Top

Litigiu funciar. Constatarea nulitatii absolute partiale a unui titlu de proprietate.Admisibilitatea actiunii.Respingerea exceptiilor privind prescriptia dreptului la actiune si inadmisibilitatii cererii

În cauza civilă cu nr.1578/282/2008 reclamanta N.M.a chemat în judecată,în calitate de pârâţi, Comisiile locală Glodeanu Siliştea şi judeţeană Buzău,M.S.,D.V.şi D.Z. solicitând constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis pe numele moştenitorilor defunctei D.S.cu motivarea că în realitate era singura îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitor testamentar.

Potrivit prevederilor art.8 alin.(3) din Legea nr.18/1991,cu modificările şi completările ulterioare,reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere.

Pe baza probatoriului administrat în cauză instanţa a reţinut că numai reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitatea sa de moştenitor testamentar al defunctei autoare,în evidenţele Comisiei locale nefiind înregistrate atare cereri formulate de către pârâte.

Totodată,potrivit prevederilor art.13 alin.(1) din aceiaşi lege calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti ori,în lipsa acestora,prin orice probe,iar potrivit alin.(2) moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate,întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil,sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine prin cererea pe care o fac comisiei.

Cum în cauza de faţă celelalte moştenitoare ale defunctei nu au formulat atare cereri nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate.

Potrivit prevederilor art.III alin.(1)lit.a din Legea nr.169/1997, de modificare şi completare a Legii nr.18/1991,sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite,potrivit legii,la astfel de reconstituiri.

Aşa fiind,cum acţiunea reclamantei s-a dovedit întemeiată instanţa o admite şi pe cale de consecinţă va constata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate încriminat în sensul înlăturării din acesta a pârâtelor.

Pârâta M.S.a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamantei,excepţie respinsă de instanţă pe considerentul că potrivit prevederilor art.2 din Decretul nr.167/1958 nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând,fie pe cale de acţiune,fie pe cale de excepţie iar în speţa de faţă este evident vorba de o nulitate absolută a actului,prevăzută expres de art.III din Legea nr.169/1997 şi nu de o nulitate relativă.

De asemenea,aceiaşi pârâta a invocat şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii motivat de împrejurarea că reclamanta nu şi-a valorificat dreptul de moştenitor testamentar în termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de art.700 cod civil.

Şi această excepţie a fost respinsă întrucât chiar dacă motivele invocate s-ar fi dovedit întemeiate nu ar fi putut conduce la respingerea ca inadmisibilă a acţiunii.

Inadmisibilitatea nu presupune altceva decât contestarea dreptului reclamantului de a sesiza instanţa de judecată ori,în speţă reclamanta a învestit instanţa cu o acţiune în constatarea nulităţii unui act juridic,soluţia neputând fi alta decât cea a admiterii sau a respingerii ca neîntemeiată iar nu ca inadmisibilă.

În mod evident reclamanta nu şi-a putut exercita dreptul de opţiune succesorală în calitate de moştenitoare a defunctei autoare,decedată la data de 2.09.1980,întrucât la acea dată terenul ce a făcut obiectul gratificării nu se afla în circuitul civil.

Hotărârea a devenit irevocabilă prin respingerea recursului declarat de pârâta M.S.

Etichete:

Litigiu funciar

SENTINŢĂ CIVILĂ -15.02.2010

litigiu funciar

Reclamanţii …au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală şi Comisia Judeţeană, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, plângere împotriva hotărârilor nr. ….emise de aceste pârâte, arătând că acestea sunt nelegale şi netemeinice pentru următoarele motive:

Caracterul hotărârii atacate prin plângere este unul pus în discuţie, dat fiind că forma emisă de către comisia judeţeană, prin care s-a răspuns la cererea petenţilor, este doar o adresă, nr. …, care, prin conţinutul ei răspunde la solicitarea petenţilor, dar nu hotărăşte asupra hotărârii comisiei locale.

Petenţii arată că sunt îndreptăţiţi la a primi o diferenţă de teren de … ha şi, pentru că pe raza municipiului Vaslui nu ar mai fi teren în fizic, li s-a propus teren în alte localităţi.

Cu privire la acest aspect, referitor la suprafaţă, petenţii au arătat că la suprafaţa recunoscută, cea de … ha, trebuie adăugată suprafaţa de … m.p., aceasta fiind diferenţa dintre … m.p. atribuiţi în punctul …, prin titlul de proprietate nr. ….şi cea real măsurată prin mijloace tehnice adecvate şi precise: … m.p.

Privitor la amplasamentul terenului solicitat, petenţii arată prin plângere că acesta va fi dovedit cu acte şi aflându-se tot în vecinătatea vechilor amplasamente, care sunt învecinate cu terenurile aparţinând S.C….

De asemenea, petenţii au arătat că afirmaţia Comisiei locale, prin care se susţine că atribuirea de terenuri din acest amplasament este imposibilă, nu poate fi reţinută ca una reală, dat fiind că scopul legilor fondului funciar este de a reda în proprietate vechilor proprietari terenurile pe care le-au deţinut până la cooperativizare, aşa cum este situaţia în speţă.

Ca argument de drept în susţinerea situaţiei arătate, petenţii au invocat dispoziţiile art. III, al. 1 din Legea nr. 247/2005, titlul V, prin care s-a completat Legea nr. 18/1991, în sensul suspendării efectelor actelor administrative, prin care au fost trecute terenuri în domeniul public sau privat al statului , până la soluţionarea plângerii.

În speţă, petenţii au susţinut că există hotărâri ale Consiliului local care fac dovada trecerii terenului în litigiu din domeniul privat al statului.

În dovedirea motivelor invocate în plângere, petenţii au depus următoarele înscrisuri:…

Comisia Locală de fond funciar a formulat precizări, calificate de către prezenta instanţă ca fiind întâmpinare, prin care se arată că:

-Reclamantul… a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de … ha teren, în baza Legii nr. 169/1997, cerere soluţionată de către comisia locală prin acordarea despăgubirilor;

-Amplasamentul solicitat a aparţinut …, care l-a primit de la fostul boier …, prin donaţie;

-În anul 1948, terenul aparţinând …a fost expropriat şi a fost trecut în proprietatea Statului Român;

-Vechiul amplasament al autorului – este situat la aproximativ 2 km. distanţă de amplasamentul la care se referă reclamanţii, terenul aflându-se în prezent în administrarea S.C….

Petenţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi proba cu expertiză topometrică, probe care au fost încuviinţate şi administrate de instanţă.

Comisia Judeţeană de fond funciar şi-a exprimat punctul de vedere, arătând că: dispoziţiile art. 9, al. 1 din Legea nr. 1/2000 – modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, prevăd posibilitatea retrocedării terenurilor proprietate de stat, administrate de Staţiunile de cercetare, doar dacă este vorba despre terenuri agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoane îndreptăţite la reconstituire.

Aceste dispoziţii le pot fi aplicabile reclamanţilor, în condiţiile dovedirii că vechiul amplasament al terenului revendicat este pe raza S.C….

Analizând întregul material probator existent în cauză, prin prisma şi în spiritul dispoziţiilor Legii nr. 247/2005, prezenta instanţă constată următoarele:

?Prin cererea formulată la data de…, autorul reclamanţilor, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de …ha teren, din care …. ha arabil şi … ha păşune, preluat abuziv prin trecerea la C.A.P.

?Prin cererea formulată şi înregistrată la data de …1991, acesta a arătat amplasamentele suprafeţelor solicitate.

În dovedirea amplasamentului şi a suprafeţelor arătate în această cerere, s-a propus proba cu martori.

?Comisia locală a emis la data de … 1991 adeverinţa de proprietate pentru autorul reclamanţilor, stabilind dreptul de proprietate pentru suprafaţa de …. ha şi invocându-se hotărârea Comisiei Judeţene nr. din 1991.

?La data de …, autorul reclamanţilor, a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţa de teren.

?Comisia Judeţeană Vaslui de fond funciar a validat prin hotărârea nr. ….din 2008 propunerea comisiei locale de fond funciar, de rectificare a anexei nr. 23, în sensul modificării unor suprafeţe, precum şi a numelui şi prenumelui unor moştenitori.

Tabelul nominal al persoanelor pentru care nu există suprafeţe de teren, propuse pentru despăgubiri, cuprinde la poziţia 3 pe autorul reclamanţilor, cu suprafaţa de …. ha.

?Extrasul din rolul agricol al autorului dovedeşte calitatea de persoană îndreptăţită în temeiul Legii nr. 18/1991, pentru suprafaţa de … ha arabil, … ha păşune, … alte suprafeţe iar la identificarea acestor suprafeţe sunt indicate amplasamentele.

?Calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, în speţă de moştenitori ai acestuia, s-a făcut cu certificatul de moştenitor, certificatul de deces şi certificatul de căsătorie depuse la dosar.

?Înscrisul emis de Arhivele de Stat face dovada înregistrării în registrul agricol nr… a autorului cu suprafaţa de … ha teren arabil, … fâneţe, … ha păşuni naturale, …- vii.

?La data de ……2008, actualii petenţi au formulat o cerere adresată Comisiei Judeţene de fond funciar, prin care au solicitat reexaminarea hotărârii comisiei locale, dat fiind existenţa terenului solicitat şi care este neatribuit altor persoane, ceea ce nu justifică refuzul atribuirii sale în natură.

?Agenţia Domeniilor Statului a comunicat faptul că: ”la nivelul municipiului Vaslui… nu există suprafeţe de teren nevalidate”.

?Prin procesul-verbal încheiat la data de …1992, s-a procedat la predarea-primirea suprafeţei de … ha teren agricol situat în tarlaua …, de la Comisia locală Vaslui de fond funciar către S.C. Aşa cum rezultă din înscrisurile aferente, acest teren a fost predat de fostul C.A.P. către S.C.

?Prin protocolul de predare-primire a terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul privat al Statului, Agenţia Domeniilor Statului a predat către Comisia locală Vaslui de fond funciar suprafaţa de…. ha – adresa nr. …../.2004.

?Potrivit adresei Agenţiei Domeniilor Statului Vaslui nr…/2008, terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul public al Statului, care au fost predate potrivit H.G. nr. 1460/2006 fac în continuare obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar – instituţia care administrează terenul, în speţă S.C., fiind obligată să predea către Comisia locală, la cererea Comisiei judeţene, suprafeţele solicitate în vederea reconstituirii dreptului de proprietate persoanelor îndreptăţite.

? Comisia Judeţeană Vaslui de fond funciar a procedat în consecinţă şi a dispus prin adresa nr. …/2008 ca S.C. să procedeze la semnarea protocolului de predare-primire a suprafeţelor ce urmează a fi atribuire foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, aşa cum au fost validaţi de Comisia judeţeană, indicând ca temei de drept titlul VI, art. I, pct. 14 din Legea nr. 247/2005.

?Raportul de expertiză topometrică efectuat în speţă arată următoarele aspecte:

a)moştenitorilor autorului …li s-au reconstituit drepturile de proprietate pentru suprafaţa de …ha teren, pe vechiul amplasament;

b)pentru suprafaţa de … ha teren, Comisia judeţeană a validat cererea prin includerea la despăgubiri;

c)pentru că la nivelul Primăriei Municipiului Vaslui nu există o evidenţă completă a titlurilor de proprietate, s-a prezentat o copie a caietului de teren cu posesorii şi terenurile din tarlaua …, parcela…;

d)suprafaţa în litigiu nu a fost pusă la dispoziţia Comisiei judeţene de S.C.

? Comisia Judeţeană Vaslui de fond funciar a comunicat faptul că terenurile aflate în administrarea S.C. au regimul bunurilor aparţinând domeniului public (inalienabil…), dat fiind că S.C. se află în subordinea …

? Agenţia Domeniilor Statului a comunicat faptul că S.C. nu mai deţine teren care poate fi retrocedat.

? Suplimentul de expertiză efectuat a evidenţiat faptul că:

a)terenul validat de Comisia judeţeană este în suprafaţă de … m.p.;

b)vecinătăţile suprafeţei sunt: …

-terenul se află situat în ….şi nu a fost atribuit altor persoane şi nu este afectat de construcţii supraterane sau subterane;

-terenul se află în administrarea ……

Instanţa reţine, în acest context, că în tarlaua …, parcela …, toate reconstituirile dreptului de proprietate s-au făcut exclusiv în temeiul hotărârilor judecătoreşti şi fără respectarea vechilor amplasamente, pe rolul instanţei existând procese pentru alte 4 parcele de teren.

Analiza coroborată a înscrisurilor depuse de către petenţi, a punctului de vedere exprimat de comisia locală, susţinut de înscrisurile depuse, a punctului de vedere exprimat de Comisia judeţeană, susţinut de înscrisurile depuse, a poziţiei exprimate de Agenţia Domeniilor Statului şi a raportului de expertiză cu suplimentul său, conduce prezenta instanţă la fundamentarea următoarei convingeri:

Dreptul substanţial al petenţilor este consacrat de jure, în cuprinsul dispoziţiilor art. III, al. 1 >1 al Legii nr. 169/1997, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, în sensul că: ”actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al Statului sau al localităţilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată, îşi suspendă efectele până la soluţionarea cererii, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul civil.”

Dreptul procesual al petenţilor este consacrat de jure, în cuprinsul dispoziţiilor art. 53-55, cap. 4 din Legea nr. 18/1991 – republicată, care prevăd că ”împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere… care poate fi îndreptată şi împotriva oricărui act administrativ care a refuzat atribuirea terenului.”

În speţă, actul administrativ, prin care se refuză atribuirea suprafeţei de … ha teren, este comunicarea făcută petenţilor nr…/2009 privitoare la hotărârea nr. …, prin care s-a soluţionat contestaţia formulată de aceştia pentru suprafaţa arătată.

Aşa cum rezultă din cererea formulată de …, acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de … ha teren, în temeiul Legii nr. 169/1997, cerere pe care comisia locală de fond funciar a soluţionat-o prin admiterea ei şi includerea titularului dreptului în anexa nr. 23, privitoare la despăgubiri.

Comisia Judeţeană de fond funciar a validat propunerea ulterioară a Comisiei locale, modificând unele suprafeţe de teren şi numele unor moştenitori, fără a justifica acest demers, incluzând pe …cu suprafaţa de … ha la capitolul despăgubiri pentru că nu ar exista suprafeţe de teren.

Coroborând cererile formulate de petentul … în …1991 cu cea formulată în ….1998, cu extrasul din rolul agricol şi cu înscrisul emis de Arhivele Naţionale, prezenta instanţă constată că dreptul petentului cu privire la suprafaţa de … ha teren intravilan situat în vecinătatea terenului pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate şi s-au emis titlurile de proprietate nr. … este pe deplin dovedit.

Aceasta este justificarea de fapt şi de drept a cererii formulate de către petenţi, prin care s-a solicitat la data de …2008 Comisiei judeţene de fond funciar reexaminarea hotărârii comisiei locale, arătându-se că acest teren există în natură şi nu este atribuit altor persoane.

Din această perspectivă, prezenta instanţă nu va putea reţine ca relevantă susţinerea Agenţiei Domeniilor Statului care invocă inexistenţa suprafeţei de teren nevalidate, pentru că această aserţiune nu poate fi coroborată cu conţinutul hotărârii comisiei locale şi a Comisiei judeţene, prin care s-au modificat validările anterioare şi atribuirea în natură, în sensul includerii petenţilor la capitolul despăgubiri şi nu la retrocedarea efectivă în natură.

Din aceeaşi perspectivă, nu poate fi reţinut legal nici argumentul invocat de Comisia Locală Vaslui de fond funciar potrivit căreia la …1992 s-a predat de aceasta S.C. suprafaţa de … ha, predată de fostul C.A.P. pentru că ”actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al Statului sau al localităţii terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată îşi suspendă efectele până la soluţionarea cererilor, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul civil.”

La data actului administrativ de predare-primire a terenului arabil în suprafaţă de … ha de către comisia locală către S.C… exista înregistrată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul prezenţilor petenţi, ceea ce exclude de jure argumentul invocat de comisia locală referitor la faptul că amplasamentul solicitat de autorul petenţilor şi de petenţi ”este în prezent în administrarea S.C… şi nu există posibilitatea trecerii la dispoziţia comisiei locale. ”

Condiţia pozitivă a existenţei în natură a terenului aflat în administrarea unei alte entităţi de stat rezultă în mod neechivoc din raportul de expertiză – cu suplimentul său, care indică în mod indubitabil că suprafaţa de … m.p. se află în administrarea …, are vecinătăţile arătate.

Condiţia negativă privind dispoziţiile art. III, al. 1>1 privitoare la ”excepţia terenurilor intrate în circuitul civil” este dovedită prin raportul de expertiză, care arată că terenul nu este afectat de construcţii şi nu este atribuit altor persoane.

Pentru toate aceste argumente de fapt şi de drept, prezenta instanţă va aprecia ca admisibilă plângerea formulată de petenţi şi o va admite doar cu privire la suprafaţa de … ha teren.

Aceasta pentru că cererea formulată de autorul petenţilor şi de către petenţi înşişi prin plângere este pentru această suprafaţă, precum şi toate actele care prezumă dreptul de proprietate (rol agricol, adeverinţă de proprietate şi hotărârile comisiilor de fond funciar).

În ceea ce priveşte afirmaţia făcută de petenţi prin motivarea plângerii, în sensul completării suprafeţei de … ha cu suprafaţa de …m.p., aceasta va fi reţinută de instanţă ca fiind nedovedită în nici un mod prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 247/2005 – art. 6, al. 13, titlul VI, respectiv înscrisuri sau proba cu martori.

Ca atare, în spiritul reglementărilor în materia reconstituirii dreptului de proprietate care obligă instanţa a avea în vedere cu preeminenţă reconstituirea în natură – cu titlu de regulă – şi numai pe cale de excepţie acordarea de despăgubiri, prezenta instanţă va dispune reconstituirea în natură a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de …6 ha teren agricol situat în zona ”…”, tarlaua …, parcela …, având vecinătăţile: …

Aceasta este consecinţa firească a admiterii plângerii şi a anulării hotărârilor comisie locale şi comisiei judeţene nr. …, prin care s-a dispus acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa validată de … ha teren.

Având în vedere situaţia existentă şi anume faptul că suprafaţa de … ha teren reprezintă o diferenţă de teren care nu a fost retrocedată până la apariţia Legii nr. 247/2005, în speţă vor fi aplicabile dispoziţiile art. 7 modificat prin Legea nr. 247/2005, care arată că ”dacă persoanele au deja un titlu emis în condiţiile Legii nr. 18/1991 – cum este situaţia de faţă – pentru terenul în litigiu se va emite un titlu de proprietate suplimentar.”

Etichete:

Litigiu funciar

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. – , reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu Comisia Locală, Comisia Judeţeană, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Primăria Comunei, obligarea pârâtelor la eliberarea procesului-verbal al Comisiei Locale şi al Comisiei Judeţene, ambele de fond funciar, sau orice alt act din care să rezulte hotărârea adoptată de membrii comisiilor în urma analizei unei sentinţei civile.

În motivarea cererii, reclamantul arată că prin sentinţa civilă i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2 ha teren, moştenire de la sora sa. Prin aceeaşi hotărâre, cele două comisii au fost obligate să-l pună în posesie pe reclamant şi să-i elibereze titlu de proprietate.

Susţine reclamantul că în mod mincinos reprezentanţii celor două comisii precizează că i s-au atribuit cele două hectare de teren prin titlul de proprietate şi, în aceste condiţii, a solicitat ca pârâţii să-i elibereze un exemplar din procesul-verbal prin care a fost analizată sentinţa civilă şi s-a hotărât asupra executării sentinţei.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus acte.

Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, motivat de faptul că sentinţa civilă, prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2 ha, a fost pusă în executare şi i s-a eliberat titlu de proprietate.

Primăria Comunei, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi a invocat excepţia lipsei de interes şi lipsa calităţii procesuale pasive a Primăriei, precum şi excepţia autorităţii de lucru judecat.

În cauză a fost administrară proba cu înscrisuri, în raport de care instanţa de judecată reţine:

Reclamantul a solicitat ca pârâtele Comisia Locală, Comisia Judeţeană, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Primăria Comunei să-i elibereze copie de pe procesul-verbal încheiat cu ocazia analizării sentinţei civile a Judecătoriei Vaslui.

În ceea ce priveşte excepţiile invocate, instanţa urmează să respingă excepţia autorităţii de lucru judecat, în condiţiile în care pentru admiterea acestei excepţii este necesară existenţa unei a doua cereri care are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele şi în contra lor, în aceeaşi calitate. Este adevărat că reclamantul a fost parte în mai multe dosare, dar acele dosare vizau reconstituirea dreptului de proprietate, şi nu executarea sentinţei sau eliberarea vreunui act din care să rezulte aceasta.

Instanţa va respinge şi excepţia lipsei de interes, motivat de faptul că interesul reclamantului priveşte informarea acestuia raportat la reconstituirea dreptului de proprietate.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei comunei, aceasta urmează să fie admisă, în condiţiile în care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, precum şi ale legilor fondului funciar, primăriile nu au atribuţiuni în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate sau executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în această materie.

Cu privire la cererea formulată privind obligarea pârâtelor la comunicarea procesului-verbal prin care a fost analizată sentinţa civilă a Judecătoriei Vaslui, instanţa urmează să o respingă, în condiţiile în care o hotărâre judecătorească nu mai poate fi analizată, ci urmează să fie pusă în executare iar legea nu instituie obligativitatea încheierii vreunui act, proces-verbal sau orice altceva, prin care se hotărăşte punerea ei în executare.

De altfel, hotărârile judecătoreşti, după îndeplinirea unor formalităţi de ordin juridic, devin executorii, fără a mai fi necesară întocmirea vreunui alt act.

În asemenea condiţii, Comisia locală şi judeţeană trebuiau să pună în executare sentinţa civilă şi să elibereze titlu de proprietate pentru cele două hectare de teren, lucru ce se pare că s-ar fi făcut.

Faţă de limitele învestirii instanţei, este cert că instanţa nu ar putea obliga pârâtele să elibereze un act care nu există (conform afirmaţiilor reclamantului), cu atât mai mult cu cât nu erau obligate să-l întocmească.

Având în vedere aceste considerente, instanţa de judecată urmează să respingă acţiunea.

Etichete:

Litigiu funciar

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. – , reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu Comisia Locală şi Comisia Judeţeană, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, anularea hotărârii Comisiei Judeţene şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 215 ha păşune.

În motivarea cererii, petentul arată că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 193/2007 privind completarea legilor fondului funciar nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, a formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 215 ha păşune, moştenire de la autorii săi.

Cu toate că pârâta Comisia Locală a aprobat cererea, Comisia Judeţeană prin hotărâre invalidează propunerea Comisiei Locale, motivat de faptul că actele depuse sunt anterioare anului 1945.

În dovedirea cererii, petentul a depus acte.

Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care precizează că, potrivit art. 9 din Legea nr. 18/1991, art. 6, alin. 1>2, art. 29, alin. 3>2 din Legea nr. 1/2000, actele doveditoare ale dreptului de proprietate trebuie să fie ulterioare anului 1945. De asemenea, subliniază că, în momentul analizării propunerii comisiei locale, în documentaţia nu se afla documentul emis de Direcţia Judeţeană Vaslui a Arhivelor Naţionale privind situaţia moşiilor expropriate în întregime şi în parte.

Legal citată, Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată şi a invocat două excepţii: tardivitatea introducerii cererii de chemare în judecată şi inadmisibilitatea cererii.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, în raport de care instanţa de judecată reţine:

Reclamantul, în calitate de persoană îndreptăţită, a formulat cereri la Comisia Locală de fond funciar prin care solicita, în conformitate cu prevederile Legii nr. 193/2007, reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 215 ha păşune, suprafaţă ce s-a aflat în proprietatea autorilor săi.

Prin hotărârea Comisiei Locale, consemnată în procesul-verbal depus la dosar, a fost aprobată cererea petentului şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 215 ha păşune, cu acordare de despăgubiri, în condiţiile în care pe terenul respectiv cu fost împroprietăriţi participanţii la cel de-al doilea război mondial, persoanele care au formulat cereri în baza legilor fondului funciar, iar o parte a primit o altă destinaţie, fiind amenajat un baraj de acumulare.

Această hotărâre a comisiei locale a fost invalidată de Comisia Judeţeană, cu motivarea că actele depuse de petentul în susţinerea cererii sale ar data anterior anului 1945 şi, în conformitate cu prevederile legilor funciare, reconstituirea dreptului de proprietate se poate face numai cu acte ulterioare acestei date.

Având în vedere excepţiile formulate de Comisia Locală, instanţa constată că prin precizările depuse s-a renunţat la excepţia tardivităţii iar, în ceea ce priveşte inadmisibilitatea acţiunii, motivaţia pârâtei priveşte doar faptul că actele doveditoare ar fi datate anterior anului 1945. Ori, această aşa-zisă excepţie este de fapt o apărare pe fond, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra ei odată cu fondul.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 1/2000, dovada proprietăţii urmează să se facă prin acte doveditoare prevăzute la art. 9, alin. /5) din Legea nr. 18/1991 , ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11, alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege. Având în vedere că legea nu distinge în privinţa actelor primare, ele vor fi luate în considerare indiferent de vechimea actelor primare de proprietate.

În situaţia în care ar fi afirmat faptul că, ulterior actelor de dobândire a proprietăţii, dobânditorii ar fi înstrăinat proprietatea terenurilor dobândite către terţe persoane, această afirmaţie trebuie să aibă ca suport acte translative de proprietate, potrivit regulii ”in excipiendo reus fit actor”.

Desigur, o astfel de dovadă trebuie să se conformeze dispoziţiei art. 6, alin. (1, indice 4), în sensul că proba invocată trebuie să aibă aceeaşi forţă juridică.

Ori, în speţă, petentul a dovedit dreptul de proprietate al autorilor săi prin hotărârea din 1926 a comitetului agrar, precum şi prin actul intitulat Situaţia moşiilor expropriate în întregime şi în parte de pe teritoriul comunei, conform Legii agrare nr. 187/1945,

Având în vedere că pe raza comunei nu mai există teren liber pentru a fi atribuit petentului, precum şi că, potrivit adresei emise de Agenţia Domeniilor Statului, la nivelul comunei, cât şi la nivelul comunelor limitrofe nu exist suprafeţe de teren nevalidate, urmează ca petentului să i se acorde despăgubiri, în condiţiile în care reconstituirea în natură a proprietăţii nu mai este posibilă.

Având în vedere aceste considerente, instanţa de judecată va admite acţiunea şi va dispune reconstituirea dreptului de proprietate al petentului asupra suprafeţei de 215 ha. cu acordare de despăgubiri.

Etichete:

Litigiu funciar

Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurent COMISIA LOCALĂ XX PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR împotriva sentinţei civile nr.2432/15.09.2008 pronunţată de Judecătoria Vaslui.

Obiectul cauzei-fond funciar litigiu funciar.

Asupra recursului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. 2432/15.09.2008 a Judecătoriei Vaslui a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea civilă având ca obiect litigiu funciar, privind pe reclamanta Comisia Locală XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, judeţul Iaşi, în contradictoriu cu pârâţii LO, BR, BR2 şi Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin hotărârea nr. 17/2008, Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerea Comisiei Locale YY privind revocarea a patru titluri de proprietate, şi anume: titlul de proprietate nr. 1860/490113, LBR – 2,64 ha; titlul de proprietate nr. 1859/490113, LBC – 2,31 ha; titlul de proprietate nr. 1861/490113, L.V.D.N. V – 4,00 ha; titlul de proprietate nr. 1863/490113, LO – 3,50 ha.

Pentru a lua această hotărâre, Comisia Judeţeană Vaslui a avut în vedere propunerea Comisiei Locale YY şi existenţa unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, din care rezultă că titularilor titlurilor de proprietate amintite le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţelor de teren aflate pe teritoriul comunei XX, judeţul Iaşi.

De-a lungul timpului, între Comisiile judeţene Iaşi şi Vaslui au avut loc întâlniri împreună cu Agenţia Domeniilor Statului, concretizate prin predarea către comuna XX a unor suprafeţe de teren, pentru a fi restituite foştilor proprietari. Aceste terenuri erau situate în judeţul Vaslui iar titlurile de proprietate au fost emise de către Comisia Judeţeană Vaslui. De precizat că proprietarii menţionaţi în hotărârea nr. 17/16.01.2008 au ales calea justiţiei şi, în conformitate cu dispoziţiile sentinţei civile nr. 813/2005, pronunţată în dosar nr.6841/2003, li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe teritoriul comunei XX, respectându-se principiul reconstituirii pe vechiul amplasament. De altfel, hotărârea judecătorească face trimitere la expertiza topografică ce indică fără dubiu suprafeţele de teren libere şi care pot fi retrocedate foştilor proprietari sau moştenitorilor lor.

Conform art. 52, alin.1 din Legea nr. 18/1991, comisiile judeţene de fond funciar sunt autorităţi publice cu activitate administrativ-jurisdicţională.

Aşadar, în ce priveşte actele emise de comisiile judeţene de fond funciar, ca autorităţi administrative, aceste acte pot fi revocate până la intrarea în circuitul civil, iar hotărârea nr. 17/2008 este o hotărâre de validare a propunerii efectuate de Comisia Locală YY, pentru care nu s-a formulat contestaţie (art. 6, lit. e din Regulament).

Prin această hotărâre, Comisia Judeţeană Vaslui, care a avut în vedere sentinţa civilă mai sus amintită, a înţeles să dea eficienţă acestei hotărâri judecătoreşti, care în alt mod nu ar fi putut fi pusă în executare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurenta Comisia Locală XX pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în motivarea căruia a arătat că instanţa nu a avut în vedere dispoziţiile din Titlul IV din Legea nr. 247/2005, art. 8 (22), care completează art. 27 din Legea fondului funciar; de asemenea, Judecătoria Vaslui nu avea competenţa materială în revocarea titlurilor de proprietate emise pe numele pârâţilor; instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că pârâţii aveau calitatea de acţionari, nu calitatea de membrii cooperatori, şi şi-au primit drepturile cuvenite de la SC Agrozootehnica YY, jud. Vaslui.

Cu privire la terenurile pe care s-au emis titluri de proprietate, acesta a fost primit de la A.D.S. de către Comisia Locală XX, iar în situaţia unei revocări competentă era Comisia Locală XX şi Comisia Judeţeană Iaşi. În mod nejustificat s-a reţinut că printr-o expertiză s-ar fi reţinut că pe teritoriul com. XX se află libere suprafeţele de teren aparţinând pârâţilor, în condiţiile în care din raportul de expertiză rezultă că ar fi liber doar 2,31 ha teren şi nu 11 ha teren., astfel încât Comisia locală XX nu are posibilitatea atribuirii pe vechile amplasamente a celor 11 ha teren.

Intimatul LO a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că din actele depuse la dosar lipsesc procesele verbale de punere în posesie, datat anterior datei eliberării titlurilor de proprietate, art. 8 (22) din Legea nr. 247/2005 nu are nici o legătură cu prezenta cauză, Judecătoria Vaslui nu a revocat titlurile de proprietate, ci a soluţionat plângerea formulată de recurentă împotriva hotărârii nr. 17/2008 a Comisiei Judeţene Vaslui, această comisie era competentă să revoce titlurile de proprietate deoarece ea le-a eliberat cu încălcarea procedurilor cerute de lege, terenul pe cate trebuia să fie pus în posesie el şi ceilalţi intimaţi este situat pe raza com. XX; de asemenea, s-a mai arătat că în raportul de expertiză se mai face vorbire, în afară de 2,31 ha teren liber, şi de alte suprafeţe de teren disponibil pe care expertul nu le-a putut delimita deoarece primarul a refuzat să-i pună la dispoziţie toate documentele.

În dovedirea motivelor de recurs, recurenta a depus la dosar următoarele înscrisuri, în copie: tabelul nominal cu persoanele sau după caz cu moştenitorii acestora al căror teren a fost preluat de unităţile agricole de stat şi pentru care se primesc acţiunile prevăzute de art. 36 din Lege, decizia nr. 7415 din 9.12.1994, copii decizii nr. 6360, 6368, 6363, 6364, din 4.XI.1993 emise de Comisia Judeţeană Iaşi.

Examinând actele şi lucrările dosarului, sentinţa primei instanţe , motivele de recurs şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză, Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente.

Astfel, în primul rând, referitor la competenţa Comisiei Judeţene Vaslui de a anula respectivele titluri de proprietate, trebuie menţionat că, atât competenţa comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, cât şi a instanţelor judecătoreşti investite cu soluţionarea plângerilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor judeţene, se determină în raport cu locul unde este situat terenul, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 9 alin. 3 şi art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.

Ori, prin hotărârea nr. 17/16.01.2008 a Comisiei Judeţene Vaslui s-a validat hotărârea Comisiei Locale YY privind revocarea titlurilor de proprietate emise pe numele intimaţilor cu privire la suprafeţe de teren aflate pe raza satului Cotic, com. YY, jud. Vaslui.

În al doilea rând, respectivele titluri de proprietate au fost eliberate de către Comisia Judeţeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, şi doar emitentul unui act este competent a dispune revocarea acestuia.

Nici motivul referitor la încălcarea de către Comisia Judeţeană Vaslui a competenţei sale materiale nu va putea fi reţinut. Astfel, într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 18/1991, introdus prin Legea nr. 247/2005, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile de proprietate emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil, în cazurile în care acestea au fost emise abuziv altor persoane decât foştii proprietari care deţineau la acel moment adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului.

Acest articol nu poate fi interpretat însă în sensul că limitează posibilitatea comisiilor de fond funciar de a revoca titlurile de proprietate doar la cazul expres prevăzut de lege, ci, interpretat prin prisma argumentului a fortiori, permite şi revocarea titlurilor de proprietate emise, ca în prezenta cauză, cu încălcarea dispoziţiilor unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în speţă sentinţele civile nr. 15551 din 24.09.2001 şi nr. 813 din 26.01.2005 ale Judecătoriei Iaşi, prin care intimaţilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 11 ha teren situat pe raza teritorială a com. XX, jud. Iaşi şi nu pe raza com. YY, jud. Vaslui, Comisia locală XX fiind şi obligată la punerea în posesie a intimaţilor pe respectiva suprafaţă de teren.

În caz contrar, ar însemna ca, în toate celelalte cazuri care exced ipotezei avute în vedere de legiuitor în art. 27 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 18/1991, doar instanţa să se poată pronunţa cu privire la nulitatea titlurilor de proprietate, deşi nu ne aflăm în prezenţa nici unui dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres de art. III din Legea nr. 169/1997, modificat prin Legea nr. 247/2005. Ori, însuşi legiuitorul, în teza II a art. 27 alin. 2 ind. 2, a prevăzut expres că instanţa va fi sesizată cu constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate doar în situaţia în care acestea nu au intrat în circuitul civil, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

Criticile invocate de recurentă referitoare la dreptul intimaţilor de a li se reconstitui dreptul de proprietate pe raza com. XX şi la imposibilitatea punerii acestora în posesie nu vor putea fi reanalizate în prezenta cauză deoarece s-ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat, asupra acestor aspecte pronunţându-se în mod definitiv şi irevocabil Judecătoria Iaşi, prin sentinţele civile nr. 15551 din 24.09.2001 şi nr. 813 din 26.01.2005

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge recursul declarat de Comisia Locală XX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor împotriva sentinţei civile nr. 2432/15.09.2008 a Judecătoriei Vaslui, pe care o va menţine.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de Comisia locală XX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor împotriva sentinţei civile nr. 2432 din 15.09.2008 a Judecătoriei Vaslui pe care o menţine

Etichete: