Citare
Tip:Decizie nr. 92/ 02. 03. 2009
Titlu:Citare
Domeniu:Procedură penală
Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate de către recurenţi cât şi din oficiu în condiţiile art.3856 cod procedură penală se constată că în speţa de faţă ne aflăm în situaţia reglementată dedisp.art.3859 al.1 pcvt.21 respectiv judecata în primă instanţă a avut loc fără citarea legală a unei părţi respectiv intimata Radu Tinca.
Astfel în mod eronat instanţa de judecată, prin încheierea din 4.09.2008 a dispus introducerea în cauză în calitate de intimat a numitului R. V., întrucât plângerea penală formulată împotriva petentului M. I. pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere nu este formulată de acesta ci de mama sa, numita R. T. ( dosar urmărire penală 2574/P/2008- fila 15).
Ca atare, instanţa de judecată ar fi trebuit să dispună introducerea în cauză a numitei R. T. în calitate de intimată şi nu a numitului R. V., acesta din urmă putea fi introdus în calitate de intimat, doar în ceea ce priveşte amenda administrativă care i s-a aplicat pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, dar pentru această infracţiune nu s-a formulat plângere împotriva soluţiei nici de M. I., nici de R. V.
Tags: citare
Citare. Necitarea inculpatului la toate adresele indicate, art.177 alin. 2 Cod procedură penală.
Dacă la judecarea cauzei în fond inculpatul a indicat o altă adresă la care locuieşte fără forme legale, instanţa de apel este obligată să-l citeze şi la această adresă sub sancţiunea nulităţii hotărârii conform art. 197 alin. 1 Cod procedură penală.
Prin sentinţa penală nr. 587/09.03.2007 a Judecătoriei Focşani, inculpatul B. M. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 a, g şi i Cod penal.
Prin decizia penală nr. 206/30.05.2007 a Tribunalului Vrancea, apelul declarat de inculpatul B. M. împotriva sentinţei penale nr. 587/09.03.2007 a Judecătoriei Focşani a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei penale nr. 206/30.05.2007 a Tribunalului Vrancea a declarat recurs, în termen legal, inculpatul B. M. criticând-o pe motive de nelegalitate. În motivarea recursului a susţinut că nu s-a prezentat la judecarea apelului deoarece nu a fost citat şi nu a avut cunoştinţă de proces.
Critica este întemeiată.
Potrivit art. 177 alin. 2 Cod procedură penală, dacă ,printr-o declaraţie dată în cursul procesului penal inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat.
Instanţa de apel a încălcat aceste legale imperative deoarece nu l-a citat pe inculpat şi la adresa din Focşani, str. Aleea Căminului bl. G2, ap. 5, adresă unde locuieşte fără forme legale şi pe care a indicat-o la judecarea cauzei în fond.
Nefiind legal citat, inculpatul nu s-a prezentat la judecarea cauzei în apel şi nu a avut posibilitatea de a-şi exercita drepturile sale procesuale, astfel că, evident, a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, recursul declarat de inculpatul B. M. a fost admis, decizia penală nr. 206/30.05.2007 a Tribunalului Vrancea a fost casată şi cauza trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Tags: citare
Citare
Prin sentinţa civilă nr. 3631/23.05.2007 a Judecătoriei Bacău a fost anulată cererea de chemare in judecată formulată de către reclamanta M.V. in contradictoriu cu pârâţii S.C. E. S.A. Bacău şi S.C. M. S.R.L. ( capăt 2 al acestei cereri ) pentru revendicarea obiectului .
În temeiul art. 165 Cod pr.civilă s-a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect constatare nulitate absolută a contractului de vânzare – cumpărare nr. 142/2001 si cererea reconvenţională .
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele :
Reclamanta a precizat şi completat acţiunea principală de două ori, prin avocatul ales, nu a indicat numărul contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate absolută a solicitat a se constata prin punctul 2 al cererii de chemare în judecată.
Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului şi al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă, conform dispoziţiilor art. 133 al 1 Cod procedură civilă .
Reclamanta, citată personal pentru termenul din 23.05.2007, a arătat în scris, că solicită constatarea nulităţii parţiale absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre M. şi SC E. SA, între SC E. SA şi SC M. SRL, Prin C.T., nulitatea contractului de închiriere încheiat între SC M. SRL şi asociatul unic C.T., precum şi a actului adiţional nr. 2013, cu privire la suprafaţa de 203 mp.
A menţionat că nu se află în posesia contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâţii SC E. SA şi SC M. SRL.
Deşi odată cu depunerea acţiunii, a depus copia contractului de vânzare-cumpărare nr. 142/2001, în care nu este parte, reclamanta nu a indicat numărul contractului de vânzare cumpărare subsecvent a cărui nulitate o solicită, nu a depus copia contractului respectiv, aşa cum i s-a solicitata de la primul termen de judecată, din 05.03.2003.
Sunt neîntemeiate motivele invocate în ultimele precizări ale acţiunii, privind imposibilitatea reclamantei de a identifica numărul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâţii SC E. SA şi SC M. SRL, deoarece avea posibilitatea de a solicita relaţii de la Biroul de carte funciară, imobilul în litigiu fiind intabulat, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 142/2001.
Pe cale de consecinţă a constatat că reclamanta nu a precizat obiectul capătului doi al cererii, motiv pentru care a dispus anularea acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta .
În motivarea apelului se arată că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei .Astfel la termenul din data de 28.05.2003 pârâta S.C. M. S.R.L. a depus întâmpinare , moment in care reclamanta a luat cunoştinţă că nu este vorba despre nici un contract de vânzare cumpărare intre S.C. E. S.A. şi S.C. M. S.R.L. ci că imobilul trecuse in proprietatea lui C.T. prin actul adiţional autentificat sub nr. 2073/20.12.2001 . Aşa fiind s-au depus precizări la acţiune in sensul că se solicită nulitatea absolută parţială a actului adiţional . Se mai arată că într-adevăr nu s-a precizat explicit că se solicită înlocuirea capătului doi de cerere cu cererea de anulare a actului adiţional . Apelanta a mai arătat faptul că apelul său este formulat in termen , întrucât deşi a respectat dispoziţiile art. 98 Cod pr.civilă aducând la cunoştinţa instanţei faptul că nu mai locuieşte la adresa menţionată solicitând să fie citată prin publicitate instanţa nu a luat in seamă cererea sa.
În condiţiile in care agentul a constatat că reclamanta şi-a schimbat adresa şi nu a putut afla noua adresă nu ar fi trebuit să afişeze actul nefiind respectate dispoziţiile art. 92 Cod pr.civilă.
În apărare a formulat întâmpinare intimatul M. M.D. , solicitând respingerea apelului ca nefundat .
De asemenea prin întâmpinare a invocat excepţia tardivităţii apelului faţă de dispoziţiile art. 284 Cod pr.civilă.
La termenul din data de 23.04.2008 instanţa a pus in discuţia părţilor excepţia tardivităţii apelului, excepţie invocată de către intimatul M. M.D. prin întâmpinare .
Examinând excepţia invocată instanţa reţine următoarele :
Reclamanta şi-a indicat domiciliul în cererea de chemare in judecată ca fiind Bacău ( fila 1 ds. fond).
Pentru termenul din data de 23.05.2007 reclamanta a adus la cunoştinţa instanţei solicitarea de a fi citat prin publicitate motivat de faptul că nu mai locuieşte la adresa indicată prin cererea de chemare in judecată din anul 2005.
Apelanta invocă faptul că in acest mod a adus la cunoştinţa instanţei schimbarea de domiciliu in condiţiile art. 98 Cod pr.civilă.
Această susţinere a apelantei este neîntemeiată, schimbarea domiciliului presupunând in mod logic , înlocuirea unui domiciliu cu altul, unde se vor comunica ulterior actele de procedură in ceea ce o priveşte pe partea care a formulat cererea potrivit art. 98 Cod pr.civilă.
Or, solicitarea reclamantei de a fi citată prin publicitate nu se circumscrie instituţiei schimbării de domiciliu astfel cum aceasta este prevăzută de lege, astfel că in mod legal comunicarea hotărârii apelate a fost făcută la adresa pe care reclamanta a indicat-o in cererea de chemare in judecată neputându-se invoca nulitatea procedurii de comunicare a hotărârii.
Se impune a fi precizat faptul că citarea prin publicitate nu este aplicabilă reclamantului . Astfel, textul art. 95 stipulează că „atunci când reclamantul învederează că, deşi a făcut tot ce i-a stat cu putinţă nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului , instanţa va dispune citarea acestuia prin publicitate” .
Aceste dispoziţii sunt de strictă interpretare întrucât procedura citării prin publicitate are caracter excepţional fiind de altfel inadmisibil ca reclamantul care a avut iniţiativa demersului judiciar să solicite citarea si comunicarea actelor de procedură prin publicitate , întrucât această procedură vizează doar persoanele cu domiciliul necunoscut .
Reclamanta nu poate pretinde despre faptul că nu ştie unde locuieşte .În cazul in care intr-adevăr nu ar avea o locuinţă stabilă, aceasta ar fi avut posibilitatea desemnării unui domiciliu ales, potrivit art. 93 Cod pr.civilă, pentru comunicarea actelor de procedură, fiind de astfel obligată conform dispoziţiilor art. 723 alin. 1 Cod pr. civilă să-şi exercite drepturile procedurale cu bună credinţă.
În ceea ce priveşte nerespectarea art. 92 Cod pr.civilă constată că nici această susţinere a apelantei nu este întemeiată.
Agentul procedural a procedat la afişarea hotărârii apelate pe uşa principală a imobilului pe care reclamanta l-a indicat cu adresă in acţiunea introductivă, aceasta fiind domiciliul la care in mod legal trebuiau comunicate actele de procedură pentru motivele menţionate anterior.
Procedura de care se prevalează apelanta si prevăzută de dispoziţiile art. 94 Cod pr.civilă, nu este incidentă in prezenta cauză întrucât se referă la o situaţie cu totul excepţională in sensul dispariţiei fizice a clădirii , ceea ce nu este cazul si oricum vizează situaţia apariţiei acestui eveniment ulterior emiterii actului de procedură ce se impune a fi comunicat .
Instanţa reţine astfel că hotărârea a fost legal comunicată la data de 2.07.2007 iar apelul a fost declarat la data de 31.10.2007 , cu încălcarea termenului de decădere prevăzut de art. 284 alin. 1 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente va admite excepţia şi va respinge apelul ca fiind tardiv formulat .
Tags: citare
Citare
Prin sentinţa civilă nr. 6770/31.10.2007 Judecătoria Bacau a admis acţiunea privind pe reclamanta B.S., intervenienta B.G. şi pârâţii F.C.M., N.D.I. :
A respins excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâţilor, a respins ca nefondată cererea de intervenţie, a dispus evacuarea pârâtelor din apartamentul situat în Bacau, reintegrarea reclamantei în acest imobil, a obligat pârâţii să plătească reclamantei suma de 409 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin decizia civilă 1010/A/2002 a Tribunalului Bacău s-a constatat nulitatea absolută a 2 contracte de vânzare cumpărare – 21/2000 încheiat de reclamanta B.S. cu P.T. şi nr. 483/2000 încheiat între P.T. şi C.M. astfel că, prin efectul acestei hotărâri judecătoreşti reclamanta a redobândit proprietatea apartamentului situat în Bacău. În modificarea acţiunii reclamanta solicită evacuarea pârâţilor din apartamentul în litigiu menţionând că aceştia ocupă fără drept imobilul şi reintegrarea sa în apartamentul în litigiu.
Din probele administrate la dosarul de fond rezultă că pârâţii locuiesc în imobil (declaraţia de martori) ocupându-l fără drept. De asemenea, aceştia nu au prezentat titlul în baza căruia ocupă imobilul, apărarea acestora fiind aceea că intervenienta locuieşte efectiv în imobil. Susţinerea este însă contrazisă de declaraţiile de martor administrate în dosar.
Aşa fiind, instanţa apreciază că acţiunea formulată este întemeiată urmând să respingă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor şi să dispună evacuarea acestora şi reintegrarea reclamantei în imobil.
În ce priveşte cererea de intervenţie formulată de B.G., instanţa urmează să constate că aceasta nu este în posesia bunului astfel încât cererea privind acordarea unui drept de retenţie apare ca nefiind fondată. Căzând în pretenţii pârâţii vor fi obligaţi la plata cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei au declarat recurs intervenienta B.G. şi pârâţii F.C.M., N.D.I. pentru următoarele considerente:
– invocă nelegalitatea hotărârii conform art. 261 C.p.c. deoarece nici în preambul nici în dispozitiv nu cuprinde domiciliul părţilor, acesta fiind motivul pentru care nici până în prezent recurenta B.G. nu a primit hotărârea pronunţată.
– deşi în dispozitivul hotărârii pronunţată de Tribunalul Bacau în dosarul 1651/180/2006 se prevedea că recurenta B.G. nu locuieşte în ţară motiv pentru care a fost citată la două adrese, după casare aceasta nu a fost citată decât la o adresă
– deşi reclamanta şi-a modificat acţiunea din revendicare imobiliară în evacuare instanţa a admis acţiunea în revendicare
– reclamanta a ascuns faptul că s-au judecat în alt dosar în care a solicitat contravaloarea îmbunătăţirilor făcute la apartament obţinând un drept de retenţie până la achitarea acestora şi în aceste condiţii nu se putea dispune evacuarea lor din apartament.
Prin încheierea din 12.11.2008 calea de atac a fost calificată ca fiind apel în temeiul art. 2821 C.p.c.
Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:
Faptul că în dispozitivul sentinţei apelate nu există menţiunile precizate de art. 261 al. 1 pct. 2 C.p.c. privind domiciliul părţilor nu atrage nelegalitatea hotărârii pronunţate.
Legat de acest aspect apelanta-intervenientă a invocat faptul că nu a primit sentinţa şi deci consecinţe ce decurg din modalitatea de aducere la îndeplinire a obligaţie de comunicare a sentinţei.
Prima instanţă a reţinut modificarea acţiunii de către reclamantă cu privire la primul capăt de cerere, respectiv faptul că aceasta a solicitat evacuarea pârâţilor din apartament. Atât din considerente cât şi din dispozitiv rezultă că instanţa s-a pronunţat asupra obiectului litigiului astfel cum a fost modificat, dispunând evacuarea pârâţilor.
Precizarea din primul alineat al dispozitivului în sensul că s-a admis o acţiune în revendicarea imobilului poate fi rectificată pe calea procedurii prevăzută de art. 281 C.p.c.
Judecata în primă instanţă s-a efectuat în lipsa intervenientei B.G., care nu a fost legal citată, procedura de citare cu aceasta fiind realizată doar la adresa din Bacau în condiţiile în care, astfel cum rezultă din cererea aflată la fila 2 în dosarul Tribunalului Bacau nr. 1651/2006, aceasta a precizat un domiciliu ales în Bacau . În acest fel s-au încălcat prevederile art. 85 C.p.c. prevăzute pentru respectarea dreptului de apărare şi a principiului contradictorialităţii, fiind de prisos a cerceta apelul sub aspectul motivelor ce privesc fondul. Constatând incidenţa art. 297 al. 1 C.p.c. va admite apelul, va desfiinţa sentinţa apelată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Tags: citare
Nelegala citare a unui inculpat pentru care s-a dispus condamnarea în primă instanţă şi s-au emis formele de executare a pedepsei, impune desfiinţarea în totalitate a sentinţei penale apelate, trimiterea cauzei spre rejudecare, anularea formelor de executa
Tip: Decizie
Nr./Dată: 290 (29.09.2008)
Autor: Tribunalul Suceava – secţia penală
Domenii asociate: citare, citaţie
Prin decizia penala nr. 290/29.09.2008, ramasa definitiva prin nerecurare, Tribunalul Suceava a admis apelul declarat de inculpatul S.I. împotriva sentintei penale nr. 212/11.06.2008 a Judecatoriei Gura Humorului pronuntata în dosar nr. 647/237/2008, a desfiintat în totalitate sentinta penala apelata, a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 255/2008 din 02.07.2008 emis în baza sentintei penale apelate, precum si celelalte forme de executare întocmite în baza aceleiasi sentinte si a dispus punerea de îndata în libertate a inculpatului S.I. de sub puterea acestui mandat, daca nu este retinut, arestat sau detinut în alta cauza.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut ca prin sentinta penala nr. 212 din 11.06.2008 Judecatoria Gura Humorului l-a condamnat pe inculpatul Sava Ion, pentru infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 al 1 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de de 1 an si 2 luni închisoare si pentru infractiunea de fals privind identitatea, prev. de art. 293 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal la pedeapsa de 4 luni închisoare.
S-a facut aplicarea art. 33 lit. a si 34 lit. b Cod penal inculpatul urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an si 2 luni închisoare, pe durata careia va fi lipsit de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Pentru a hotarî astfel, în urma examinarii materialului probator, prima instanta a retinut ca la data de 9 octombrie 2007, inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere, iar în momentul în care a fost oprit de organele de politie si i s-a întocmit proces-verbal de contraventie pentru depasirea limitei de viteza, s-a prezentat sub identitate falsa.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul S.I., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, motivat de faptul ca la instanta de fond nu a fost citat la domiciliul indicat si i s-a încalcat dreptul la aparare.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum si cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, conform disp. art.371, 378 Cod procedura penala, Tribunalul a constatat ca acesta este întemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Judecarea cauzei în prima instanta a avut loc fara legala citare a inculpatului apelant S.I.
Astfel, dintr-o adresa întocmita de organele de politie, a rezultat ca inculpatul S.I. locuieste pe raza comunei P., dar din discutiile purtate cu lucratorii Postului de politie, rezulta ca acesta este plecat în strainatate.
De asemenea, la termenul de judecata din data de 07.05.2008, martorul S. N. a aratat ca inculpatul este plecat în strainatate, fara a i se cunoaste adresa.
Cu toate acestea, prima instanta nu a dispus citarea inculpatului S.I. prin afisare la Consiliul Local în a carui raza teritoriala s-a savârsit infractiunea, contrar disp. art. 177 al. 4 Cod procedura penala, care prevede ca „Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste învinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca, citatia se afiseaza la sediul consiliului local în a carui raza teritoriala s-a savârsit infractiunea”.
Prin urmare, prima instanta a procedat la solutionarea cauzei cu încalcarea dispozitiilor referitoare la citarea partilor la judecata, reglementate de art. 291 al. 1 Cod procedura penala, care prevede ca „judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este îndeplinita”.
Fata de aceasta încalcare a regulilor de procedura, Tribunalul a constatat ca, în conformitate cu jurisprudenta Conventiei Europene a Drepturilor Omului, notiunea de proces echitabil presupune, printre altele, si principiul egalitatii armelor, potrivit caruia fiecare parte din proces trebuie sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza în fata instantei în conditii care sa nu o dezavantajeze semnificativ vis-a-vis de celelalte parti.
În temeiul acestui principiu, trebuie acordat tuturor partilor un drept comparabil de acces la dosarul cauzei. De asemenea, potrivit principiului contradictorialitatii, sarcina judecatorului este de a veghea ca toate elementele susceptibile sa influenteze solutionarea pe fond a litigiului sa faca obiectul unei dezbateri în contradictoriu între parti, Tribunalul constatând însa ca, nefiind legal citat, inculpatul S.I. nu a beneficiat de un proces echitabil.
Fata de aceasta încalcare a regulilor de procedura, Tribunalul, în conformitate cu disp. art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedura penala, a admis apelul declarat de inculpatul S.I. împotriva sentintei penale nr. 212/11.06.2008 a Judecatoriei Gura Humorului pronuntata în dosar nr. 647/237/2008, pe care a desfiintat-o în totalitate si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, iar ca efect al desfiintarii sentintei penale apelate, a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentintei penale sus-mentionate, precum si celelalte forme de executare întocmite în baza aceleiasi sentinte si a dispus punerea de îndata în libertate a inculpatului S.I. de sub puterea acestui mandat, daca nu este retinut, arestat sau detinut în alta cauza.
Tags: citare