Divort cu minori

Dosar nr. 41/316/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÎRGU BUJOR

JUD. GALAŢI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 370

ŞEDINŢA PUBLICĂ din 5.05.2009

La ordine fiind soluţionarea cauzei civile pentru divorţ formulată de reclamanta B L în

contradictoriu cu pârâtul B N.

La apelul nominal au răspuns reclamanta asistată de avocat D D, pârâtul asistat de avocat

N M şi martora P C, lipsă fiind reprezentantul autorităţii tutelare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referat cauzei, după care :

S-a audiat martora PC, sub prestare de jurământ, declaraţia acesteia fiind consemnată şi

ataşată la dosarul cauzei.

Apărătorul reclamantei depune la dosar factura poştală nr. 2916713 din 15.04.2009 şi

confirmarea de primire a mandatului poştal prin care face dovada că reclamanta a trimis o sumă de bani

pârâtului.

Având pe rând cuvântul, apărătorii părţilor arată că nu mai au alte cereri de formulat şi

solicită acordarea cuvântului pe fond.

Nemaifiind cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă

cuvântul pe fond.

Apărătorul reclamantei, solicită desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a

pârâtului,revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, încredinţarea celor doi copii minori

reclamantei, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere pentru minori, fără cheltuieli de

judecată. Solicită încredinţarea minorilor ţinând cont de declaraţiile celor doi martori audiaţi în cauză,

caracterizările din care rezultă atitudinea maternă a reclamantei, plângerea penală formulată împotriva

pârâtului de numitul P D-I pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare şi decizia nr. 2633 din 6.12.1991 a

Curţii Supreme de Justiţie privind încredinţarea minorilor ţinându-se cont de interesul copilului.Depune la

dosar un set de acte fără opis şi solicită respingerea cererii reconvenţionale, fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul pârâtului solicită instanţei să constate că apărătorul reclamantei a depus acte

după acordarea cuvântului pe fond.

Instanţa constată că apărătorul reclamantei, avocat D D, a depus acte după acordarea

cuvântului pe fond.

Apărătorul pârâtului, solicită respingerea cererii principale şi admiterea cererii

reconvenţionale, revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, încredinţarea celor doi copii

minori pârâtului şi obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreţinere pentru minori, fără cheltuieli de

judecată. Consideră că din întregul material administrat în cauză, soluţia care se poate pronunţa este de

respingere ca nefondată a acţiunii reclamantei deoarece rezultă o culpă majoră a acesteia în destrămarea

căsătoriei. Singura probă este declaraţia martorei N E care are caracter singular. Pârâtul este descris în

comunitate cu un comportament normal, lucrează la V. Cu privire la capătul de cerere privind încredinţarea

minorilor, urmează ca instanţa să aibă în vedere interesul superior al minorilor. Arată că este esenţial în

cauză procesul verbal întocmit de Postul de Poliţie Jorăşti din care rezultă atitudinea mamei

dezinteresată de copii şi faptul că este consumatoare de băuturi alcoolice. Martorii pârâtului au arătat

stadiul de degradare al locuinţei şi faptul că reclamanta îi închidea pe copii şi îi lăsa în casă

singuri.Declaraţiile martorilor se coroborează cu actele emanate de la poliţie. Apreciază că tatăl poate

asigura un echilibru moral pentru copii. Poliţia Jorăşti prin procesul verbal de constatare încheiat, a pus în

vedere pârâtului să întrerupă legătura cu familia şi acesta pentru a preîntâmpina o stare conflictuală, a

aşteptat să se soluţioneze această cauză.

Apărătorul reclamantei, în replică, arată că prin procesul verbal încheiat, Postul de Poliţie

Jorăşti a atras atenţia pârâtului să nu comită acte de violenţă la adresa soţiei şi a copiilor, nu să nu mai ia

legătura cu copii. Solicită să se ţină cont de referatul de anchetă socială efectuat de autoritatea tutelară din

care rezultă ataşamentul reclamantei faţă de minori.

I N ST A N Ţ A

Asupra acţiunii civile de faţă.

Prin cererea înregistrată sub nr. 41/316/2009 din 9.01.2009 reclamanta B L a solicitat în

contradictoriu cu pârâtul B N desfacerea căsătoriei din culpa pârâtului şi încredinţarea spre creştere şi

educare a minorilor C-C şi C A.

În motivare, arată că neînţelegerile au început deoarece pârâtul consumă frecvent mari

cantităţi de alcool, din acest motiv jignind-o mereu şi dând-o afară din casă împreună cu cei doi

minori.Deşi este angajat, nu a contribuit cu nimic la cheltuielile gospodăriei.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a propus proba cu acte, martori şi anchetă socială.

Pârâtul a depus cerere reconvenţională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din vina

reclamantei-pârâte şi încredinţarea spre creştere şi educare a minorilor către acesta. În motivare, arată că

reclamanta a manifestat de la început o atitudine dezinteresată faţă de familie, fiind total neglijentă faţă de

îngrijirea copiilor şi asigurarea unui cămin ordonat şi curat.

În susţinerea cererii, pârâtul –reconvenient a propus proba cu acte şi martori.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa constată că reclamanta a făcut dovada

motivelor temeinice de divorţ, iar destrămarea relaţiilor de familie s-a produs din vina ambelor părţi. Din

declaraţiile martorilor rezultă fără echivoc faptul că ambii soţi poarta vina pentru vătămarea gravă şi

iremediabilă a relaţiilor de familie.

Astfel pârâtul consumă alcool şi de la despărţirea în fapt nu a contribuit la creşterea şi

educarea minorilor iar copii au fost şi sunt permanent în grija mamei lor, reclamanta.

Rezultă de asemenea, că nici unul din soţi nu a făcut demersuri pentru îmbunătăţirea

relaţiilor de familie.

Pentru aceste considerente, în baza art. 38 al.1 şi art. 617 al.1 C. pr. civ., instanţa, va

admite în parte acţiunea principală şi cererea reconvenţională, în sensul că va constata vina ambelor părţi.

Instanţa constată că este în interesul minorilor B C-C în vârstă de 4 ani şi 8 luni şi B C-A în

vârstă de 2 ani şi 11 luni să fie încredinţaţi către reclamantă, mama lor, în grija căreia sunt de la naştere şi

de care nu s-au despărţit niciodată până în prezent.

Din probele administrate rezultă fără echivoc că minorii sunt ataşaţi de mama lor, că sunt

în grija acesteia de la naştere, că reclamanta o duce pe fetiţă la grădiniţă, iar pârâtul nu s-a implicat în

îngrijirea şi educarea minorilor, fiind mai mult plecat.

Îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale s-a făcut de ambii soţi, fiecare cu mijloacele sale, iar

obligaţiile efective faţă de minori au fost îndeplinite în cea mai mare măsură de mama lor.

Pentru aceste considerente, în baza art. 42 C.fam., instanţa va admite capătul de cerere

privind încredinţarea spre creştere şi educare a minorilor către reclamantă.

În baza art. 40 al. 3 C.fam. va dispune ca reclamanta să poarte numele avut anterior

căsătoriei.

În baza art. 42 al. 3 şi art. 94 C.fam va dispune ca pârâtul să plătească celor doi minori o

contribuţie de întreţinere în cuantumul legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea civilă de divorţ înregistrată sub nr. 41/316/2009 din 9.01.2009

formulată de reclamanta B L domiciliată în com. Jorăşti, jud. Galaţi, în contradictoriu cu pârâtul B N

domiciliat în com. Jorăşti, sat Zărneşti, jud. Galaţi.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul B N.

Desface căsătoria încheiată între părţi sub nr. 2/16.05.2004 la Primăria comunei Jorăşti din

culpa ambelor părţi.

Încredinţează spre creştere şi educare pe minorii B C-C născută la 18.09.2004 şi B C-A,

născut la 2.06.2006 către reclamantă.

Obligă pârâtul la plata unei contribuţii de întreţinere către cei doi minori B C-C şi B C-A în

cuantum de 1/3 din venitul său lunar net, începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul fiecărui

minor.

Reclamanta va purta numele avut anterior căsătoriei cel de „N”.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 5.05.2009.

C.I.B./N.D.

5 ex./12.05.2009

Com. 2 ex./13.05.2009

Tags: Divort cu minori

Divort cu minori

Prin sentinta civila nr. 12692 din 4 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis actiunea formulata de reclamanta FV in contradictoriu cu paratul FM si a dispus desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului, incredintarea spre crestere si educare a minorei MA, nascuta la data de 26.02.1991, pastrarea numelui dobandit prin casatorie, acela de „F”.

Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca partile s-au casatorit la data de 17.09.1987 si din casatoria lor a rezultat minora Madalina Ancuta. Din depozitia martorei audiate, instanta a retinut ca paratul obisnuieste sa consume in exces bauturi alcoolice, momente in care devine violent, foloseste un vocabular obscen atat fata de sotia sa, cat si fata de minora, in numeroase randuri minora MA fiind nevoia sa se refugieze la bunici.

Instanat a apreciat ca aceasta situatie denota ca relatiile dintre parti sunt grav si iremediabil vatamate, ceea ce determina conform art. 38 al. 2 Codul familiei desfacerea casatoriei partilor prin divort din culpa exclusiva a paratului.

Fata de concluziile anchetei sociale, declaratiile martorei audiati in cauza, si relatarile minorei, instanta a retinut ca reclamanta este cea care se ocupa de cresterea si intretinerea minorei Madalina Ancuta. Retinand si vointa minorei de a fi incredintata reclamantei, precum si acordul partilor privind incredintarea minorei catre reclamanta, instanta a apreciat ca este in interesul minorei sa fie incredintata spre crestere si educare reclamantei, astfel ca in temeiul art. 42 C fam, a incredintat reclamantei spre crestere si educare minora MA.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art.42, 94, 101 si 107 C. fam., care prevad obligatia parintilor de a se ingriji de copii, de a le asigura conditiile necesare pentru crestere, educare, pregatire profesionala, a obligat paratul la plata pensiei de intretinere in favoarea minorei, pe care a stabilit-o raportat la venitul minim pe economie incepand de la data introducerii actiunii si pina la majoratul acesteia.

In baza art. 40 Codul familiei, a incuviintat ca reclamanta sa pastreze numele dobandit prin casatorie.

Tags: Divort cu minori

Divort cu minori

Prin sentinta civila nr. 12777 din 5 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a pronuntat desfacerea casatoriei partilor din culpa comuna si a incredintat minorul SAC spre crestere si educarea paratei/reclamante, dispunand totodata obligarea paratului – reclamant la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului SAC.

Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca, in fapt, raporturile dintre soti sunt grav vatamate, continuarea casatoriei nemaifiind posibila, considerent pentru care, in baza disp. art. 38 alin . 1 Cod fam. raportat la disp. 617 alin. 2 Cod proc. civ., se va dispune desfacerea acesteia din culpa comuna a sotilor, fara expunerea motivelor care au determinat-o .

Potrivit art. 42 alin 1 Cod fam, odata cu pronutarea divortului instanta va hotari caruia dintre parinti ii vor fi incredintati copii, lucru ce se realizeaza tinand cont de interesul superior al copiilor. In acest sens, instanata a apreciat ca interesul minorului SAC, nascut la data de 29.03.1993, rezultat din casatoria partilor este acela de a fi incredintat mamei, spre crestere si educare, avandu-se in vedere concluziile referatului de ancheta sociala efectuat in cauza , depozitia martorului audiat in cauza , intelegerea partilor in aceasta privinta ,parata – reclamanta prezentand suficiente garantii morale si materiale pentru a le asigura copiilor sai o crestere si o educatie corespunzatoare .

In temeiul art. 42. alin. 3 , 86 si 94 Cod fam, reclamantul-parat a fost obligat sa presteze pensie de intretinere in folosul minorilor, avand ca baza de calcul venitul minim pe economia nationala de 500 lei .

In temeiul art. 40 alin. 1 Cod fam , instanta a dispus ca parata- reclamanta revina la numele avut anterior casatoriei, acela de A.

Tags: Divort cu minori

Divort cu minori,incredintare minori tatalui si stabilire vizita minori

Dosar nr. 1970/188/2007

Sentinta civila nr. 1666/03.12.2008

Prin cererea înregistrata la aceasta instanta sub nr.de mai sus, reclamanta D.A. a chemat în judecata pe pîrîtul D.E. solicitînd desfacerea casatoriei partilor din vina exclusiva a acestuia, încredintarea minorelor rezultate din casatorie mamei sale numita F.E., obligarea partilor la plata unei contributii de întretinere în favoarea acestora, revenirea sa la numele avut anterior casatoriei si stabilirea unui program de vizita minor în favoarea sa.

În motivare arata ca s-a casatorit cu pîrîtul la data de 02.03.2001, din casatorie rezultînd minorele D.L.L. nascuta la 24.05.2003 si D.E.I., nascuta la 11.01.2000. Initial sustine reclamanta casatorita s-a bazat pe relatia de afectiune a sotilor, ulterior între acestia intervenind neîntelegeri, datorita geloziei excesive a pîrîtului, comportamentului sau violent verbal si fizic, culminînd cu lovirea în prezenta minorilor, si chiar a tatalui reclamantei, pe fondul consumului excesiv de alcool. Reclamanta învedereaza ca la data de 27.10.2006 cu acordul pîrîtului si datorita neajunsurilor materiale a plecat în strainatate pentru a-si gasi un loc de munca, cele doua minore ramînînd in grija tatalui la fostul domiciliu comun, perioada în care reclamanta a trimis în mod constant sume de bani pentru întretinerea copiilor. Aceasta sustine ca în luna octombrie 2007, la revenirea in tara, a încercat sa ia legatura cu cele doua minore, pîrîtul interzicîndu-i contactul în mod expres, amenintînd-o si adoptînd un comportament violent. Reclamanta motiveaza astfel ca relatia de casatorie este grav si iremediabil afectata, considerent pentru care a formulat prezenta actiune.

Prezent în instanta, prin aparator ales, pîrîtul a depus la dosar întîmpinare si cerere reconventionala, solicitînd desfacerea casatoriei din vina comuna a sotilor, încredintarea, spre crestere si educare a celor doua minore cu obligarea reclamantei-pîrîte la plata pensiei de întretinere in favoarea acestora, revenirea acesteia la numele avut anterior casatoriei si în subsidiar, în împrejurarea neîncredintarii copiilor, stabilirea unui program de vizita în favoarea sa..

În motivare, a precizat ca relatia de casatorie este iremediabil vatamata din vina ambilor soti, ca în timpul acesteia între parti nu au existat certuri ori neîntelegeri majore, ca reclamanta-pîrîta, desi a plecat cu acordul sau din tara, la revenire a refuzat reluarea convietuirii maritale ceea ce a dus definitiv la destramarea relatiilor de casatorie, iar de la data plecarii acesteia din fostul domiciliu comun cele doua minore au ramas în întretinerea si îngrijirea sa exclusiva, situatia existenta înca dinainte de plecarea reclamantei , din perioada in care aceasta avea un serviciu permanent la o fabrica de mobila. Pîrîtul- reclamant învedereaza ca de mai mult de doi ani de zile el a manifestat în mod permanent disponibilitate de a se îngriji de cele doua minore, ca între el si acestea exista o relatie de afectiune deosebita, ca are disponibilitate si în plan material, obtinînd venituri cu caracter stabil din pensie dar si venituri ocazionale, ca muncitor zilier; precizeaza ca a asigurat minorelor o îngrijire si o dezvoltare corespunzatoare, un mediu stabil din punct de vedere familial, achitîndu-se în permanenta de sarcinile parintesti, considerent pentru care se opune încredintarii celor doua fetite mamei reclamantei.

Instanta a dispus atasarea dosarului nr.1250/188/2008 al Judecatoriei Bicaz, avînd ca obiect stabilire program vizitare minor, pe cale de ordonanta presedintiala, între aceleasi parti, în care s-a pronuntat sentinta civila nr.838/2008 a aceleiasi instante, irevocabila prin nerecurare, în baza careia s-a admis cererea formulata de reclamanta D.A. în contradictoriu cu pîrîtul D.AE., fiind obligat pîrîtul sa permita reclamantei sa aiba legaturi personale cu cele doua minore, rezultate din casatoria partilor, în perioada cît reclamanta se afla în tara. Fata de aceasta, instanta a solicitat relatii autoritatii tutelare din cadrul Primariei comunei Damuc, privind modalitatea de punere în executare a ordonantei si de desfasurare a programului stabilit, învederîndu-se intantei ca aceasta nu are cunostinta de dispozitiile sentintei, neconsemnîndu-se împrejurari deosebite fata de cele consemnate în anchetele sociale întocmite de acelasi organ, în cursul cercetarii judecatoresti, asa cum au fost dispuse de instanta, la fostul domiciliu comun al sotilor – actualmente locuinta pîrîtului-reclamant si a celor doua minore, precum si la domiciliul numitei F.E. – mama reclamantei, pentru care aceasta solicita încredintarea minorelor.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine:

Partile s-au casatorit la data de 02.03.2001, în baza relatiei de afectiune dintre soti, din casatorie rezultînd nasterea minorelor L.L., nascuta la data de 24.05.2003 si E.I., nascuta la data de 11.01.2000, sotii avînd domiciliul comun în comuna Damuc, sat Huisurez, pîrîul Asau, judetul Neamt. La scurt timp dupa încheierea casatoriei, între parti au intervenit neîntelegeri datorita lipsei mijloacelor financiare, motiv pentru care, în luna octombrie 2006 , cu acordul sotului, reclamanta-pîrîta a plecat în Italia pentru a-si gasi un loc de munca, iar dupa plecarea acesteia din domiciliul comun, între soti relatiile specifice casatoriei s-au deteriorat. Din probatoriul administrat – depozitiile martorilor audiati în cauza, instanta retine ca dupa reîntoarcerea în tara, reclamanta-pîrîta a refuzat reluarea convietuirii maritale, nerevenind în domiciliul comun, iar pîrîtul-reclamant nu a depus diligente în vederea reluarii convietuirii, astfel ca între soti a intervenit , în mod definitiv despartirea în fapt. Instanta retine ca dupa plecarea mamei de la domiciliu, cele doua minore au ramas în întretinerea si îngrijirea exclusiva a tatalui pîrît-reclamant, acesta prezentînd atît disponibilitate materiala cît si morala pentru cresterea si educarea copiilor. Pîrîtul-reclamant beneficiaza de venituri cu caracter stabil, fiind pensionar si asa cum rezulta din actele si lucrarile dosarului în perioada cît minorele s-au aflat în îngrijirea sa exclusiva, dezvoltarea fizica si psihica a acestora s-a asigurat în mod corespunzator.

Constatîndu-se ca relatia de casatorie este grav si iremediabil vatamata, astfel, din vina ambilor soti – reclamanta-pîrîta, pentru întreruperea definitiva a convietuirii maritale, iar pîrîtul-reclamant, pentru nedepunerea de diligente în vederea reluarii acesteia, instanta, admitînd în parte atît actiunea principala cît si cererea reconventionala, în tem.art.37,38 C.fam , va dispune desfacerea casatoriei prin divort din vina comuna a partilor, încuviintînd ca relcamanta – pîrîta sa revina la numele avut anterior casatoriei.

În ceea ce priveste petitul privind încredintarea celor doua minore rezultate din casatorie, din analiza probatoriului administrat, tinîndu-se cont si de opinia autoritatii tutelare în sensul încredintarii minorelor la tata, dar si de opinia celor doua minore care au învederat instantei relatia de afectiune cu acesta si mediul stabil familial din fostul domiciliu comun al partilor, precum si actele si înscrisurile anexate la dosar , eliberate de unitatile de învatamînt si medicul de familie privind îngrijirea si dezvoltarea corespunzatoare a copiilor, instanta, retinînd ca tatal prezinta garantii materiale si morale pentru asigurarea in continuare a acestei dezvoltari, va dispune în sensul încredintarii celor doua minore, spre crestere si educare pîrîtului-reclamant. Aceasta, cu atît mai mult cu cît reclamanta-pîrîta si-a exprimat pozitia procesuala în sensul încredintarii fetitelor mamei sale numita F.I. , si nu la sine, conform sustinerilor din cererea de chemare în judecata. Ori, potrivit dispozitiilor Codului familiei obligatia cresterii copiilor revine în primul rînd parintilor, iar în lipsa disponibilitatii acestora unei alte persoane, îndreptatite ori unei institutii de stat. În cauza, pîrîtul-reclamant, a facut dovada atît a disponibilitatii în plan material pentru cresterea celor doua minore, dar si a relatiei de afectiune dintre el si acestea, ca parinte, relatie care este necesara, la vîrsta frageda dezvoltarii ulterioare a copilului, mai ales, în absenta mamei de la domiciliu. Totodata, reclamanta nu a facut nici o dovada în cauza ca mama sa, la care solicita încredintarea minorelor, ar fi mai apta din punct de vedere material si moral , decît sotul sau, pentru cresterea copiilor. În acest sens, instanta retine ca simpla formulare de plîngeri penale fata de pîrîtul-reclamant, în lipsa unor hotarîri penale definitive de condamnare ori a altor împrejurari care sa dovedeasca un comportament antisocial al acestuia, nu constituie o situatie care , fara alt suport în plan probator sa reprezinte temei pentru admiterea petitului sau din cererea de chemare în judecata.

Pentru aceste considerente, instanta apreciind ca interesul superior al copilului se va realiza prin încredintarea celor doua minore pîrîtului-reclamant, va admite capatul de cerere al acestuia din reconventionala si va obliga reclamanta-pîrîta la o contributie de întretinere pentru fiecare dintre copii, lunara, în suma globala, rezultînd din probatoriul administrat ca aceasta obtine venituri banesti cu caracter stabil, din munca prestata în strainatate, unde îsi are resedinta.

De asemenea, se va admite în parte petitul mamei reclamante privind stabilirea programului de vizita, avîndu-se în vedere modalitatea solicitata de aceasta, interesul superior al minorelor raportat la vîrsta acestora si împrejurarea ca reclamanta a facut dovada în cauza, cu înscrisuri ca este rezidenta în Italia.

Tags: Divort cu minori

Divort cu minori, casatorie încheiata în Turcia între un cetatean turc si un cetatean român

Sentinta civila nr. 3382/9.09.2008

-divort cu minori, casatorie încheiata în Turcia între un cetatean turc si un cetatean român

Prin cererea ce a fost înregistrata pe rolul acestei instantei sub nr. 1803/279 din data de 19.03.2008, reclamanta U.D. a chemat în judecata civila pe pârâtul U.C., solicitând instantei desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului, pastrarea numelui dobandit prin casatorie, incredintarea acesteia, spre crestere si educare, a minorilor U. C. ( nascut la xx) si U. T. (nascut la xx), cu obligarea paratului la plata contributiei de intretinere lunara incepand cu data introducerii actiunii si pana la majoratul acestora, precum si a cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii formulate reclamanta arata ca s-a casatorit cu paratul in anul 1999, in Turcia. Reclamanata a mai invederat ca s-a incheiat aceasta casatorie intr-o perioada cand nu cunostea nimic de viata de familie, practic casatoria fiind aranjata de rudele sale. Reclamanata a aratat ca paratul desi a trecut la credinta crestina s-a comportat cu aceasta in mod autoritar, ajungand practic sa fie sechestrata la domiciliu, sotul sau nepermitandu-i sa iasa din casa sau sa lucreze, nedand bani in casa, cheltuielile fiind suportate doar de parat.

Reclamanta a invederat ca paratul a inceput sa aiba comportamente reprobabile, provocand scandaluri determinate de consumul excesiv de bauturi alcoolice si de relatiile extraconjugale intretinute de acesta.

Reclamanta a mai aratat ca minorii rezultati din casatorie sunt foarte atasati de aceasta, paratul fiind doar tata de ocazie, motiv pentru care doreste a-i fi incredintati spre crestere si educare.

Reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 38, 40, 42, C.fam. si art. 274 C.p.c.

În dovedirea actiunii formulate reclamanta a înteles sa se foloseasca de proba cu înscrisuri, depunând la dosar actele de stare civila si a solicitat incuviintarea probei testimoniale; actiunea a fost legal timbrata, iar procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Paratul, in termen legal, in conformitate cu dispozitiile art. 608 C.p.c. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat desfacerea casatoriei din vina reclamantei, reclamanta sa revina la numele purtat anterior casatoriei, sa-i fie incredintati spre crestere si educare minorii rezultati din casatorie, Ceyhan si Temel, iar in susidiar, in situatia in care nu se admite ultimul de capat de cerere sa se stabileasca un program de vizita a minorilor rezultati din casatorie.

In motivarea cererii reconventionale, paratul-reclamant a invederat ca s-a casatorit cu reclamanta-parata in anul 1999, in Turcia, unde au avut o viata de familie frumoasa, reclamantei-parate nelipsindu-i nimic deoarece acesta asigura venituri substantiele fiind Presedintele Camerei de Comert si Expert Comercial la Tribunalul din localitatea de domiciliu.

Paratul-reclamant a mai aratat ca partile au locuit in Trcia, copiii nascandu-se in acest stat si ca sotiei sale ii oferea tot ceea ce avea nevoie, aceasta avand libertatea de a face ce doreste.

Paratul-reclamant a sustinut ca in anul 2002 partile s-au mutat in Romania, timp in care s-a ocupat in egala masura de cresterea si educare minorilor, impreuna cu sotia sa, ca nu a avut nicio relatie extraconjugala si nici nu cnsuma alcool, ca a incercat sa-i asigure si aici sotiei un climat bun, angajand baby-sitter pentru copiii lor.

Culpa destramarii casatoriei, paratul-reclamant o considera a apartine sotiei sale care de doi ani de zile intretine relatii de concubinaj cu o alta persoana, fapt cunoscut si de copiii acestora.

In dovedirea cererii reconventionale, paratul-reclamant a solicitat incuviintarea probei testimoniale, audierea minorilor si efectuarea anchetei sociale la domiciliul partilor.

Prin intampinarea la cererea reconventionala reclamanta-parata a invederat ca este de acord cu stabilirea unui program de vizita redus si totodata solicita a inlatura sustinerile paratului-reclamant in care arata ca ambii parinti s-au ocupat in egala masura de cresterea si educare minorilor si ca ar avea relatii de concubinaj cu o alta persoana.

La dosarul cauzei recclamanta-parata a depus avizul emis de medicul psiholog, adeverinta emisa de la locul de munca, copia contractului de munca si referate emise de cadrele didactice ale gradinitei „Vincenzina Cusmano”.

Instanta fata de dispozitiile art. 607 C.p.c retine ca este competenta a solutiona cererea de divort judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana au devenit aplicabile prevederile Regulamentului 2201/CE/2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti. Conform art. 3 al Regulamentului, sunt competente sa hotarasca in problemele privind divortul instantele judecatoresti din statul membru pe teritoriul caruia se afla resedinta obisnuita a partilor, aceasta norma fiind prioritara celor nationale.

Retinand ca paratul-reclamant nu este cetatean al Uniunii Europene, urmeaza a se face aplicarea dispozitiilor art. 20 din Legea 105/1992 ce face vorbire de competenta instantelor romanesti cand cel putin una dintre parti este cetatean roman iar actul si faptul de stare civila este transcris, inregistrat in Romania, motiv pentru care instanta constata a fi competenta a solutiona prezenta cauza.

In cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 186 si urm. C.p.c. au fost audiati martorii propusi de catre parti, iar in baza dispozitiilor art. 42, 99 si 108 C.fam. instanta a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul partilor.

Avandu-se in vedere solicitarea paratului-reclamant de a se audia minorii rezultati in timpul casatoriei in vederea stabilirii starii de afectivitate existenta intre copii si parinti, a evidentierii modului de ingrijire a acestora de catre parinti, instanta in baza dispozitiilor art. 24 din Legea 272/2004 a dispus audierea acestora in Camera de consiliu, declaratiile minorilor fiind atasate la fila 35-36 din dosar.

Din actele depuse la dosarul cauzei, precum si din probatoriile efectuate, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

Partile au locuit impreuna o perioada mare de timp in Turcia, timp in care paratul-reclamant isi exercita profesia de Presedinte al Camerei de Comert, reclamanta-parata fiind intretinuta de acesta.

La data de xx partile au incheiat casatoria in Beyoglu-Republica Turcia, din relatiile partilor rezultand minorii C. (nascut la xx) si T. (nascut la xx).

Dupa iesirea la pensie a paratului-reclamant partile au convenit sa se stabileasca in Romania, unde o perioada mare de timp casatoria acestora a decurs in mod armonios, paratul-reclamant aratand o grija majora si un respect deosebit fata de sotia sa, dorind sa o protejeze de greutatile gospodaresti, motiv pentru care a angajat personal care sa se ocupe de menajul casei si de cei doi copii. Aceste aspecte din viata de familie a partilor a fost retinut din declaratiile martorilor audiati si din ancheta sociala efectuata la domiciliul partilor.

Intre parti a inceput sa existe de aproximativ doi ani de zile, o stare de disconfort determinat de desele discutii dintre acestea, referitoare la lipsa de acasa a reclamatei-parate pe parcursul noptilor si de lipsa de interes a acesteia fata de grija ce ar trebui sa o aiba fata de copii.

Sustinerile reclamantei-parate ca paratul-reclamant ar intretine relatii extraconjugale si ca ar fi un mare consumator de bauturi au fost infirmate tocmai de depozitia mamei reclamantei-parate care a precizat faptul ca nu a vazut ca ar exista o relatie intre acesta si bonele din casa sau ca ar fi exagerat in consumul de bauturi alcoolice.

Totodata sustinerea martorei reclamantei-parate ca partile au avut camere separate inca din Turcia, este infirmata tocmai prin notele zilnice facute de reclamanta-parata in oracolele zilnice pe care le avea, depuse de altfel la dosar.

Se va retine ca intre parti au existat discutii puternice cauzate de lipsa de acasa a reclamantei-parate, situatie ca l-a determinat pe paratul-reclamant sa folosesca o tonalitate ridicata fata de sotia sa, pentru a solutiona diferndele aparute intre acestia.

Din cele indicate de martori se va retine ca pe tot parcursul casatoriei paratul-reclamant a prezentat un interes puternic fata de familia sa si s-a implicat in problemele ce decurg din relatiile de casnicie.

Din cauza ca partile nu au reusit sa-si remedieze conflictul familial s-a produs o dezbinare a relatiilor de casatorie, vinovate de degradarea acestora fiind ambele parti.

De minorii rezultati din casatorie partile s-au ocupat in mod constant si in mod egal pana cand au intervenit problemele intre acestea, moment de la care paratul-reclamant s-a dedicat mai mult acestora. Paratul-reclamant a fost acela care pregatea mancarea copiiilor sai, facea cumparaturile pentru ei si-si petrece timpul cu fiii sai fie acasa fie in oras, stuatie relatata nu numai de catre copii ci si de martorul acestuia.

Desi intre copii si parinti exista o afinitate puternica, instanta va retine ca pe moment, o grija deosebita o poate acorda paratul-reclamant care nu numai ca afecteaza intregul sau timp pentru educare si cresterea fiiilor sai, dar dispune de venituri mai mari decat aceasta si o constiinciozitate si maturitate mult mai mari datorate nu numai varstei dar si educatiei inalte a acestuia.

Fata de cele retinute, instanta constata ca relatiile de casatorie dintre parti sunt grav si iremediabil vatamate, vinovati de deteriorarea acestora fiind ambele parti, astfel ca in virtutea dispozitiilor art. 37-38 C.fam. raportate la art. 617 C.p.c., instanta va dispune desfacerea casatoriei din culpa comuna..

Totodata, prin probatoriul incuvintat in cauza, paratul-reclamant a facut dovada ca poate sa asigure minorilor conditii normale de trai, educare si invatatura, fapt ce in temeiul art. 42 al. 1 C.fam., instanta va incredinta paratului-reclamant, spre crestere si educare, pe minorii rezultati din casatorie, urmand ca reclamata-parata, in temeiul art. 42 al. 3, art. 86 si 94 C. fam., sa contribuie lunar la intretinerea acestora cu cate 70 lei lunar, pentru fiecare, raportat la venitul net lunar, insa incepand cu data pronuntarii actiunii si pana la majoratul acestora, situatie care va determina sa se constate ca ramas fara obiect capatul de cerere privind stabilirea unui program de vizita a minorilor.

Ca efect al celor anterior indicate si avand in vedere dispozitiile art. 40 al. 3 C.fam., instanta va retine ca reclamanta-parata dupa ramanerea definitiva a hotararii urmeaza sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de „Ciobanu”.

In temeiul art. 276 C.p.c. va compensa cheltuielile de judecata si va obliga paratul-reclamant sa achite reclamantei-parate suma de 992 lei.

Tags: Divort cu minori