Hotarare care sa tina loc de act autentic. Constatare vacanta succesorala

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 15386 (18.12.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: succesiuni, moşteniri, antecontracte

Prin cererea înregistrata pe rol la Judecatoria Iasi, reclamantele CI si HM au chemat în judecata Statul român, prin Ministerul Finantelor Publice, solicitând ca instanta sa pronunte o hotarâre prin care sa constate ca succesiunea de pe urma defunctului PP este vacanta, iar mostenitor este Statul român, precum si pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act de vânzare cumparare cu privire la imobilul teren de 800 mp si constructie compusa din 2 camere si dependinte din Iasi.
În motivarea actiunii, reclamantele arata ca în 1988 a fost încheiata o zdelca între ele si PP, acesta din urma vânzând primilor imobilul aratat mai sus pentru suma de 80.000 lei, cumparatorii asumându-si si obligatia de a suporta cheltuielile de înmormântare ale vânzatorului. La 9.01.1996, vânzatorul a decedat, neavând mostenitori legali sau testamentari.
În drept, se invoca art. 680 si 1075 Cod civil.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine cele ce urmeaza:
La 20.08.1988, PP a vândut „pe veci si irevocabil” familiei H suprafata de 800mp teren si constructia compusa din 2 camere si dependinte, pentru suma de 80.000 lei si cu obligatia acestora de a suporta cheltuielile de înmormântare.
Actul încheiat sub semnatura privata nu a transmis dreptul de proprietate, nefiind încheiat în forma autentica ceruta pentru înstrainari sub sanctiunea nulitatii absolute, însa este un antecontract, care a nascut obligatia de a face în sarcina ambelor parti: de a autentifica actul.
PP a decedat însa la 9.01.1996, având ultimul domiciliu în Iasi, fara a avea mostenitori. Aceasta împrejurare rezulta din depozitiile martorilor audiati. Potrivit art.680 Cod civil, bunurile defunctilor fara mostenitori trec în proprietatea statului.
Statul prin urmare a preluat obligatia de a face, de a încheia contractul de vânzare cumparare cu privire la imobil.
Pentru aceste motive, în baza art. 680 Cod Civil, instanta va constata calitatea de succesiune vacanta a mostenirii lui PP si pe cale de consecinta calitatea de succesor a pârâtului.
În baza art. 1075 Cod civil, instanta va pronunta o hotarâre care va tine loc de act de vânzare cumparare cu privire la imobil.

Tags: act autentic, antecontracte, moşteniri, succesiuni, vacanta succesorala

Anulare certificat de moştenitor. Renuntare la succesiune; consecinte juridice

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 15020 (09.12.2008)
Autor: Judecătoria Iaşi
Domenii asociate: succesiuni, moşteniri

Prin sentinta civila nr. 15020 din 9 decembrie 2008, instanta a respins, ca neintemeiata, cererea prin care reclamantul CI a solicitat, în contradictoriu cu pârâtii NL, RN ?i RM, anularea certificatului de mostenitor incheiat in anul 2002 privind doua locuri de veci concesioante de tatal sau, CN.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, in fapt, prin certificatul de mostenitor suplimentar nr. 21/2002, autentificat de BNP MCE, s-a dispus completarea masei succesorale stabilite prin certificatul de mostenitor nr. x /1984 din dosarul nr. y din 1984 eliberat de NSJ Iasi, cu dreptul de proprietate asupra cotei indivize de ˝ din monumentele funerare cu 2 locuri de veci aflate in cimitirul Sf. Vasile, dobandite de defunctul CN impreuna cu sotia supravietuitoare CM; certificatul de mostenitor in cauza priveste numai completarea masei succesorale ramase dupa defunctul CN. Reclamantul CI a aratat in precizarile la actiune depuse la dosar ca a inteles sa renunte la mostenire numai cu privire la bunurile enumerate in certificatul de mostenitor 686/1984.
Potrivit art. 696 Cod civil, mostenitorul care renunta la succesiune este considerat ca nu este mostenitor. În consecinta, titlul de mostenitor al renuntatorului este retroactiv desfiintat, fiind considerat o persoana straina de mostenire. Reclamantul nu contesta faptul ca a renuntat la mostenire, astfel ca acesta recunoaste ca nu are calitatea de mostenitor dupa defunctul in cauza. Prin renuntarea la mostenire însa, reclamantul nu a pierdut numai bunurile existente în masa succesorala în momentul renuntarii, ci si bunurile care au intrat sau ar putea intra ulterior în succesiune.

Tags: anulare, certificat de mostenitor, moşteniri, renuntare, succesiuni

Partaj succesoral – exceptia lipsei coparticiparii procesuale obligatorii. Anulare contract incheiat de catre de cujus – nesemnarea cererii de catre toti succesorii

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 13417 (12.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  succesiuni, moşteniri, partaj

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 12.06.2008, astfel cum a fost precizata ulterior, reclamantii LP, LE, SM si LPA au solicitat in contradictoriu cu parata PA partajarea bunurilor imobile indicate ramase dupa defunctei LM si anularea contractului de vanzare incheiat de defuncta la 11.03.2000.
La primul termen de judecata, s-a prezentat numitul MLD care a aratat ca, desi a fost trecut ca reclamant in cererea introductiva, nu intelege sa semneze actiunea si sa isi insuseasca aceasta calitate ci intelege sa formuleze intampinare si cerere reconventionala.

Instanta a calificat cererea formulata de numitul MLD ca fiind o cerere de interventie voluntara principala in sensul art.50 Cod procedura civila, avand in vedere ca acesta nu a fost indicat ca parat in actiunea introductiva, nu a inteles sa isi asume calitatea de reclamant ci a formulat o cerere de sine statatoare prin care a solicitat iesirea din indiviziune.
Au fost puse in discutia partilor urmatoarele exceptii invocate din oficiu de catre instanta: cu privire la capatul de cerere privind iesirea din indiviziune – exceptia nulitatii cu referire la nesemnarea actiunii de catre reclamantul LPA, exceptia lipsei coparticiparii procesuale obligatorii; cu privire la capatul de cerere avand ca obiect anulare act – exceptia nulitatii cu referire la nesemnarea actiunii de catre reclamantul LPA, exceptia insuficientei timbrari.
In temeiul art. 133 C.proc. civ, instanta a admis exceptia nulitatii actiunii formulate de reclamantul LPA si a anulat aceasta actiune, in privinta ambelor capete de cerere, constatand ca acest reclamant nu s-a prezentat pentru a semna actiunea, desi a fost citat cu mentiune in acest sens.

Instanta a retinut ca pentru capatul de cerere privind iesirea din indiviziun, legea impune coparticiparea procesuala a tuturor persoanelor care pretind sau carora li se atribuie calitatea de mostenitori ai defunctului de pe urma caruia se cere iesirea din indiviziune. Din continutul actiunii, a rezultat ca reclamantii au inteles sa atribuie aceasta calitate tuturor persoanelor indicate ca reclamanti si paratei. In conditiile inlaturarii din proces a reclamantului LPA potrivit celor de mai sus, cadrul procesual a devenit incomplet, aceasta persoana neregasindu-se cu nicio calitate procesuala ( reclamant, parat). In consecinta, instanta a admis exceptia lipsei coparticiparii procesuale obligatorii privind capatul de cerere avand ca obiect iesirea din indiviziune si a respins acest capat de cerere. Procedand astfel, instanta a avut in vedere si faptul ca reclamantii au cunoscut sau au putut sa cunoasca inca de la primul termen de judecata imprejurarea nesemnarii actiunii de catre LPA si in continuare nu au inteles sa formuleze o eventuala cerere de modificare a actiunii in sensul ca acesta sa figureze nu ca reclamant, ci ca parat, pentru a se pune astfel la adapost de consecintele asupra actiuni care decurg din nesemnarea actiunii si inlaturarea calitatii de reclamant pentru acesta.
Fata de cererea de interventie principala formulata de LMD, instanta a constatat ca pana la momentul pronuntarii hotararii nu a fost discutata admisibilitatea in principiu a acestei cereri, potrivit art. 52 C.proc. civ, astfel incat aceasta nu poate fi considerata ca integrata judecatii din prezentul dosar. Avand in vedere si natura acestei cereri de interventie principala- prin care intervenientul deduce judecatii o pretentie proprie intemeiata pe un drept propriu, respectiv solicita iesirea din indiviziune in temeiul calitatii sale de cumparator potrivit contractului de vanzare si succesor , instanta a dispus disjungerea cererii de interventie principala, avand ca obiect iesirea din indiviziune formulata de intervenientul LMD si repartizarea manuala catre acelasi complet de judecata.

Cu privire la exceptia nulitatii capatului de cerere avand ca obiect anulare act pentru insuficienta timbrare, instanta a retinut ca, potrivit art.20 din Legea nr. 146/1997, instanta va pune in vedere reclamatului valoarea concreta a taxei de timbru datorate, ii va acorda un termen in acest sens si va anula cererea daca reclamantul nu isi indeplineste obligatia de plata pana la termenul acordat. In conditiile in care pana in acest moment, instanta nu a pus in vedere reclamantilor valoarea taxei de timbru pentru acest capat de cerere, va stabili aceasta valoare si va cita reclamantii cu mentiune in acest sens, prorogand pronuntarea asupra exceptiei nulitatii.
Fata de solutia de respingere a capatului de cerere privind iesirea din indiviziune, instanta va disjunge capatul de cerere avand ca obiect anulare act si va acorda termen pentru continuarea judecatii cu citarea reclamantilor si a paratei PA indicata de acestia. Instanta va invoca din oficiu exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii privind acest capat de cerere, pe care o va pune in discutia partilor.
A fost respinsa ca ramasa fara obiect exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta privind pe reclamantii LE si FM, decedati la data sesizarii instantei, intrucat instanta a retinut ca reclamantii au inteles sa isi modifice actiunea in sensul de a figura ca parti succesorii acestora care au fost indicati la termenul din 12.11.2008: VG pentru LE, FG, FG si BD pentru FM.

Tags: lipsa coparticiparii procesuale obligatorii, moşteniri, partaj, succesiuni, succesori

Partaj succesoral suplimentar. Calitate procesuala pasiva. Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 14314 (11.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  succesiuni, moşteniri, partaj

Prin sentinta civila nr. 14314 din 11 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a statuat cu privire la cererea formulata de catre reclamantul SP in contradictoriu cu paratii SI, SOM, SD, SC, SG si SS, prin care se solicita partajul succesoral suplimentar dupa defunctul SGI.
Solutionand cu prioritate, in temeiul art.137 alin1 C.p.civ., exceptiile procesuale invocate – exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor SD si SOM, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor SD si SOM, instanta a repins-o pe cea dintai si a admis-o pe a doua.
A apreciat instanta ca inadmisibilitatea este un mijloc de aparare specific prin care partea chemata in judecata ori impotriva careia se formuleaza o cerere se opune actiunii partii adverse, fara a contesta direct dreptul invocat, declarand cererea inacceptabila si sustinand ca instanta nu se poate pronunta asupra acesteia. Asadar, inadmisibilitatea presupune folosirea unei cai atunci cand legea nu prevede aceasta posibilitate.
In prezenta cauza, reclamantul SP a solicitat realizarea unui partaj succesoral suplimentar, cu privire la terenul in suprafata de 6 hectare si 1190 m.p., aflat in masa succesorala a autorului comun al partilor, SGI, decedat la data de 30.01.2006.
Fata de obiectul si temeiul juridic al actiunii cu care a fost investita, instanta a constatat caracterul admisibil al acestei solicitari. Reclamantul este indreptatit sa apeleze la autoritatea judecatoreasca pentru a realiza partajul unei mase succesorale. Aprecierea cererii ca inadmisibila ar avea semnificatia juridica a unei ingradiri a accesului liber al reclamantei la justitie, contrar dispozitiilor art.6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si prevederilor art.21 din Constitutia Romaniei.
Art.6 CEDO garanteaza fiecaruia dreptul de a avea acces la o instanta articolul 6 § 1 al Conventiei: “Orice persoana are dreptul la audierea echitabila a cauzei sale (…) de catre un tribunal (…), care va decide (…) asupra contestatiilor privind drepturile si obligatiile cu caracter civil (…)”.. Curtea Europeana a Drepturilor Omului aminteste, in Cauza Lupas c. Romaniei, ca articolul 6 paragraful 1 garanteaza fiecaruia dreptul ca un tribunal sa cunoasca orice contestatie referitoare la drepturile si obligatiile cu caracter civil (Golder impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, hotararea din 21 februarie 1975, seria A nr.18, pag.18, § 36).
Astfel, instanta europeana retine faptul ca admiterea unei asemenea exceptii ar constitui o incalcare a art.6 CEDO, fiind un obstacol de drept, o limitare adusa dreptului de acces la justitie.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor SD si SOM, exceptie pusa in discutie din oficiu, s-a observat ca presupune calitatea procesuala existenta unei identitati intre partile din procesul civil si persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii. Astfel, reclamantul trebuie sa coincida cu titularul dreptului afirmat, iar paratul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) in raportul juridic respectiv. In cazul situatiilor juridice pentru a caror realizare este obligatorie calea justitiei, calitatea procesuala activa apartine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasiva este a celui fata de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificarii calitatii procesuale active si a celei pasive in procesul civil revine reclamantului, iar instanta este datoare, odata sesizata, sa verifice ambele calitati.
A retinut instanta ca, potrivit declaratiilor autentificate sub nr. 22636/03.04.2006 si 824/895 din 12.06.2006, paratii SD si SOM au renuntat la succesiunea bunicului lor, SI, primul in favoarea fratelui sau, SI, iar cea de-a doua, pur abdicativ, cu mentiunea ca nu a facut nici un act de acceptare a succesiunii mentionate.
Renuntarea la mostenire este un act juridic unilateral, expres si solemn prin care succesibilul declara, in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, ca nu isi insuseste titlul de mostenitor, desfiintand cu efect retroactiv vocatia sa succesorala si devenind strain de mostenire. Prin urmare, cei doi parati nu au justificat o calitate procesuala pasiva cu privire la partajul suplimentar solicitat de reclamant, asupra bunului imobil ce a facut parte din masa succesorala a decujus-ului SI.
Analizand cuprinsul cererii de chemare in judecata si inscrisurile depuse de parti, instanta a observat ca cererea formulata de reclamantul SP in contradictoriu cu paratii SI, SG, SC si SS este lipsita de obiect. Astfel, solicitarea de efectuare a partajului succesoral suplimentar priveste suprafata de 6 hectare si 1190 m.p., teren extravilan situat pe raza comunei Mogosesti, jud.Iasi, mentionat in titlul de proprietate nr.91958/04.10.1994. Acest teren, insa, a facut obiectul testamentului autentificat la Biroul Notarial Public din Iasi si depus la filele 20-21 ale dosarului. Prin respectivul inscris, decujus-ul SI a lasat legate cu titlu particular reclamantului si paratilor SI, SG, SC si SS, epuizand intreaga suprafata mentionata. Mai mult, respectivul testament nu a fost contestat si desfiintat, pe cale judecatoreasca, pastrandu-si valabilitatea.
Obiectul, ca si componenta esentiala a actiunii civile, consta in afirmarea unui drept sau formularea unei pretentii, in sensul art.109 C.p.civ. Obiectul impartirii succesorale il constituie bunurile asupra carora poarta drepturile reale ale defunctului si care s-au transmis asupra mostenitorilor, mai putin bunurile cu privire la care decujus-ul a dispus deja, prin legat cu titlu particular. Bunurile individual determinate care formeaza obiectul unor legate cu titlu particular se dobandesc de catre legatar de la data deschiderii succesiunii, neputand forma obiectul partajului.

Tags: calitate procesuala pasiva, moşteniri, partaj, succesiuni