Top

Calitate procesuală activă. Titular al plângerii contravenţionale este doar persoana sancţionată.

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 471/228/08 petenta C.N.L.R. S.A. a formulat plângere contravenţională solicitând ca în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Brăila să se dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei seria AY nr. 2xxxxxx/22.04.2008, prin care a fost sancţionată numita G. M. deoarece nu a luat măsuri de asigurare a seifului şi de supraveghere cu sisteme de efracţie a spaţiului în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. În motivarea cererii petenta a arătat că procesul verbal este lovit de nulitate deoarece au fost încălcate dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 333/2003, agentul constatator consemnând în procesul verbal că fapta contravenţională ar fi fost comisă de G. M. în calitate de vânzător al agenţiei. De asemenea, a arătat că Agenţia din oraşul Ianca este dotată cu grilaj metalic, grilaje metalice la uşa de acces şi la ferestre, uşa de acces fiind asigurată cu închizătoare tip yală şi lacăt. Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001, împotriva măsurii sancţionării se poate face plângere de către persoana sancţionată. Rezultă cu claritate că plângerea contravenţională împotriva unui proces verbal de constatare a contravenţiei se formulează de către cel care a fost sancţionat prin respectivul proces verbal. În speţa de faţă cea sancţionată este numita G. M., ea fiind persoana care trebuia şi putea formula plângere, instanţa admiţând excepţia lipsei calităţii procesuale active şi respingând cererea ca introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Etichete:

Calitate procesuală activă. Transmisiunea convenţională a acesteia.

Drepturile şi obligaţiile ce intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii pot fi transmise în cursul procesului, având loc în acest caz şi o transmisiune a calităţii procesuale active sau pasive, după caz, procesul continuând în aceste condiţii în contradictoriu cu dobânditorul acestora.

Decizia civilă nr. 39/R din 20.01.2009 a Curţii de Apel Galaţi

Reclamantul B.C.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii SC A. SRL Galaţi şi Primăria mun. Galaţi revendicarea suprafeţei de 9,5 mp teren şi obligarea pârâtei SC A. SRL Galaţi să ridice construcţia edificată pe domeniul public anexat blocului M1B.

În fapt a susţinut că este proprietarul terenului revendicat în baza contractului nr.89/2001 încheiat cu SC R. SA Galaţi. Deşi se ştia că este proprietar pe teren, pârâta Primăria mun. Galaţi a încredinţat folosinţa terenului său societăţii pârâte. Aceasta din urmă a edificat diferite construcţii care-i încalcă exercitarea normală a atributelor pe care i le conferă dreptul său de proprietate.

Prin sentinţa civilă nr. 6710/17.09.2007 a Judecătoriei Galaţi a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi s-a respins acţiunea formulată de acesta pentru lipsă calitate procesuală activă cu motivarea că spaţiul comercial ce face obiectul litigiului a fost vândut succesiv de reclamant astfel cum rezultă din contractele depuse la dosar. În condiţiile în care cumpărătorii au avut cunoştinţă de existenţa litigiilor referitoare la dreptul de proprietate şi nu au înţeles să intervină voluntar în cauză, s-a considerat că reclamantul nu mai are calitate procesuală activă.

Prin decizia civilă nr. 301 din 04.06.2008 a Tribunalului Galaţi a fost admis apelul declarat de reclamant, a fost desfiinţată sentinţa atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, reţinându-se în acest sens că, deşi este adevărat că terenul în litigiu a fost vândut succesiv pe parcursul procesului civil iar ultimul dobânditor avea cunoştinţă de existenţa pe rolul instanţelor a litigiului de faţă, pentru o corectă, echitabilă şi definitivă soluţionare a cauzei se impunea să se constate că a intervenit o transmisiune a calităţii procesuale active şi totodată se impunea citarea titularului dreptului de proprietate al imobilului pentru ca acesta să-şi exprime poziţia faţă de cererea de chemare în judecată, respectiv dacă doreşte să continue procesul sau să renunţe la judecată.

Faţă de faptul că instanţa s-a dezînvestit greşit pe excepţie şi nu a analizat cauza pe fond, potrivit art.297 alin.1 C.proc.civ. s-a admis apelul, s-a desfiinţat sentinţa apelată şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă cu îndrumarea de a se dispune citarea în proces a actualului proprietar al imobilului pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la acţiune.

Împotriva deciziei civile nr. 301 din 04.06.2008 a Tribunalului Galaţi a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L. Galaţi criticând-o pe motive de nelegalitate.

În esenţă recurenta a susţinut că atât timp cât reclamantul a vândut imobilul în litigiu, acesta nu mai are nici un interes în continuarea prezentului proces şi nici calitate procesuală activă astfel încât se impune respingerea acţiunii promovate de acesta.

În ceea ce îi priveşte pe subdobânditorii imobilului recurenta a arătat că în condiţiile în care aceştia au avut cunoştinţă de existenţa litigiului, aveau posibilitatea de a interveni în proces. Or, în condiţiile în care nu s-a formulat din partea acestora cerere de intervenţie în interes propriu, nu se justifică trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru continuarea judecăţii în contradictoriu cu ultimul cumpărător.

Prin decizia civilă nr. 30 din 20.01.2009 a Curţii de Apel Galaţi recursul declarat de pârâtă a fost respins ca nefondat instanţa reţinând în acest sens următoarele:

Este adevărat că pe parcursul judecării prezentei cauze reclamantul a vândut bunul litigios astfel încât, la acest moment acesta nu mai are calitate procesuală activă şi nici interes în continuarea procesului.

Cu toate acestea, în mod corect Tribunalul a reţinut că acţiunea nu poate fi respinsă pe aceste considerente în condiţiile în care subdobânditorul bunului nu şi-a exprimat poziţia faţă de cererea de chemare în judecată, respectiv dacă doreşte sau nu continuarea procesului.

Câtă vreme drepturile şi obligaţiile ce intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii au fost transmise în cursul procesului, a avut loc, implicit, o transmisiune convenţională a calităţii procesuale active consecinţa fiind aceea a continuării procesului în contradictoriu cu cumpărătorul dreptului sau bunului litigios care, în speţă, dobândeşte calitatea procesuală activă pe care a avut-o vânzătorul.

În aceste condiţii, în virtutea rolului activ, instanţa era obligată să dispună citarea în cauză a cumpărătorului pentru ca acesta să aibă posibilitatea de a-şi exprima poziţia în legătură cu acţiunea dedusă judecăţii soluţia adoptată în apel de trimitere a cauzei spre rejudecare pe acest considerent fiind temeinică şi legală.

Etichete:

Calitate procesuală activă. Primărie/Primar. Reprezentare judiciară

Orice „persoană” care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, potrivit art. 77 din Legea nr. 217/2001 modificată şi republicată.
Faptul că în declaraţia de apel s-a înscris în antet „Primăria” şi nu „Primarul” unităţii administrativ-teritoriale cu personalitate juridică nu se sancţionează cu nulitatea căii de atac, în sensul art. 287 C.pr.civ. şi nu impune soluţionarea cauzei pe excepţia lipsei calităţii procesuale.
Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 34 din 27 ianuarie 2010
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iaşi, Primarul Municipiului Iaşi a solicitat în temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991 obligarea pârâtei S.C. la desfiinţarea lucrărilor realizate fără a deţine autorizaţie de construire la imobilul proprietatea acesteia.
Prin sentinţa civilă nr.15292 din 16 decembrie 2008 a fost respinsă acţiunea, stabilindu-se că prin procesul-verbal de contravenţie nr. 65/20.06.2007, pârâta a fost sancţionată în conformitate cu art. 26 alin. 11 lit. a din Legea nr. 50/1991, reţinându-se în sarcina sa faptul că a executat lucrări de demolare parţială la imobilul situat în Iaşi, inclusiv a pereţilor portanţi în proporţie de 80 – 85%, fiind păstrate numai centurile şi stâlpii, fără a deţine autorizaţie de construire. Prin acelaşi proces-verbal s-a dispus oprirea lucrărilor până la intrarea în legalitate cu lucrările executate.
În conformitate cu art. 1169 Cod civil raportat la art. 129 C.pr.civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească, dispoziţii faţă de care, în virtutea rolului activ, instanţa a solicitat reclamantului să depună la dosar înscrisuri şi planşe foto din care să rezulte situaţia de fapt expusă prin cererea de chemare în judecată. Având în vedere că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiei instanţei, iar prin înscrisurile depuse, respectiv procesul-verbal de contravenţie şi referat întocmit de Direcţia juridică, reclamantul nu a făcut dovada aspectelor susţinute prin acţiune, judecătoria constatând că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, a respins-o.
Reclamantul a declarat apel împotriva sentinţei, însă cererea purta antetul primăriei, fiind semnată de Primarul Municipiului Iaşi şi având aplicat sigiliul Municipiul Iaşi – Primar.
Tribunalul Iaşi, prin decizia civilă nr. 750 din 9 noiembrie 2009 a respins apelul formulat împotriva sentinţei date de judecătorie, ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunţa hotărârea în soluţionarea cauzei pe excepţia invocată din oficiu de tribunal, s-a reţinut că apelul, aşa cum a fost recalificat de instanţă, a fost formulat de Primăria municipiului Iaşi, ce nu a avut calitatea de parte în dosar. Hotărârea civilă produce efecte relative, în principiu, numai faţă de persoanele ce au avut calitatea de parte în primă instanţă, numai acestea putând declara apel. Prin urmare, au legitimare procesuală activă în apel reclamantul, pârâtul, precum şi succesorii în drepturi ai părţilor. Faptul că cererea de apel era semnată de primar nu prezintă nici o relevanţă, având în vedere faptul că toate cererile introduse de primar, de primărie, de consiliul local poartă semnătura primarului.
În aceste condiţii, având în vedere distincţiile operate şi de Legea nr. 215/2001, tribunalul a respins apelul formulat de Primăria municipiului Iaşi, împotriva sentinţei civile nr. 15292/16.12.2008 a Judecătoriei Iaşi, ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Împotriva deciziei Tribunalului Iaşi a declarat recurs Primăria Municipiului Iaşi – Primar invocând aplicarea greşită a legii în soluţionarea apelului pe excepţie, motiv încadrat în art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Din expunerea şi dezvoltarea motivelor de recurs s-a reţinut că în art.77 Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale stabileşte faptul că „primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale”. De asemenea, potrivit art. 21 din aceeaşi lege, unităţile administrativ-teritoriale (comunele, oraşele, municipiile şi judeţele) sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. În justiţie, aceste unităţi administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat, iar primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire dispoziţiile primatului. Apelantul a susţinut că este un formalism exagerat dacă s-ar admite excepţia lipsei calităţii procesuale active pentru simplul motiv că în antetul cererii de apel figura denumirea instituţiei (primăria) şi un număr de înregistrare dat în cadrul acesteia, în condiţiile în care cererea de apel era semnată de Primarul Municipiului Iaşi, iar ştampila aplicată avea însemnele: Judeţul Iaşi – Municipiul Iaşi – Primar. În declaraţia de recurs au fost formulate critici şi pe fondul cauzei, ce nu s-au impus a fi reţinute, apelul fiind soluţionat pe excepţie.
Analizând lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că recursul este întemeiat, prima instanţă fiind investită prin cererea de chemare în judecată, redactată conform art.112 C.pr.civ., introdusă de Primarul Municipiului Iaşi, nu în nume propriu, ci în baza atribuţiilor conferite de Legea nr.215/2001 privind administraţia locală şi anume a art.62, ce îi conferă dreptul de a reprezenta în instanţă unitatea administrativ-teritorială, care potrivit art.21 din lege sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Unitatea administrativ-teritorială este titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din lege, în speţă a Legii nr. 50/1991 , în raporturile cu persoane juridice.
Potrivit art.61 alin. 3 din Legea nr. 215/2001, pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa lui, între care şi mandatul de reprezentare legală în instanţa de judecată, prin actele normative prevăzute la alin. 2, primarul beneficiază de un aparat de specialitate. Deşi a exercitat rolul activ în stabilirea „părţii” care a declarat apel, tribunalul a aplicat greşit dispoziţiile legale în materie.
Declaraţia de apel este semnată de Primarul municipiului Iaşi, în calitate de reprezentant al Municipiului Iaşi, potrivit atribuţiilor stabilite prin Legea nr.215/2001, opţiunea de a declara apel fiind adusă la îndeplinire de aparatul propriu.
Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, potrivit art.77 din Legea nr. 215/2001 republicată.
Faptul că în declaraţia de apel s-a scris „Primăria” nu se sancţionează cu nulitatea apelului în sensul art. 287 C.pr.civ., fiind reţinut greşit de tribunal că s-a exercitat calea de atac de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Curtea a avut în vedere că antetul declaraţiei de apel desemnează nu numai structura funcţională, ci însuşi aparatul de specialitate ce include „Primarul” care, în activitatea curentă şi în îndeplinirea atribuţiilor, a stat în proces la prima instanţă. Dreptul de a exercita calea de atac nu poate fi îndeplinit de primar decât prin aparatul de specialitate denumit „Primărie” care îi execută dispoziţiile.
Orice cerere adresată instanţei de judecată trebuie făcută în scris, aceeaşi regulă urmând şi declararea căilor de atac, impunându-se astfel tehnoredactarea realizată prin aparatul pe care „Primarul” îl are la dispoziţie, respectiv „Primăria”.
Urmare exercitării depline a rolului activ şi al verificărilor efectuate de tribunal, a precizărilor apelantului, aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor citate impuneau concluzia că apelul – semnat şi parafat de primar – a fost declarat de „parte” în sensul art. 41 C.pr.civ., ce a participat la judecata în primă instanţă.
Cum apelul a fost soluţionat pe excepţie, fără a se intra în cercetarea fondului, în temeiul art. 312 C.pr.civ., curtea a casat decizia atacată, trimiţând cauza pentru soluţionare aceleiaşi instanţe, în fond a apelului, instanţa de trimitere urmând a avea în vedere şi celelalte motive invocate în recurs (art.315 alin. 1 şi 3 C.pr.civ.).

Etichete:

Calitate procesuală activă în introducerea unei acţiuni privind constatarea nulităţii absolute a contractului de împrumut. Deosebire între nulitate şi anulabilitate. Interes. Reclamantul justificându-şi calitatea procesuală activă şi interesul în constatarea nulităţii clauzei din contractul de împrumut, se impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Acţiunea în constatarea nulităţii absolute aparţine persoanei cu calitate procesuală activă şi interes în cauză.

Curtea de Apel Iaşi, prin decizia comercială nr. 815 din 21 mai 2007, a admis recursul formulat de P.M.-V. în nume propriu şi ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 4635/E/2006 a Tribunalului Iaşi, pe care o casează în parte, în ce priveşte capătul de cerere vizând nulitatea clauzei din contractul de împrumut autentificat sub nr. 2481 din 24 august 2001.

Se respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului P.M.-V. în nume propriu şi de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi şi, în consecinţă, trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a se pronunţa asupra fondului pricinii.

Menţine dispoziţiile sentinţei recurate.

S-a reţinut că prin cererea iniţială de chemare în judecată P.M.-V., în nume propriu şi în calitate de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi, în contradictoriu cu T.C., T.P. şi B.D.-C., a solicitat instanţei anularea clauzei din contractul de împrumut autentificat sub nr. 2481 din 24 august 2001, de Notarul Public Z. Gh., referitoare la constituirea unui gaj asupra părţilor sociale deţinute de primii doi pârâţi la S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi, în favoarea pârâtului al treilea, invocând că această clauză a fost înserată în contract cu încălcarea prevederilor art. 11 art. 66 din Legea 31/1990, art. 16 din Actul Constitutiv al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi şi art. 199 din Legea nr. 31/1990 republicată.

Prin sentinţa recurată, prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului P.M.-V. şi a respins cererea privind anularea clauzei din contractul de împrumut anterior specificat ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Din considerentele sentinţei primei instanţe, se observă că motivarea reţinerii nulităţii relative invocate în anularea actului a fost făcută fără raportare sau referire la motivele de nulitate a clauzei indicate de reclamanţi în acţiune (cu titlu de exemplu: nerespectarea art. 11 şi art. 66 din Legea nr. 31/1990), ceea ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii, aşa cum corect a argumentat recurentul într-unul din motivele de recurs.

Mai mult decât atât, având în vedere dispoziţiile art. 84 C. pr. civ., în exercitarea rolului său activ, prima instanţă ar fi trebuit să soluţioneze cererea cu care a fost investită raportându-se la conţinutul ei şi nu la calificarea juridică dată de părţi nulităţilor invocate, judecătorul fiind cel care face încadrarea juridică, nefiind ţinut de calificarea juridică pe care părţile o dau cauzelor de nulitate invocate.

Din cuprinsul cererii iniţiale de chemare în judecată, curtea reţine că reclamanţii invocă încălcarea unor norme imperative prevăzute în Legea nr. 31/1990 şi în Actul Constitutiv al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi, aşa încât, în speţă fiind vorba de o nulitate absolută, ea poate fi invocată de orice persoană interesată. Având în vedere că reclamanţii şi-au justificat interesul prin arătarea calităţilor de asociat al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi şi de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi, în speţă fiind vorba de gajarea unor părţi sociale ale societăţii amintite, se reţine, de asemenea, că reclamanţii şi-au justificat interesul în promovarea unor asemenea acţiuni, aşa încât în mod greşit şi cu aplicarea greşită a legii, prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului P.M.–V. în nume propriu şi în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi.

În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. 1 şi alin. 5 C. pr. civ., curtea a admis recursul, a casat în parte sentinţa recurată şi în ceea ce priveşte capătul de cerere vizând nulitatea clauzei din contractul de împrumut autentificat sub nr. 2481 din 24 august 2001, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului P.M.-V. în nume propriu şi în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. „A.T.” S.R.L. – Iaşi şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru a se pronunţa pe fondul pricinii.

Etichete:

Plângere contravenţională – Calitate procesuală activă

Tribunalul Tulcea
Dosar nr.451/253/2008
DECIZIA CIVILĂ NR.86
Şedinţa publică din data de 05 februarie 2009

Asupra recursului civil, deliberând în condiţiile art. 256 Cod proc. civ., tribunalul reţine următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 606 din 9 octombrie 2008, Judecătoria Măcin – Judeţ Tulcea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului …… şi a respins plângerea contravenţională ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CT nr. 0005314 din24 ianuarie 2008, întocmit de agentul constatator B.R.M.L – D.R.M.L. Constanţa – Serviciul Judeţean de Metrologie Legală – Tulcea, S.C. …… a fost sancţionată pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 24 alin. 2 din O.G. nr. 20/1992.

S-a mai reţinut că a utilizat în tranzacţiile comerciale două bascule române care nu aveau marcajele metrologice obligatorii în termenul de valabilitate.

Instanţa din oficiu, analizând plângerea şi procesul-verbal contestat a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului ……, excepţie care a fost întemeiată pentru următoarele considerente: calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat.

Ori, procesul-verbal a fost încheiat S.C. ……, societatea având calitatea de contravenient şi numai S.C. ……. fiind singura în măsură să o conteste.

Cu toate acestea, plângerea a fost formulată nu de persoana juridică prin reprezentantul său (caz în care cererea de chemare în judecată trebuie să poarte ştampila societăţii şi semnătura administratorului), ci de ……, persoană juridică, fără a rezulta măcar (chiar şi în lipsa ştampilei societăţii) că a formulat-o în numele şi ca reprezentant legal al societăţii, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul plângerii s-a invocat faptul că S.C. ……. avea doi asociaţi, petentul şi numitul ……, iar în motivare a făcut referiri la culpa sa, ca persoană fizică.

Impotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petentul …… care a criticat hotărârea pentru netemeinicie şi nelegalitate, arătând că a formulat plângerea în calitate de administrator al S.C. ……., din conţinutul plângerii rezultând clar că este contestat procesul verbal de contravenţie prin care aplică sancţiuni S.C. ……., că petentul este unul dintre asociaţii acestei societăţi.

A mai arătat petentul recurent că instanţa de fond reţine că în motivarea plângerii se fac referiri la culpa sa ca persoană fizică, aspect faţă de care a invocat dispoziţiile art. 35 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954, dispoziţii din care reiese faptul că persoana juridică există ca entitate, iar culpa persoanei juridice este culpa organelor împotriva cărora persoana juridică are dreptul de regres.

Petentul recurent a susţinut că procesul verbal de contravenţie este semnat de el atât cu numele întreg cât şi cu semnătură indescifrabilă, dar din omisiune nu a fost aplicată ştampilă, context în care a făcut precizarea că a formulat plângerea în calitate de administrator al societăţii, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului pentru a i se da posibilitatea de a proba faptul că cele înscrise în procesul verbal de contravenţie nu reflectă situaţia de fapt.

Examinând temeinicia şi legalitatea sentinţei civile atacate, în raport de criticile formulate, cât şi sub toate aspectele, tribunalul constată că recursul nu este întemeiat.

In mod corect prima instanţă a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului …….

Deşi prin procesul verbal de contravenţie contestat a fost sancţionată persoana juridică, plângerea a fost formulată de o persoană fizică. Chiar dacă în recurs petentul a dovedit cu statutul societăţii comerciale şi cu certificatul contestator eliberat de O.R.C. că face parte din structurile persoanei juridice, fiind asociat şi administrator al S.C. ……, tribunalul apreciază că soluţia respingerii plângerii datorită lipsei calităţii procesuale active se impune şi în acest caz.

Intr-adevăr, în contenciosul contravenţional, au calitate procesuală activă persoanele ale căror interese au fost vătămate prin procesul verbal de contravenţie, aspect reţinut în mod corect de judecătorie.

Tribunalul constată că dispoziţiile art. 35 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 invocate de recurent nu au relevanţă în speţă.

Constatând că soluţia adoptată de instanţa de fond este legală şi temeinică, urmează a respinge recursul ca nefondat.

Etichete: , , ,