fara un proiect tehnic de specialitate pentru un cos de fum independent care sa specifice conditiile de amplasare, rezistenta, stabilitate si functionare specifica.
În cazul unor conditii exceptionale (cutremure, tornade) cosul de fum poate prezenta un pericol pentru siguranta reclamantilor având în vedere ca el a fost construit fara a exista o structura de armare conform normativelor în vigoare, normative ce stipuleaza ca zidaria peste trei metri trebuie armata (prescriptia CR 6/2006).
Din concluziile expertizei tehnice întocmita de Rotaru Nicolae, rezulta ca, în conditiile actuale ale amplasarii centralei termice pentru o functionare în deplina siguranta, respectându-se si conditiile de mediu, cosul de fum actual trebuie înlocuit cu un cos metalic de minim 7 m care trebuie prins în fundatie cu buloane metalice (6- 8 bucati) si ancorat cu 4 sufe metalice. Daca pârâtii doresc un cos de fum de zidarie sau din elemente prefabricate, el ar trebui amplasat la minim 7 m de proprietatea reclamantilor pentru a nu-i afecta în niciun fel.
Expertul a mai concluzionat ca centrala termica (cazanul) respecta prescriptiile tehnice de functionare având si autorizatia emisa de ISCIR cu valabilitate pâna în anul 2011, iar pentru cosul de fum independent nu trebuie o autorizatie speciala de construire, dar el trebuie sa aiba la baza un proiect tehnic sa specifice conditiile de amplasament, stabilitate, rezistenta si functionare. Cosul de fum actual prezinta riscuri pentru integritatea materiala si fizica a proprietatii reclamantilor si a familiei acestora în conditiile aparitiei unei situatii exceptionale (cutremure, tornade sau alunecari de teren).
Fata de cele aratate, instanta retine ca centrala termica nu se impune a fi mutata, ci numai cosul de evacuarea a fumului. Pentru aceste motive, va fi admisa în parte actiunea reclamantilor.
Se impune asadar, ca în temeiul art. 1073 si urmatoarele din Cod civil, sa fie obligati pârâtii sa înlocuiasca actualul cos de fum cu un cos metalic de minim 7 m ce trebuie prins în fundatie cu buloane metalice si ancorat cu patru sufe metalice sau sa mute cosul de fum din zidarie sau din elemente prefabricate la o distanta minima de 7 m de proprietatea reclamantilor.
Reclamantii au solicitat sa fie obligati pârâtii la plata sumei de 2000 lei, suma pe care au cheltuit-o cu spalarea, curatarea, varuirea si vopsirea casei. Din concluziile raportului de expertiza întocmit de ing. Chitroceanu Nelu, rezulta ca, la imobilul reclamantilor nu s-au descoperit degradari si prejudicii ale fatadei (filele 54-56 dosar nr. 5899/270/2007). Nici reclamantii nu au mai insistat pe acest capat de cerere si nici nu a fost un motiv de recurs.
Prin concluziile scrise depuse la fond, la termenul din 11.06.2008, reclamantii au solicitat ca, pentru neexecutarea celor solicitate în termen de 10 zile de la ramânerea definitiva a hotarârii, sa fie obligati pârâtii la plata de daune cominatorii la valoarea de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu a 11 – a zi (fila 67 dosar). Aceasta cerere trebuia facuta anterior dezbaterii fondului si nu solicitata prin concluzii scrise.
Urmeaza ca, instanta, sa respinga capetele de cerere privind achitarea sumei de 2000 lei reprezentând renovarea casei si daunele cominatorii în suma de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere.
La prima judecata, onorariul expertului a fost achitat de reclamanti, iar la rejudecare de catre pârâti. Onorariile aparatorului reclamantilor au fost în suma de 2850 lei. Aparatorul pârâtilor nu a depus nicio chitanta. Întrucât, actiunea reclamantilor a fost admisa în parte, vor fi obligati pârâtii sa achite reclamantilor cheltuieli de judecata în suma de 2358,3 reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu avocat.
Pentru aceste motive
În numele Legii,
H O T A R A S T E:
Admite în parte cererea formulata de reclamantii ……… si ……. domiciliati în ….., jud. Bacau în contradictoriu cu pârâtii …… si …. domiciliati în ……., jud. Bacau.
Respinge capetele de cerere privind achitarea sumei de 2000 lei reprezentând renovarea casei si daunele cominatorii în suma de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Obliga pârâtii sa înlocuiasca actualul cos de fum cu un cos metalic de minim 7 m ce trebuie prins în fundatie cu buloane metalice si ancorat cu patru sufe metalice sau sa mute cosul de fum din zidarie sau din elemente prefabricate la o distanta minima de 7 m de proprietatea reclamantilor.
Obliga pârâtii sa achite reclamantilor cheltuieli de judecata în suma de 2358,3 reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu avocat.
Dispune restituirea onorariului definitiv în suma de 700 lei catre expert Rotaru Nicolae.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi 09.09.2010.
Tags: obligatia de a face
Obligatia de a face
R O M Â N I A
JUDECATORIA ONESTI
JUDETUL BACAU
DOSAR NR. 2588/270/2007 OBLIGATIA DE A FACE
ÎNREG. 04.05.2007
SENTINTA CIVILA NR. 2522
Sedinta publica din data de 14.09.2010
COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:
PRESEDINTE – ANGHEL LUMINITA
GREFIER – ANDREI MIHAELA
Astazi a fost pe rolul instantei solutionarea cauzei civile pentru obligatia de a face formulata de reclamanta ……. – cu sediul în ……., împotriva pârâtului ……. – domiciliat în ……. si a intervenientei ……. ..
La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta avocat ….. pentru reclamanta si avocat ….. care substituie pe avocat … pentru pârât, lipsind reclamanta si intervenienta.
Procedura legal îndeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, dupa care:
Avocat ….. depune la dosar delegatie de substituire a avocatului ……
Avocat ……. insista ca instanta sa revina cu adresa la Primaria …. , urmând a se solicita sa ne înainteze actul normativ prin care s-a dispus demolarea baracilor. Prin adresa nr. 2315 s-a comunicat pârâtului ca s-a încheiat un contract de concesiune, dar se precizeaza si ca este proprietarul spatiului comercial conform contractului de vânzare – cumparare nr. 3226/2004. baraca pârâtului se afla în spatele blocului, iar terenul concesionat este terenul de sub spatiul comercial. Prin sentinta civila nr. 2348/2006 s-a perfectat vânzarea – cumpararea. Solicita ca Primaria ……sa înainteze si contractul de concesiune nr. 232/28.08.2007.
Avocat ……. precizeaza ca instanta s-a pronuntat la un termen anterior asupra cererii formulate de reclamanta prin aparator.
Instanta aduce la cunostinta ca s-a pronuntat asupra cererii privind revenirea cu adresa la Primaria ……..prin încheierea din 29.06.2010, iar cu privire la relatiile privind contractul de concesiune, respinge proba ca nefiind utila solutionarii cauzei.
Nefiind formulate cereri noi, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe exceptia inadmisibilitatii actiunii, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptia tardivitatii modificarii actiunii, exceptia lipsei de interes si pe fond.
Avocat ……. pentru reclamanta, având cuvântul, precizeaza ca prefera ca acest complet sa nu judece prezenta cauza având în vedere motivele inserate în cererea de recuzare. Solicita respingerea exceptiilor ridicate fata de faptul ca interesul reclamantei de a promova prezenta actiune este determinat de obtinerea unei hotarâri judecatoresti prin care sa se respecte dreptul de proprietate al reclamantei si sa se dispuna ridicarea baracii proprietatea pârâtului sau mutarea ei, pentru ca reclamanta sa poata folosi usa din spatele spatiului comercial. Cererea de modificare a actiunii a fost formulata dupa depunerea la dosar a întâmpinarii de catre pârât si s-a solicitat în subsidiar, obligarea pârâtului de a-si muta baraca. Obiectul acestei actiuni este obligatia de a face, deci aceasta actiune nu este inadmisibila. Reclamanta are calitate procesuala civila întrucât încearca sa-si protejeze dreptul de proprietate si este împiedicata sa se foloseasca de spatiul comercial. Pe fond, instanta a apreciat ca probele administrate la Tribunalul BACAU sunt legale, dar hotarârea Tribunalului BACAU a fost desfiintata, deci au fost anulate si toate actele procedurale administrate în cauza. Solicita admiterea actiunii, avându-se în vedere contractul de concesiune nr. 232/2007 privind terenul în suprafata de 2.810 mp situat în …….. pe care se afla o constructie proprietatea reclamantului conform contractului de vânzare – cumparare. Baraca metalica se afla în spatele spatiului comercial proprietatea reclamantei. În anul 1990 se primeste aviz de I.C.S.M.A.P. pentru o baraca din lemn, dar acest aviz a expirat si s-a solicitat ridicarea acestei baraci. În contractul de concesiune este vorba de un alt spatiu comercial si nu priveste terenul de sub baraca. Reclamanta a fost nevoita sa-si închida usa din spate si ferestrele întrucât baraca este lipita de spatiul comercial al reclamantei. Pârâtul nu a justificat dreptul de proprietate. Solicita a se dispune demolarea baracii de catre pârât, iar în caz contrar, sa fie autorizata reclamanta sa ridice baraca pe cheltuiala pârâtului. În subsidiar, solicita obligarea pârâtului sa mute baraca la o distanta de 1,90 cm, cu cheltuieli de judecata suportate la trei instante, onorariu de avocat si taxe judiciare.
Avocat ……. pentru pârât, având cuvântul, solicita admiterea exceptiei inadmisibilitatii actiunii si a tardivitatii formularii modificarii actiunii, invocând art. 132 alo. 1 si art. 134 cod procedura civila, admiterea exceptiei lipsei de interes întrucât reclamanta îsi poate folosi spatiul comercial, admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei întrucât reclamanta nu are autorizatie de constructie, calitate procesuala având Primaria …….. Pe fond, solicita respingerea actiunii, fata de faptul ca reclamanta poate folosi cea de-a doua usa a spatiului comercial si a cumparat spatiul comercial în conditiile existente. Cu cheltuieli de judecata.
Avocat ……. pentru reclamanta, în replica , precizeaza ca pârâtul …… plateste concesiune pe constructie si nu pe baraca, iar reclamanta a cerut Primariei demolarea baracii dar a fost refuzata.
Avocat …….. pentru pârât, solicita a se avea în vedere ca exceptia lipsei calitatii procesuale active a fost invocata la termenul din 11.09.2007.
Dezbaterile fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.
I N S T A N T A
– deliberând –
Asupra cauzei civile de fata,
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 04.05.2007 sub nr.2588/270/2007, reclamanta ….., a chemat în judecata pe pârâtul …….., solicitând a fi obligat sa ridice baraca metalica lipita de peretele de nord al spatiului comercial proprietate a reclamantului, iar în caz de refuz, autorizarea reclamantei de a ridica baraca pe cheltuiala pârâtului.
În motivare se arata ca pârâtul si-a construit , fara autorizatie, o baraca metalica, lipita de peretele spatiului comercial în partea de nord, pe domeniul public, anulând usa de acces si vederea prin cele trei ferestre , cu mentiunea ca, prin aceasta usa de acces s-a facut si trebuie sa se faca aprovizionarea cu marfuri. Aceasta usa asigura interventia pompierilor în caz de incendiu sau de avarii la coloana de scurgere a întregului bloc nr. 35.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 1074 si art. 1075 Cod civil, art. 610 Cod civil, art. 274 Cod procedura civila.
La termenul din 11.09.2007, reclamanta a chemat în judecata si pe pârâta ……… ca persoana care poate pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta.
Cererea a fost încuviintata, astfel ca , cel chemat în judecata a dobândit calitatea de intervenient în interes propriu.
În motivare se arata ca baraca metalica în litigiu se afla pe domeniul public, iar reprezentantii PRIMARIEI …….au impus pârâtului ridicarea acesteia.
În drept, a fost invocate art. 57 Cod procedura civila .
Prin sentinta civila nr. 3735/20.11.2007 a fost declinata competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului BACAU.
Prin sentinta civila nr. 84/26.02.2009 a Tribunalului BACAU actiunea reclamantei a fost respinsa, sentinta civila a fost apelata, iar Curtea de Apel BACAU, prin decizia civila nr. 13/05.02.2010 a anulat-o, statuând ca Judecatoria ONESTI este competenta a judeca pricina în prima instanta.
La reluarea judecatii, reclamanta a solicitat administrarea probelor cu interogatoriul, înscrisuri, martori, expertiza tehnica, cercetarea la fata locului.
În baza art. 167 cod procedura civila, instanta a respins proba cu cercetarea la fata locului ca nefiind utila cauzei.
Cu privire la celelalte probe solicitate, instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 160 cod procedura civila, respectiv, le-a respins deoarece mai fusesera administrate de instanta necompetenta (Tribunalul BACAU) si au ramas câstigate cauzei, neexistând motive temeinice pentru refacerea lor.
În temeiul art. 137 cod procedura civila, instanta va da rezolvare mai întâi exceptiilor formulate de pârât:
1. Exceptia inadmisibilitati actiunii
Reclamanta motiveaza aceasta exceptie prin aceea ca dreptul material subiectiv invocat nu este de natura a duce la desfiintarea unor constructii ci, eventual, modificarea acestora, ceea ce nu s-a cerut.
Exceptia inadmisibilitatii este un mijloc de aparare specific, cu trasaturi care o apropie si, în acelasi timp, o deosebesc de apararile de fond si de exceptiile de procedura. Pârâtul a declarat inacceptabila actiunea, sustinând ca instanta nu poate examina cererea ce i s-a respins.
Potrivit dreptului românesc, instanta poate examina cererea dedusa judecatii, natura pricinii este civila, si se poarta asupra unui bun, reclamându-se un drept de proprietate, deci exceptia urmeaza a fi respinsa.
2. Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei
Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat.
În prezenta pricina, care are ca obiect „obligatia de a face”, reclamanta îsi justifica pe deplin calitatea procesuala activa, având interes sa actioneze pentru înlaturarea unei stari de fapt vatamatoare si pentru a fi obligat pârâtul la un anume comportament.
În acest caz, interesul si calitatea procesuala activa, desi sunt notiuni distincte, delimitarea nu este usor de facut; totusi, se poate spune ca interesul ar putea fi principala conditie de exercitiu a dreptului la actiune.
Asa fiind, aceasta exceptie va fi respinsa.
3. Exceptia tardivitatii modificarii actiunii
Prin cererea de la fila 63 dosar pârâtul a ridicat exceptia de mai sus fata de initiativa reclamantei de a chema în judecata …….. – prin Primar, în calitate de persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Interventia fortata de mai sus s-a facut în temeiul art. 57 cod procedura civila: oricare din parti poate sa cheme în judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Termenul în care se poate depune cererea de chemare în judecata a altor persoane ce ar putea sa invoce aceleasi drepturi ca si reclamantul difera, dupa cum este facuta de pârât sau reclamant. Conform art. 57 al. 3 cod procedura civila cererea facuta de reclamant se depune cel mai târziu pâna la închiderea dezbaterilor înaintea primei instante. Justificarea unui asemenea termen, pentru reclamant, rezida în aceea ca, de cele mai multe ori, el ia cunostinta în cursul judecatii de împrejurarea ca terte persoane ar putea sa pretinda aceleasi drepturi.
În speta, cererea de modificare a actiunii a fost facuta de reclamanta la termenul din 11.09.2007, deci înainte de închiderea dezbaterilor, motiv pentru care si aceasta exceptie va fi respinsa.
4. Exceptia lipsei de interes.
Prin aceeasi cerere de la fila 63 dosar, pârâtul a formulat si aceasta exceptie, motivat de faptul ca reclamanta nu poate invoca propria turpitudine si poate cere schimbarea unei situatii pe care a acceptat-o cu ocazia vânzarii – cumpararii spatiului.
Prin interes se întelege folosul practic urmarit de cel ce a pus în miscare actiunea civila.
Din motivarea în fapt a cererii principale reiese foarte clar de ce reclamanta se considera prejudiciata de situatia actuala si cere modificarea starii de fapt: lipsa iluminatului natural, îngradirea accesului, blocarea interventiei pompierilor în caz de incendiu sau avarie, imposibilitatea aprovizionarii etc.
Reclamanta a dovedit ca interesul sau legitim nu mai este proteguit , astfel ca exceptia urmeaza a fi respinsa.
Pe fondul cauzei, instanta va retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 1576/05.07.2004, reclamanta a cumparat imobilul, spatiu comercial situat în ………, judetul BACAU, cu o suprafata construita de 88,41 mp respectiv suprafata utila de 78,48 mp compus dintr-un spatiu desfacere, un hol, un birou si un grup sanitar, cu vecinii: la N teren domeniu public, …, la S teren domeniu public , la V si E spatiu comercial al SC ONSAL S.A..
Conform sentintei civile nr. 2348/2006 din dosarul nr. 4231/2006 al Judecatoriei ONESTI, se perfecteaza vânzarea – cumpararea facuta sub semnatura privata , prin care pârâtul …… primeste în concesiune si terenul aferent constructiilor.
Atât contractul de concesiune , cât si sentinta civila pronuntata de Judecatoria ONESTI respecta limitele de suprafata.
Potrivit raportului de expertiza, cele doua spatii, respectiv al reclamantei si pârâtului, au fost unificate.
Iluminatul, insuficient al atelierului de productie al reclamantei, provine atât din vina proprie (doua din cele trei geamuri ale spatiului, au fost zidite pe interior de însasi reclamanta) , dar si din vina pârâtului, dat fiind faptul ca toate cele trei geamuri dau în interiorul baracii.
În prezent , spatiile comerciale ale reclamantei au o usa de acces secundar si care este libera, situata pe fatada posterioara a blocului, în afara perimetrului baracii pârâtului si deci functionala.
Problema iluminatului se poate rezolva amiabil prin coborârea acoperisului pentru a asigura reclamantei lumina naturala prin deschiderea catre exterior pe care aceasta o detine.
Prin urmare mentinerea baracii în forma actuala, nu împiedica activitatea de productie a reclamantei, iar la data cumpararii de catre acesta, magazia pârâtului ….. cât si baraca metalica din exterior existau.
Vazând si concluziile Raportului de Expertiza Tehnica ing. METELESCU MARIA – IRINA, conform carora orice solutie tehnica prejudiciaza pe ambele parti, ca disfunctionalitatile spatiilor comerciale au existat la încheierea tranzactiilor, dar reclamanta le-a acceptat, instanta va respinge actiunea reclamantei.
Conform art. 274 cod procedura civila reclamanta va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata catre pârât, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive
În numele Legii
H O T A R A S T E :
Respinge exceptiile formulate de pârâtul ………
Respinge actiunea formulata de reclamanta …….. – cu sediul în ………, împotriva pârâtului ….. – domiciliat în ……… si a intervenientei …..
În conformitate cu art. 274 cod procedura civila obliga reclamanta sa plateasca pârâtului suma de 800 lei cheltuieli de judecata.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi 14.09.2010.
Tags: obligatia de a face
Obligatia de a face
R O M Â N I A
JUDECATORIA O N E S T I
JUDETUL B A C A U
DOSAR NR. 2505/270/2009 – obligatia de a face –
Înreg. 11.05.2009 – restituire bunuri proprii –
SENTINTA CIVILA NR. 2420
Sedinta publica din data de 7.09.2010
COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:
PRESEDINTE – ANGHEL LUMINITA
GREFIER – BEJENARU SABINA MARIA
Pe rol fiind solutionarea cauzei civile având ca obiect obligatia de a face – restituire bunuri proprii, formulata de reclamanta …, împotriva pârâtului ….
La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta avocat ……, pentru reclamanta si pârâtul, personal si asistat de avocat ….., lipsa fiind reclamanta.
Procedura completa.
S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta care învedereaza instantei ca prin serviciul registratura expert Metelescu Irina a depus raportul privind lotizarea finala, dupa care:
Aparatorii partilor, având pe rând cuvântul, nu formuleaza obiectiuni la lucrarea de expertiza finala.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fond:
Avocat ….., pentru reclamanta, solicita admiterea actiunii conform variantei propuse de expert, cu obligarea pârâtului la sulta, la contravaloarea bunurilor proprii si la restituirea alocatiei încasate. Solicita cheltuieli de judecata, cu compensarea onorariilor de avocati.
Avocat …, pentru pârât, precizeaza ca prin încheiere s-a retinut o anumita situatie de fapt care este contrazisa de catre experti. Astfel, prin încheiere s-a retinut baie cu toate utilitatile; expertul a precizat ca nu au fost gasite chiuveta, vas WC si ca nu exista semne de demontare, ceea ce înseamna ca pârâtul a avut dreptate ca utilitatile nu au fost montate. De asemenea, s-au retinut prin încheiere trei sobe de teracota, dar exista la dosar sentinta civila nr. 1989 prin care pârâtului i se atribuie casa si doua sobe de teracota. Cu privire la animale, expertul a constatat având la baza evidentele medicului veterinar ca vaca a fost înstrainata în 2006 si vitelul, nascut în 2006, a fost taiat dupa trei luni asa cum s-a afirmat, acesta nefiind înregistrat în evidentele medicului veterinar. Solicita respingerea capatului de cerere privind restituirea bunurilor proprii, întrucât sunt bunuri personale, pârâtul nu avea ce sa faca cu ele; aceeasi situatie si în cazul bunurilor minorei ……, declaratiile martorilor fiind contradictorii. Cu privire la restituirea de catre pârât a alocatiei încasate, pârâtul i-a trimis minorei suma primita, adica alocatia pâna în luna august 2009. Reclamanta nu a facut dovada ca ar fi fost vorba despre o suma mai mare. Solicita compensarea cheltuielilor de judecata.
Dezbaterile fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.
I N S T A N T A
Deliberând,
Asupra cauzei civile de fata, constata ca:
Prin cererea adresata acestei instante la data de 12.05.2009 sub nr. 2505/270/2009, reclamanta ……, domiciliata în ……., jud. Bacau, a chemat în judecata pe pârâtul ……, cu acelasi domiciliu, solicitând obligarea pârâtul sa-i predea bunurile sale proprii, respectiv articole de vestimentatie, reprezentând: îmbracaminte, lenjerie, încaltaminte, care au ramas la fostul domiciliu comun al partilor; obligarea pârâtului sa-i restituie reclamantei alocatia de stat care a încasat-o pentru minora ……., care a fost încasata de catre pârât începând cu luna decembrie 2008 si pâna în prezent, alocatie care se ridica la suma de 2520 lei si de asemenea, obligarea pârâtului sa-i predea reclamantei articolele de vestimentatie si încaltaminte ale minorei ……
În motivare se arata ca partile au fost casatorite, au divortat, fiecare parinte având câte un copil încredintat spre crestere si educare. Minora locuieste la mama reclamantei în …….., din luna decembrie 2008, iar pârâtul nu a contribuit în niciun fel la cheltuielile legate de cresterea si îngrijirea ei. Mai mult, pârâtul a încasat alocatia care i se cuvenea minorei.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 1073-1075 Cod civil.
Prin cererea de la fila 7 dosar, reclamanta si-a modificat actiunea, în temeiul art. 132 Cod de procedura civila, solicitând împartirea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei, a se constata ca reclamanta are un drept de creanta în cuantum de ˝ din valoarea îmbunatatirilor si modificarilor pe care le-a facut la casa pârâtului, domiciliul comun al partilor si obligarea pârâtului sa-i restituie reclamantei bunurile proprii primite de zestre.
Cererea a fost timbrata cu 50 lei, 50 lei, 545 lei taxe judiciare de timbru si 11 lei timbre judiciare.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a învederat ca, în perioada cât a fost plecat în Italia, la reclamanta, fiica lor a venit în domiciliul comun, cu o masina, luând majoritatea bunurilor si transportându-le la rudele materne. Prin aceeasi întâmpinare, pârâtul contesta existenta unor bunuri comune, dar si existenta unor bunuri pretinse a fi proprii ale reclamantei si ale fiicei lor.
Pe cale reconventionala, pârâtul a solicitat ca reclamanta sa aduca la masa bunurilor de împartit mai multe bijuterii din aur.
Reclamanta a depus la dosar sentinta civila nr. 1043/1.04.2009 a Judecatoriei Onesti si a solicitat probele cu martorii …… si …… si cu interogatorii.
Pârâtul a depus la dosar sentinta civila nr. 3753/1.11.1988 a Judecatoriei Onesti si a solicitat probele cu martorii …., ….. si ….. si interogatorii.
În baza art. 167 Cod de procedura civila, instanta a încuviintat proba cu înscrisuri, interogatorii, martori ca fiind utile, pertinente si concludente cauzei.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta a retinut prin încheierea din 18.01.2010 urmatoarea situatie de fapt:
Partile au fost casatorite, iar prin sentinta civila nr. 1043/1.04.2009 a Judecatoriei Onesti, casatoria a fost desfacuta prin divort.
La masa de împartit se vor retine îmbunatatirile si modificarile aduse casei pârâtului care au fost recunoscute de pârât la interogator sau cele care au reiesit din declaratiile martorilor.
Cu privire la pretinsul furt de bunuri comune, organizat de minora ….si rudele materne, instanta a consultat dosarul nr. 66/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Onesti si a constatat ca pârâtul a formulat plângere pentru furt de bunuri comune, plângere care a fost înregistrata la Politia …….la data de 8.01.2009. Presupusa autoare, respectiv ……, fiica partilor, a fost audiata la data de 5.01.2009 de Politia …….. Declaratia nu mentioneaza nimic despre furt, ci doar de „modificari privind mobilierul si lucrurile” si despre faptul ca pârâtul i-a impus fiicei sa paraseasca locuinta.
Potrivit art. 221 si urmatoarele Cod de procedura penala, organul de urmarire penala este sesizat prin plângere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu când afla pe orice cale ca s-a savârsit o infractiune. Conform alineatului al 2-lea, când, potrivit legii, punerea în miscare a actiunii penale se face numai la plângerea prealabila, urmarirea penala nu poate începe în lipsa acesteia. Legiuitorul a prevazut în alineatul 1 art. 224 Cod de procedura penala ca, în vederea începerii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare.
Prin prisma dispozitiilor de mai sus, audierea minorei …….. de catre agentii de la Politia ……. este ilegala. Pentru aceste motive, instanta va înlatura apararea pârâtului privind furtul bunurilor comune si va constata ca toate bunurile mobile au ramas la domiciliul pârâtului (fostul domiciliu comun al sotilor).
Privitor la numarul si cantitatea de bunuri mobile, instanta va constata ca, la interogator, pârâtul a dat raspunsuri nesincere. Desi este proprietarul unei case, P+1, la care a recunoscut ca a adus îmbunatatiri, când a fost întrebat despre existenta bunurilor casnice, a negat ca au existat în gospodarie bunuri necesare unui trai decent, respectiv farfurii mici, pahare, oale de bucatarie, prosoape.
Drept urmare, instanta va înlatura aceste aparari ale pârâtului si, pe baza declaratiei martorilor, va retine existenta bunurilor de prima necesitate într-un cuantum rezonabil pentru o familie compusa din 4 persoane (sotii si 2 copii).
La masa bunurilor de împartit vor fi incluse si animalele: calul, vaca, vitelul.
Însusi martorul pârâtului, numitul …….., a declarat ca partile au avut un cal, pe care îl au si acum. Vaca si vitelul erau în curtea partilor la data promovarii cererii de divort, iar împrejurarea ca au fost vândute sau taiate ulterior, nu înlatura existenta acestora si calitatea de bun comun.
La interogator, reclamanta a recunoscut ca sunt ale ei bijuteriile pe care le purta cu ocazia unui eveniment imortalizat în 2 fotografii extrajudiciare. Lantisorul, bratara, cerceii si cele 4 inele din aur pe care le purta reclamanta în acel moment festiv, au calitatea de bunuri proprii, pentru uz personal. Nu s-a dovedit ca aceste bunuri au fost achizitionate pentru investirea unor economii realizate de soti în timpul casatoriei. Raportat la veniturile pe care le realizeaza partile, bijuteriile despre care s-a facut vorbire nu constituie obiecte de lux, ci doar de uz personal al reclamantei, motiv pentru care nu vor fi retinute ca bunuri comune.
Cota de partajat va fi de ˝ pentru fiecare parte.
Pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de evaluare, masuratoare si alte asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente. În consecinta si în concordanta cu dispozitiile art. 6736 Cod de procedura civila a numit expert constructor si expert bunuri mobile, fiecare cu un onorariu de 600 lei, si expert zootehnie, cu un onorariu de 500 lei, platite de reclamanta.
Rapoartele de expertiza vor arata evaluarea si criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, vor indica daca bunurile pot fi comod partajabile în natura si în ce mod anume, propunând a fi atribuite loturile ce urmeaza a fi atribuite.
Expertul constructor va întocmi expertiza finala.
Expertii au efectuat lucrarile de expertiza. Întrucât la expertiza constructii, partile au adus obiectiuni pertinente, instanta a dispus suplimentarea acestui raport.
Fata de cele retinute, se va admite în parte actiunea principala si se va respinge cererea reconventionala.
Se va dispune iesirea partilor din indiviziune, prin atribuire de loturi, conform raportului de Expertiza Tehnica finala ing. Metelescu Maria. Pentru egalizarea loturilor, se vor plati sulte.
Cu privire la capatul de cerere „restituire alocatie de stat” pe care ar fi încasat-o pârâtul pentru minora ……., instanta va retine ca, prin cererea initiala, reclamanta a solicitat restituirea alocatiei de stat în suma de 2520 lei.
La termenul din 20.10.2009, reclamanta îsi micsoreaza petitul actiunii la suma de 250 lei (fila 25 dosar).
Prin facturile de la filele 157, 158, 159 dosar, pârâtul a facut dovada ca a restituit suma pretinsa, motiv pentru care acest capat de cerere va fi respins.
Referitor la capatul de cerere privind „restituirea bunurilor de zestre”, instanta va avea în vedere recunoasterile pârâtului facute prin întâmpinare (fila 11 dosar) si la interogator, coroborate si cu declaratiile martorilor …… si ………
Astfel, se va retine ca reclamanta a primit de zestre urmatoarele bunuri: mobila de bucatarie; mobila dormitor; masa rotunda si sase scaune; recamier; masina de cusut tip Ileana; patru perne; opt paturi; doua covoare iuta; treizeci metri presuri tesute; doua covoare persane de perete; doua plapumi. Bunurile au ramas la pârât care va fi obligat sa le restituie în starea fizica în care se afla sau sa achite valoarea lor.
Reclamanta a mai solicitat si restituirea bunurilor personale, dar fara sa dovedeasca existenta lor. Asa fiind, acest capat de cerere va fi respins ca nedovedit.
Prin cererea initiala reclamanta a solicitat si restituirea bunurilor personale apartinând minorei ……., dar fara sa le individualizeze. Ulterior, prin cererea de la filele 7-8 dosar, reclamanta a precizat care sunt obiectele de îmbracaminte ale minorei, dar la interogator nu a dat niciun detaliu despre aceste bunuri, motivând ca a fost plecata din tara. Reclamanta nu a dat nicio explicatie cu privire la numarul de obiecte personale ale minorei, daca au fost aleatorii sau inserate dupa alte criterii.
Prin urmare si acest capat de cerere va fi respins ca nedovedit.
Ambele parti au suportat cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat astfel ca, în temeiul art. 276 Cod de procedura civila, se va face compensarea lor.
Reclamanta este cea care a avansat cheltuieli de judecata reprezentând taxele judiciare de timbru si onorariile de experti, motiv pentru care în temeiul art. 274 Cod procedura civila pârâtul va fi obligat la plata a jumatate din cuantumul acestora, raportat la capetele de cerere care au fost admise.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T A R A S T E :
Admite în parte actiunea formulata de reclamanta ……., domiciliata în ……., jud. Bacau (la fam. …….) împotriva pârâtului ……, domiciliat în ………, jud. Bacau.
Respinge cererea reconventionala formulata de pârât.
Dispune iesirea partilor din indiviziune, conform Raportului de Expertiza Tehnica finala ing. Metelescu M., prin atribuire de loturi, dupa cum urmeaza:
Lotul nr. 1 se atribuie reclamantei …… si se compune din:
– suma de 1240 lei contravaloarea animalelor;
– sulta în valoare de 24124,5 lei platita Lotului nr. 2 ………
Are dreptul la bunuri în valoare de 25364,5 lei.
Primeste bunuri în valoare de 25364,5 lei.
Lotul nr. 2 se atribuie pârâtului ….. si se compune din:
– grajd, situat în ……., în valoare de 10043 lei;
– lucrari de constructie (pavat curte, fântâna, put absorbant, baie cu utilitati, tencuit casa exterior, alee ciment, geam termopan, gresie, scari din lemn, renovat interior 3 camere, 3 sobe de teracota, gresie, parchet), în valoare de 26846 lei;
– suma de 1240 lei, contravaloare animale;
– masina de tocat carne, în valoare de 27,3 lei; zece linguri inox în valoare de 22,4 lei; zece furculite inox, în valoare de 22,4 lei; douazeci farfurii mari în valoare de 27 lei; douazeci farfurii mici, în valoare de 22,5 lei, patruzeci pahare mari cu picior, în valoare de 36 lei; treizeci pahare normale, în valoare de 27 lei; optsprezece pahare mici, în valoare de 19,8 lei; una tava inox în valoare de 13,5 lei; cinci castroane portelan, în valoare de 11,25 lei; cinci cutite de bucatarie, în valoare de 47,2 lei; douazeci si patru cutite de bucatarie, în valoare de 76,8 lei; trei oale inox, în valoare de 48,8 lei; una oala inox de 15 l, în valoare de 28 lei; prajitor pâine, în valoare de 30 lei; doua genti de voiaj, în valoare de 195 lei; doua tigai de teflon, în valoare de 120 lei; un ceaun tuci, în valoare de 11 lei; cincisprezece bibelouri, în valoare de 21,25 lei; trei lenjerii de pat în valoare de 47,25 lei; treizeci prosoape de baie, în valoare de 52 lei; douazeci si opt prosoape de bucatarie, în valoare de 8,4 lei; trei fete de masa, în valoare de 18,15 lei; patru cearsafuri de pat, în valoare de 37,4 lei; opt fete de perna, în valoare de 52,8 lei; trei draperii de lemn în lungime de 10,4 m.l., în valoare de 102,6 lei; covor persan (3,5/2,5), în valoare de 235,8 lei; covor persan (2/2,5), în valoare de 135 lei; doua covoare persane (2/3), în valoare de 324 lei; un covor persan (1,5/2), în valoare de 81 lei; doua tablouri din piele, în valoare de 315 lei; una drujba STIHL, în valoare de 1846,2 lei; doua plafoniere, în valoare de 32,4 lei; mobila de cires lucrata manual, în valoare de 2125 lei; doua vitrine, în valoare de 585 lei; doua fotolii, în valoare de 331,5 lei; masa pentru 4 persoane, în valoare de 63 lei; doua recamiere, în valoare de 504 lei; una canapea, în valoare de 408 lei; calculator (monitor, unitate, mouse, tastatura, volan), în valoare de 1203,2 lei; TV PHILIPS, în valoare de 261 lei; masa TV, în valoare de 119 lei; frigider ZANUSSI, în valoare de 526,5 lei; combina muzicala, în valoare de 96 lei; uscator par, în valoare de 33,75 lei; cinci butoaie stejar, în valoare de 949 lei; doua canistre plastic, în valoare de 60 lei.
Primeste bunuri în valoare de 49.489 lei.
Are dreptul la bunuri în valoare de 25.364,5 lei.
Plateste sulta Lotului nr. 1 ……. suma de 24.124,5 lei.
Constata ca pârâtul a restituit reclamantei alocatia de stat pentru minora.
Obliga pârâtul sa restituie reclamantei urmatoarele bunuri de zestre, sau contravaloarea acestora:
– mobila de bucatarie, în valoare de 405 lei;
– mobila dormitor, în valoare de 212,5 lei;
– masa rotunda si sase scaune, în valoare de 61,2 lei;
– recamier, în valoare de 216 lei;
– masina de cusut tip ILEANA, în valoare de 67,5 lei;
– patru perne, în valoare de 21 lei;
– opt paturi, în valoare de 73,5 lei;
– doua covoare iuta, în valoare de 30 lei;
– treizeci metri presuri tesute, în valoare de 3 lei;
– doua covoare persane de perete, în valoare de 49,5 lei;
– doua plapumi, în valoare de 84 lei.
Respinge capetele de cerere privind restituirea bunurilor personale ale reclamantei si ale minorei.
Conform art. 274 Cod procedura civila obliga pârâtul sa plateasca reclamantei suma de 1193,55 lei cheltuieli de judecata.
Conform art. 276 Cod procedura civila compenseaza cheltuielile de judecata reprezentând onorariu avocat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi, 7.09.2010.
Tags: obligatia de a face
