Top

Rejudecare : instanta de fond nu a staruit ca lipsurile din cererea de chemare in judecata sa fie complinite, astfel ca s-a ajuns ca obiectul pretentiilor reclamantei sa nu fie stabilit corect

Dosar nr. 3151./189/2006

JUDECATORIA BARLAD

Sentinta civila nr. 2548

in data de 23 octombrie 2008

Anulare titluri de proprietate asupra terenurilor, punere in posesie si intocmire titlu de proprietate, formulate de reclamanta persoana fizica impotriva paratilor: persoane fizice, Comisia comunala pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; primarul comunei; Comisia Judeteana pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Rejudecare : instanta de fond nu a staruit ca lipsurile din cererea de chemare in judecata sa fie complinite, astfel ca s-a ajuns ca obiectul pretentiilor reclamantei sa nu fie stabilit corect, fiind incalcate prev. art. 129 alin.5 Cod. pr. civ. si se impune efectuarea unei expertize topometrice, prin care sa se stabileasca daca amplasamentul revendicat de reclamanta este liber, urmand sa fie determinat cu exactitate, mai ales ca dispozitivul hotararii nu cuprinde numele amplasamentului, facand imposibila executarea acesteia.

Sub nr. 3151./189 (nr. 6498/189/2006) din 4.02.2008 a fost inregistrata la instanta adresa nr. 3151/189/2006 din 30.01.2008 prin care Tribunalul Vaslui a trimis, spre rejudecare, cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta BD, impotriva paratilor Comisia com. Tutova, jud. Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Primaria com. Tutova, primarul com. Tutova, jud. Vaslui, Comisia Judeteana Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Prin cererea inregistrata initial la Judecatoria Barlad cu nr. 6498/189 din 12.12.2006, reclamanta BD a chemat in judecata paratii Comisia com. Tutova, jud. Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Primaria com. Tutova, primarul com. Tutova, jud. Vaslui si Comisia Judeteana Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna:

– anularea titlului de proprietate nr.2162/49091/20.03.2003, emis titularei BS,

– sa fie pusa reclamanta in posesia suprafetei de 4,55 ha teren pe vechiul amplasament, in pct. „Taga 5”

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca ea este fiica defunctei BS, careia i-a fost intocmit titlul de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003, insa acest titlu este nelegal deoarece mama sa a avut teren in pct. „Taga 5”, iar nu pe amplasamentul inscris in titlu.

In dovedirea actiunii, reclamanta a folosit proba cu inscrisuri, depunand in copie: certificatul de mostenitor nr. 412/2.12.2003, acte de stare civila, titlul de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003, declaratii extrajudiciare de martori.

Comisia com. Tutova a inaintat documentatia in baza careia s-a intocmit titlul de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003.

Solutionand cauza, Judecatoria Barlad a pronuntat sentinta civ. nr. 934/2.09.2007, prin care a fost admisa actiunea formulata de reclamanta BS, a fost anulat titlul de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003, s-a reconstituit reclamantei BS dreptul de proprietate pentru suprafata de 4 ha 5787 m.p. teren, situata pe raza com. Tutova, jud. Vaslui, pe vechiul amplasament, a fost obligata Comisia com. Tutova sa puna reclamanta in posesia suprafetei de 4 ha 5787 m.p. teren, iar Comisia Judeteana Vaslui a fost obligata sa intocmeasca reclamantei un titlu de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren.

In considerentele sentintei civ. nr. 934/2.09.2007 s-a retinut ca prin titlul de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003 s-a reconstituit titularei BS suprafata de 4 ha 5787 m.p. teren, situata pe un alt amplasament decat pe amplasamentul initial.

Impotriva sentintei civ. nr. 934/2.09.2007 a formulat recurs Comisia com. Tutova pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, invocand ca motiv faptul ca pe raza com. Tutova nu s-au putut atribui terenurile pe vechile amplasamente.

Prin decizia civ. nr. 1433/R/4.12.2007, Tribunalul Vaslui a admis recursul formulat de Comisia com. Tutova pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a casat sentinta civ. nr. 934/2.09.2007 a Judecatoriei Barlad si a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiasi instante.

In considerentele deciziei de casare s-a retinut ca instanta de fond nu a staruit ca lipsurile din cererea de chemare in judecata sa fie complinite, astfel ca s-a ajuns ca obiectul pretentiilor reclamantei sa nu fie stabilit corect, fiind incalcate prev. art. 129 alin.5 Cod. pr. civ. S-a mai apreciat ca se impune efectuarea unei expertize topometrice, prin care sa se stabileasca daca amplasamentul revendicat de reclamanta este liber, urmand sa fie determinat cu exactitate, mai ales ca dispozitivul hotararii nu cuprinde numele amplasamentului, facand imposibila executarea acesteia.

In rejudecare, la termenul de judecata din 27 martie 2008, reclamanta a precizat obiectul actiunii, aratand ca solicita:

– anularea titlului de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003, emis titularei BS;

– anularea titlului de proprietate nr.2172/49091/20.03.2003 emis titularei MM;

– anularea titlului de proprietate nr.2171/49091/20.03.2003, emis titularului TC;

– punerea reclamantei in posesia suprafetei de 4 ha 5787 m. p. teren, pe vechiul amplasament, adica in pct. „Taga 5” din satul/com. Tutova, jud. Vaslui, conform celor consemnate in incheierea de sedinta din 27.03.2008, fila 46 dosar.

Fata de precizarile reclamantei, la acelasi termen de judecata din 27.03.2008, a fost citata in proces, parata MM.

La termenul din 24.04.2008, reclamanta a precizat ca titularul TC este decedat, si a aratat ca mostenitorul acestuia este TV, motiv pentru care a fost citat in proces si paratul TV – incheierea de sedinta din 24.04.2008, fila 97 dosar.

Ulterior, in cursul judecatii, prin notele scrise depuse, succesiv, la dosar reclamanta a solicitat sa i se restituie in proprietate si o casa de locuit care anterior a fost proprietatea bunicilor ei, Matei Gheorghe si Matei Casandra- notele scrise de la filele 150 si 200 ale dosarului de rejudecare.

In rejudecare, reclamanta a folosit proba cu expertiza th. judiciara topografica. Reclamanta a mai solicitat administrarea probei cu expertiza grafica, pentru a dovedi ca toate inscrisurile de care se prevaleaza in proces parata Comisia com. Tutova ar fi fost falsificate; apreciata ca nefiind utila cauzei, aceasta din urma proba nu a fost incuviintata de catre instanta .

Comisia com. Tutova a comunicat documentatia in baza careia au fost intocmite titlurile de proprietate nr. nr.2172/49091/20.03.2003, emis titularei MM si nr.21749091/20.03.2003, emis titularului TC.

Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:

Reclamanta BD este fiica defunctilor BD si BS.

Parintii numitei BS au fost MG si MC. MG si MC au mai avut un fiu, MCo. Comisia com. Tutova sustine ca MCo ar fi intretinut relatii in afara casatoriei cu TA, relatii din care ar fi rezultat TC. Aceeasi Comisie mai sustine ca MCo a fost casatorit cu ME, casatorie din care ar fi rezultat MI, casatorit la randul sau cu MM, parata in proces.

Aceste sustineri nu au fost insa dovedite cu acte de stare civila, asa cum impun prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991, republicata, conform carora calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice mijloace de proba din care rezulta acceptarea mostenirii.

Potrivit certificatului de mostenitor nr. 412/2.12.2003, intocmit de biroul notarului public Morariu din Arad, reclamanta BD este mostenitoarea legala, in calitate de fiica, a defunctei BS, decedata la data de 16.12.2002.

Potrivit Copiei-extras de pe tabelul nominal cu improprietaritii comunei Vizureni, jud. Tutova din anii 1922-1937, MG (bunicul matern al reclamantei) a fost improprietarit cu suprafata de 5 ha teren din mosia Crivesti – fila 32 dosar

Potrivit registrului agricol din 1959 (fila 30 dosar), BS, mama reclamantei, a avut in proprietate suprafata totala de 4,65 ha teren, situata pe raza com. Tutova, jud. Vaslui, astfel:

– in pct. „Ciorasti”-1 ha arabil;

– in pct „Pogonesti”- 1,80 ha arabil;

– in pct. „Crivesti”- 0,45 vie, 0,50 ha arabil, 0,05 ha pasune;

– in pct. „Dragalina”-0,25 ha arabil;

– in pct. „Balanesti” -0,50 ha arabil;

– in vatra satului – 0,10 ha teren curti.

Din certificatul nr. 1497/27.03.1997, emis de Directia Judeteana a Arhivelor Statului Vaslui rezulta ca, din cercetarea arhivei Camerei Agricole Tutova din anul 1945, Barbu Dumitru, tatal reclamantei, a fost improprietarit cu o suprafata de 0,50 ha teren, conform Legii de Reforma Agrara, inainte de improprietarire acesta avea in proprietate 1,50 ha teren si ca in dispozitivul de parcelare BD figura in parcela 141 din mosia NF („Puturosu”) -fila 78 dosar.

Prin cererea inregistrata cu nr. 2369/11.03.1991 la Primaria com. Tutova, BS a solicitat sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul pe care ea l-a avut anterior infiintarii CAP.

Prin cererea inregistrata cu nr. 313/1.03.1991 la Primaria com. Tutova, BS a solicitat sa i se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafetei de 4,40 ha teren care anterior a fost proprietatea tatalui ei, MG.

Prin adeverinta din 1991, Comisia com. Tutova pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a stabilit defunctei BS dreptul de proprietate pentru suprafata de 4,55 ha teren, prevazuta in tabelul anexa nr. 2A „Taga”, pozitia nr. 13 – a se vedea copia adeverintei depuse de reclamanta la fila 62 a dosarului aflat in rejudecare.

Prin titlul de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003, s-a reconstituit titularei BS suprafata de 4 ha 5787 m.p. teren situata pe raza satului/com. Tutova, jud. Vaslui, astfel:

– in pct. „Puturos” – 1,89 ha;

– in pct. „Taga 5 linia III”- 0,26 ha;

– in pct. „Taga 5” – 2,24 ha;

– in intravilan – 0,1887 ha.

Prin titlul de proprietate nr. 1629/47489/1995, s-a reconstituit titularilor BS si MC (unchiul reclamantei), suprafata de 1 ha teren, situata pe raza com. Tutova, in pct. „Plopi”- fila 34.

Prin sentinta civ. nr. 212/25.01.2007, pronuntata de Judecatoria Barlad, s-a dispus sa se reconstituie in proprietatea reclamantei BD inca o suprafata de 1 ha teren arabil, pe raza satului Tutova, in pct.”Puturosu”.

Potrivit registrului agricol din 1959, TC a avut in proprietate suprafata de 1,64 ha teren, situata in pct. „Perimetru intovarasire” si in vatra satului.

Prin actul de vanzare-cumparare din 2.05.1946, MG si MC au vandut lui TC, pe care vanzatorii il considerau nepotul lor, un imobil situat in satul Dragalina, com. Tutova, compus din 20 ari si 76 centiari vatra de sat, avand ca vecini:, suprafata pe care era construita o casa de locuit cu 2 camere, sala, chiler, construita din paianta, un coser pentru porumb.

Prin cererea inregistrata cu nr. 2566/19.03.1991 la Primaria com. Tutova, TC a solicitat sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru 1 ha in pct. „Taga” padure si pentru 2 ha 54oo m.p. teren in pct. „La trei Pesti”.

Prin adeverinta nr. 468/13.09.1991, in temeiul Hotararii nr. 96/22.08.1991 a Comisiei Judetene Vaslui, s-a stabilit titularului TC dreptul de proprietate pentru o suprafata de 1,50 ha teren, prevazuta in tabelul anexa nr. 2A, la pozitia nr. 115- fila 80 dosar rejudecare.

Prin titlul de proprietate nr. 2171/49091/20.03.2003 s-a reconstituit titularului TC suprafata de 1 ha 5159 m.p. teren, situata pe raza satului/com. Tutova, jud. Vaslui, in pct. „Taga IV”, „Taga V” si in intravilan.

Potrivit registrului agricol din 1959, parata MM a avut in proprietate suprafata de 3,09 ha teren, situata pe raza com. Tutova, din care: 3 ha teren in pct. „In perimetrul intovarasire” si 0,09 ha teren in vatra satului.

Prin cererea inregistrata cu nr. 885/7.03.1991, MM a solicitat sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru 3 ha teren, cu care ea s-a inscris in CAP- fila 76 dosar rejudecare.

Prin adeverinta nr. 416/12.09.1991, in temeiul Hotararii nr. 96/22.08.1991 a Comisiei Judetene Vaslui, s-a stabilit titularei MM dreptul de proprietate pentru o suprafata de 3 ha teren in tabelul anexa 2 A, la pozitia nr. 63-fila 77 dosar rejudecare.

Prin titlul de proprietate nr. 2172/49091/20.03.2003, s-a reconstituit titularei parate MM suprafata de 3 ha 0257 m.p. teren, situata pe raza satului/com. Tutova, jud. Vaslui, din care suprafata de 1 ha arabil in pct. „Taga V” , 1 ha 8000 m.p. teren arabil in pct. „Puturosu” si 1.657 m.p. teren in vatra satului.

Pentru temeinica solutionare a cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize th. judiciare topografice.

Astfel, prin raportul de expertiza th. judiciara topografica intocmit de expertul Luca Liviu, depus la dosarul instantei la data de 9.10.2008, filele 210-215, s-au stabilit urmatoarele:

– din registrului agricol din perioada 1956-1958, precum si din registrul agricol din perioada 1959-1963 nu rezulta ca defunctul BD, tatal reclamantei, ar fi avut in proprietate vreo suprafata de teren situata in pct. „Taga”;

– din registrul agricol din perioada 1956-1958 nu rezulta ca defunctul TC ar fi avut in proprietate vreo suprafata de teren in pct. „Taga”;

– din registrul agricol din perioada 1956-1958 nu rezulta ca defunctul MI, sotul paratei MM, ar fi avut in proprietate vreo suprafata de teren in pct. „Taga” ;

– din registrul agricol din 1959 nu rezulta ca MC, bunica reclamantei, ar fi avut teren in pct. „Taga”.

Relevante in solutionarea cauzei sunt apreciate ca fiind precizarile facute in instanta la termenul din 23.10.2008 de catre reprezentantul Comisiei com. Tutova pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, potrivit carora suprafata de 5 ha teren din mosia Crivesti (4,5 ha teren arabil si 0,5 ha vie), cu care a fost improprietarit bunicul reclamantei MG, asa cum rezulta din Copia-extras de pe tabelul nominal cu improprietaritii comunei Vizureni, jud. Tutova, a fost identificata de catre aceasta comisie ca fiind amplasata in punctul care in prezent are denumirea „Taga 5”.

In acelasi sens este si schita intocmita de Comisia com. Tutova – fila 94 dosar 3151/189/2006 -, potrivit careia suprafata de 5 ha teren, cu care a fost improprietarit MG, a fost identificata ca fiind amplasata in pct. „Taga”, in tarlaua 26, si ca din acest teren s-a atribuit in proprietate, astfel:

– 2,24 ha catre BS

– 1,50 ha catre MC

– 0,50 ha catre TC

– 1 ha catre MM.

Or, din probele administrate, nu rezulta ca MM sau sotul acesteia MI ar fi fost descendentii defunctilor MG si MC; de asemenea, nu rezulta ca TC ar fi fost descendentul acelorasi defuncti MG si MC.

In acelasi sens sunt si constatarile consemnate in anexa nr. 12 la raportul de expertiza intocmit in cauza de expertul Luca Liviu, conform carora:

– in registrul de stare civila pentru nasteri, in actul de nastere al lui TCr nu a fost inscris numele tatalui

din certificatul de casatorie a lui MI cu MM rezulta ca pe tatal lui MI il chema Mo Co si nu Ma Co, iar in registrul de nascuti din 1930, la nr.18/10.05.1930 a fost inregistrata nasterea lui MI din parintii E si S Mo,teren cu care a fost improprietarit MG ca fiind amplasata in pct. „Taga”, in tarlaua 26, Comisia com. Tutova a procedat la atribuirea acestei suprafete pretinsilor descendenti ai defunctului MG, fara sa fi fost prezentate acte doveditoare a calitatii lor de mostenitori ai defunctului, asa cum impun prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991 si ale art.11 alin.3 din H.G. nr. 890/2005.

Relevanta este apreciata ca fiind si adeverinta emisa in anul 1991 de catre Comisia com. Tutova pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, conform careia prin Hotararea nr. 91/21.07.1991 a Comisiei Judetene Vaslui s-a stabilit titularei BS dreptul de proprietate pentru suprafata de 4,55 ha teren, prevazuta in tabelul anexa nr. 2A „Taga”, pozitia nr. 13 (copia adeverintei depusa de reclamanta la fila 62 a dosarului aflat in rejudecare).

Adeverinta mentionata nu a fost revocata de catre Comisia Judeteana Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate in conditiile prev. art. 27 alin.22 din Legea nr. 18/1991, republicata.

Pentru considerentele, actiunea formulata de reclamanta BD, pentru anularea titlurilor de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003 (titular BS), nr.2172/49091/20.03.2003 (titular MM) nr. 2171/49091/20.03.2003 (titular TC), in contradictoriu cu paratii MM, TV, Comisia com. Tutova, jud. Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, primarul com. Tutova si Comisia Judeteana Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor este intemeiata, a fost admisa.

In consecinta, potrivit art. III lit.a din Legea nr. 169/1997 instanta a dispus:

– anularea in totalitate a titlului de proprietate nr. 2162/49091/20.03.2003, emis titularei B S;

– anularea partiala a titlului de proprietate 2162/49091/20.03.2003, emis titularei MM, anulare care priveste suprafata de 1 ha teren arabil, situata in extravilanul satului/com. Tutova, jud. Vaslui, in pct.”Taga 5”, ce constituie tarlaua 26, parcela 178/4;

– anularea in totalitate a titlului de proprietate nr.2171/49091/20.03.2003, emis titularului TC, pentru suprafata de 1 ha 5159 m.p. teren arabil din pct. „Taga 5”, ce constituie tarlaua26, parcelele 148/5 si 178/3;

– obligarea paratei Comisia com. Tutova, jud. Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sa procedeze la punerea reclamantei in posesia suprafetei de 4,55 ha teren arabil situata in extravilanul satului/com. Tutova, jud. Vaslui, pe vechiul amplasament, adica in pct. numit „Taga 5”, conform adeverintei emise in anul 1991;

– obligarea paratei Comisia Judeteana Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sa intocmeasca reclamantei un titlu de proprietate pentru aceeasi suprafata de 4,55 ha teren, situata in extravilanul satului/com. Tutova, jud. Vaslui, pe vechiul amplasament, adica in pct. numit „Taga 5”.

Privitor la cererea prin care reclamanta a solicitat sa i se restituie in proprietate casa de locuit care a apartinut bunicilor sai MG si MC, asa cum s-a expus mai sus, acest imobil a fost vandut de catre MG si Mca catre TC, prin actul de vanzare-cumparare din 2.05.1946. In aceste conditii, cererea prin care reclamanta a solicitat restituirea casei de locuit care a fost proprietatea bunicilor ei este neintemeiata, fiind respinsa.

Privitor la parata Primaria com. Tutova, jud. Vaslui, fata de prevederile art. 5 si art.6 din H.G. nr. 890/2005, se va retine ca primariile nu au atributii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, motiv pentru care actiunea formulata de reclamanta impotriva acestei parate a fost respinsa ca neintemeiata.

Reclamanta a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma de 401,70 lei, reprezentand parte din indemnizatia cuvenita expertului. Conform art. 274 alin.1 Cod pr. civ. ,Comisia com. Tutova, jud. Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, apreciata in culpa, va fi obligata sa plateasca reclamantei cheltuielile de judecata efectuate in cauza.

Etichete:

Pretentii rejudecare

Dosar nr. 486/244/2009
TRIBUNALUL VASLUI
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1507/R
Şedinţa publică de la 16 Noiembrie 2009
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE LAURA-MONICA BALAN
Judecător CORINA-SUZANA ARTENE
Judecător RADU OANĂ
Grefier VIVIANA-MIHAELA IFRIM

Pe rol pronunţarea recursului Comercial privind pe recurent SC C M SRL, cu sediul în şi pe intimat SC L SA, cu sediul în împotriva sentinţei civile nr. 481 din 04.05.2009 a Judecătoriei Huşi, având ca obiect – pretenţii REJUDECARE.

La apelul nominal făcut la pronunţare au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se că: dezbaterile în cauză au avut loc în şedinţa publică din data de 09 noiembrie 2009, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea până astăzi 16 noiembrie 2009, când;

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra recursului comercial de faţă;

Prin sentinţa civila nr. 481/04-05-2009, pronunţată în cauza înregistrată sub nr. 486/244/2009, Judecătoria Huşi a respins excepţia inadmisibilităţii si a admis acţiunea formulată de către reclamanta S.C. ’’L’’ S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. „C M’’ S.R.L.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut faptul că reclamanta SC L SA Bucureşti a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 8627,5 lei reprezentând c.v. a 5.000 kg. zahăr cristal, conform facturii fiscale 9410605/18.12.2004. Reclamanta a menţionat că pentru plata acestei facturi, pârâta a emis fila CEC 182098/20.12.2004, care după depunerea în bancă în vederea decontării, a fost pierdută. Banca a declarat CEC-ul pierdut la Centrala Incidentelor de Plăţi, urmând ca pârâta să achite prin ordin de plată, însă până în prezent pârâta a refuzat emiterea unui asemenea ordin. Pârâta, prin întâmpinare, a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantei din două motive: fiind un litigiu comercial, reclamanta nu a îndeplinit procedura obligatorie a concilierii directe prevăzută de art.720 ind.1 c.pr.civ.; si reclamanta nu a îndeplinit procedura de anulare a CEC-ului pierdut prev.de art.67 din Lg.59/1934. Tribunalul Vaslui a dispus rejudecarea cauzei întrucât prin admiterea excepţiei inadmisibilitatii a fost îngrădit dreptul la justiţie al reclamantei, astfel incat instanţa de fond a respins excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâtă.

Cercetând fondul cauzei, instanţa de fond a constatat că acţiunea este întemeiată întrucât pârâta nu şi-a achitat obligaţia de plată a cantităţii de 5.000 kg. zahăr cristal pe care l-a achiziţionat de la reclamantă conform facturii fiscale 9410605/18.12.2004. in temeiul disp.art.969 şi următ. cod civil, instanţa de fond a admis acţiunea, iar exceptia inadmisibilitatii a fost respinsa.

Împotriva sentinţei civile nr. 481/04-05-2009 a Judecătoriei Husi, pârâta S.C. ‘’C M’’ S.R.L. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea sentintei atacate si trimiterea spre rejudecare aceleiasi instante. Recurenta a solicitat si cheltuieli de judecata.

Astfel, recurenta S.C. ‘’C M’’ S.R.L. a învederat faptul că o primă critică a sentinţei civile nr. 481/04.05.2009 vizează nemotivarea sa. Orice hotărâre trebuie să cuprindă, ca o garanţei a caracterului echidistant al procedurii judiciare şi a respectării dreptului la apărare al părţilor, „motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor” (art. 261 pct. 5 Cod pr. civ.).

Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluţiei din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul şi intră deopotrivă în autoritatea de lucru judecat.

În speţă, sentinţa civilă pronunţată nu conţine argumentele care au justificat adoptarea soluţiei, ci doar o scurtă prezentare a situaţiei de fapt reţinută de prima instanţă. Analizând aceasta sentinţă, se constată că lipsesc cu desăvârşire motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei la pronunţarea ei. În considerentele hotărârii, instanţa de fond a rezumat doar la a constata că societatea recurentă nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a cantităţii de 5.000 kg de zahăr cristal achiziţionată de la reclamantă, fără a arăta nici măcar generic motivele pe care se sprijină.

Soluţia instanţei nu poate exista în sine, în mod separat de considerente, pentru că în absenţa acestora ea este lipsită de fundament. Tocmai de aceea considerentele fac corp comun cu dispozitivul, lămurindu-l şi explicându-i interesul.

În atare situaţie, prin nemotivarea hotărârii dată în această formă publicităţii şi comunicată părţilor se poate vorbi de nulitatea hotărârii ca act procedural, ceea ce de altfel recurenta solicită să se constate, dispunându-se în consecinţă admiterea recursului declarat, casarea sentinţei civile nr. 481/04.05.2009 şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Recurenta mai apreciază că în mod greşit instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de către recurentă prin întâmpinare, în cele două abordări, şi anume:

a) neîndeplinirea de către reclamantă a procedurii obligatorii a concilierii prev. de art. 720 ind. 1 Cod pr. cvi.;

b) neîndeplinirea de către reclamantă, beneficiară a CEC-ului pierdut, a procedurii prev. de art. 67 din Legea nr. 59/1934 (modificată şi completată).

În ceea ce priveşte primul aspect al inadmisibilităţii, OUG nr. 28/2000 a modificat şi completat Codul de procedură civilă , introducând obligativitatea procedurii concilierii în materie comercială, în privinţa litigiilor patrimoniale.

Dispoziţiile art. 720 ind. 1 Cod pr. civ. sunt imperative, prin urmare îndeplinirea acestei proceduri este obligatorie pentru reclamant. De asemenea, art. 109 alin. 2 Cod pr. civ. prevede că sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile, iar dovada îndeplinirii acesteia se anexează la cererea de chemare în judecată. Alineatul 5 al aceluiaşi articol 720 ind. 1 Cod pr. civ. prevede obligaţia anexării la cererea de chemare în judecată a înscrisului ce consemnează rezultatul concilierii sau, în cazul în care partea adversă nu a dat curs convocării la conciliere, se anexează dovada că de la data acestei convocări au trecut 30 de zile. Prin emiterea filei CEC în discuţie recurenta şi-a îndeplinit întocmai şi la timp obligaţiile ce-i revin în genere cumpărătorului, inclusiv aceea de plată a preţului, potrivit art. 1361 şi 1362 Cod civil, astfel că nu se poate reţine reaua credinţă.

Recurenta şi-a motivat în drept cererea pe dispoziţiile art. 312 si urm. C.p.c.

Recursul a fost timbrat cu taxa de timbru de 300,44 lei si timbru judiciar de 1,30 lei.

Intimata S.C. ’’L’’ S.A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului si menţinerea sentinţei recurate. Intimata S.C. ’’L’’ S.A. a precizat ca susţinerea recurentului pârât cum că sentinţa civilă nr. 481/04.05.2009 nu este motivată este lipsită de temei legal şi nu este prevăzută de dispoziţiile art. 304 Cod pr. civ. Intimata învederează instanţei că procedura concilierii a fost îndeplinită, la dosarul cauzei existând notificarea trimisă recurentului pârât. De altfel, procedura concilierii reglementează o procedură extrajudiciară care oferea părţilor posibilitatea de a se înţelege pentru obţinerea drepturilor.

Referitor la neîndeplinirea procedurii prevăzută de art. 67 din legea nr. 59/1934, intimata învederează instanţei că această procedură nu-i este aplicabilă, întrucât fila CEC s-a pierdut în circuitul bancar, unde funcţionează Centrala Incidentelor de Plăţi.

În recurs, nu s-au depus înscrisuri noi.

Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate de către recurentă, instanţa constată că recursul declarat în cauză este neîntemeiat pentru următoarele:

In ce priveste primul motiv de recurs referitor la nemotivarea sentintei recurate, se constata ca instanta de fond a retinut ca parata – recurenta nu si-a indeplinit obligatia de plata a cantitatii de 5.000 kg zahar cristal, achizitionat de la S.C. ’’L’’ S.A. cu factura fiscala nr. 9410605/18-12-2004.

Potrivit art. 261 pct. 5 C.p.c., hotararea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor, nemotivarea hotararii constituind motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 7 C.p.c.

Acest motiv de modificare presupune ca hotararea sa nu fie deloc motivata. Raportat la dispozitiile art. 261 pct. 5 C.p.c., judecatorul este obligat sa motiveze solutia data fiecarui capat de cerere, iar nu sa raspunda tuturor argumentelor invocate de parti in sustinerea acestor capete de cerere. In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Ruiz Torija contra Spaniei, precizandu-se ca art. 6 pct. 1 din Conventie obliga instantele sa-si motiveze hotararile, dar nu se poate cere sa se dea un raspuns dataliat la fiecare argument.

In speta, instanta de fond a motivat succint in fapt si in drept solutia pronuntata, insa aceasta nu echivaleaza cu o nemotivare a hotararii.

Al doilea motiv de recurs vizeaza solutia de respingere a exceptiei de inadmisibilitate, insa se ignora faptul ca in considerentele deciziei nr. 279/R/COM/09-02-2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui s-a apreciat ca aceasta exceptie este nefondata. Instanta de recurs, in considerentele deciziei nr. 279/R/COM/09-02-2009, a constatat existenţa demersului făcut de reclamantă de a-şi exercita obligaţia iniţiată de a proceda la concilierea directă, materializată prin notificarea nr. 4815/8.11.2005, prin care se cere explicit rezolvarea litigiului într-un termen rezonabil, cerere la care pârâta nu a dat curs în nici un fel. Lipsa unui minim de diligenţă nu poate fi interpretat decât ca un refuz la solicitare. Legea nu prevede decât acest demers prealabil acţiunii în instanţă, demers căruia pârâtul nu dă curs favorabil. Se constată astfel că reclamanta a urmat această procedură. În ceea ce priveşte cealaltă procedură, constată instanţa de recurs in decizia nr. 279/R/COM/09-02-2009 că dispoziţiile legale invocate de instanţa de fond, în stricta interpretare, se referă la împrejurarea că partea pierde cecul, i-a fost sustras sau distrus, fiind antrenată vina sau culpa. Ori, în cauză această culpă nu-i este imputabilă părţii, ci băncii căreia i-a fost dat spre plată, care a făcut demersurile interne în acest sens.

În atare condiţii, in decizia nr. 279/R/COM/09-02-2009 se constată că excepţia inadmisibilităţii nu este fondată, întrucât a admite incidenţa acesteia ar echivala cu îngrădirea dreptului la justiţie.

De altfel, in cuprinsul sentintei civile nr. 481/04-05-2009 se face referire la decizia nr. 279/R/COM/09-02-2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui, motivandu-se astfel solutia de respingere a exceptiei inadmisibilitatii.

Instanta de fond a pronuntat solutia de respingere cu privire la exceptia invocata, facand aplicarea dispozitiilor art. 315 alin. 1 C.p.c., care prevad ca hotararile instantei de recurs sunt obligatorii cu privire la problemele de drept dezlegate.

Raportat la cele expuse, instanţa de recurs reţine faptul că motivele de recurs sunt neintemeiate, astfel incat, potrivit prevederilor art. 312 alin.1 Cpc, recursul declarat de către va fi respins, sentinţa recurată fiind mentinuta.

Ca efect al respingerii recursului formulat de recurenta S.C. ‘’C M’’ S.R.L., va fi respinsa si cererea acesteia cu privire la cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de SC C M SRL împotriva sentinţei civile nr. 481 din 04.05.2009 pronunţată de Judecătoria Huşi, pe care o menţine.

Respinge cererea recurentei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţa publică de la 16 Noiembrie 2009.

Etichete: , ,

Cerere de rejudecare ca urmare a condamnarii in lipsa. Conditii de admisibilitate

Tip: Sentinţă penală
Nr./Dată: 3696 (25.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  drepturile omului, cereri, procedură civilă şi penală, căi de atac, competenţe etc.

Prin sentinta penala nr.3696/25.11.2008 a Judecatoriei Iasi, instanta a respins cererea formulata de condamnatul GT, care solicitase rejudecarea sa întrucît a fost condamnat în lipsa, indicînd ca temei de drept disp. art. 522 ind. 1 alin. 1 Cod Procedura penala.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, in conformitate cu disp. art. 522^1 Cpp, în cazul în care se cere extrădarea unei persoane judecate si condamnate în lipsa, cauza va putea fi rejudecata de către instanta care a judecat în prima instanta, la cererea condamnatului.
Pentru a fi respectata vointa legiuitorului, interpretarea corecta din punct de vedere gramatical si sistematic a sintagmei amintite nu poate fi decît aceea ce include în sfera de aplicare exclusiv pe inculpatii condamnati ce au lipsit pe întreaga durata a procedurii de judecata pâna la ramînerea definitiva a hotarârii (atît la judecata si pronuntarea în prima instanta, cît si la judecata în apel si recurs, în masura în care au fost exercitate în cauza aceste cai ordinare de atac).
Din examinarea lucrarilor dosarului xxx/1996 al Judecatoriei Iasi, se constata, ca petentul GT a fost prezent la 9 termene de judecata. Ulterior, pîna la pronuntare, petentul nu s-a mai prezentat în instanta, însa evident, a luat termen în cunostinta pentru amînarile ulterioare, în conformitate cu dispozitiile art. 291 alin. (3) C. proc. pen. Lipsa ulterioara a acestuia din motive particulare nu a împiedicat solutionarea în conditii legale a cauzei, prin reprezentarea sa de aparatorul ales.
Inculpatul a luat cunostinta de condamnare si a declarat apel, recurs, fiind prezent personal în fata instantei de apel.
Ca atare, dreptul la aparare al inculpatului a fost asigurat în cauza prin audierea si prezenta sa nemijlocita în cursul urmaririi penale, partial în faza de judecata în prima instanta, precum si în cadrul judecatii în apel si, în permanenta, prin aparatori desemnati din oficiu, pe parcursul întregii proceduri penale pîna la definitivarea acesteia, fiindu-i inaplicabile dispozitiile art. 5221 C. proc. pen.
Luînd în calcul faptul ca dreptul inculpatului de a fi prezent la judecata este recunoscut în Pactul international relativ la drepturile civile si politice si ca art. 6 paragraf 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale recunoaste celui acuzat „dreptul de a se apara el însusi” si „dreptul de a interoga martorii”, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca prezenta inculpatului este în principiu obligatorie la solutionarea cauzei. Curtea este constanta în a afirma ca în cazul procedurii în apel sau în recurs art. 6 din Conventie se aplica cu mai putina strictete, admitîndu-se chiar regularitatea unor asemenea proceduri în care audienta se desfasoara fara prezenta celui acuzat (Hotarârea Ekbatani). Se admit exceptii de la regula prezentei inculpatului atunci cînd asigurarea acestei conditii ar conduce la amînarea nejustificata a procedurii, mai ales daca aceasta situatie a fost verificata si constatata si daca inculpatul are o culpa în absenta sa, astfel cum s-a întîmplat si în speta de fata, cînd inculpatul a ales sa nu se prezinte la anumite termene de judecata.

În consecinta, instanta a constatat ca cererea de rejudecare a petentului este indamisibila în principiu.

Etichete: , , , , ,