Top

Succesiuni ,mosteniri-constatare caducitate testament

Domeniu:Civil Tip:sentinta NR/Data:804/14.10.2008 Autor:Judecatoria Succesiuni ,mosteniri-constatare caducitate testament

Prin cererea sa reclamanta C.C.,a chemat-o in judecata pe parata N.L. , ,pentru constatare caducitate testament. In motivarea cererii sale reclamanta a aratat ca prin testamentul aut la Notariatul de stat al raionului Adjud la data de 23.02.1961,tatal sau,F.C.,a dispus de terenurile aflate in proprietatea sa in acel moment .Cum insa in anul decesului acestuia (1967) bunurile de care a dispus nu se mai aflau in patrimoniul sau ,fiind preluate de stat ,si obiectul testamentului nu mai era in fiinta ,testamemtul este caduc. In dovedirea cererii sale a solicitat proba cu inscrisuri. Cererea a fost motivata in drept potrivit art 924 c.civ. si a fost legal timbrata. Reclamanta legal citata in cauza nu s-a prezentat in instanta. Parata legal citata in cauza a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.In fapt a aratat ca la data la care autorul celor doua parti a testat in favoarea acestora si a sotiei sale,bunurile se aflau in patrimoniul sau ,dovada fiind T.P.nr 133944/oct 2001 care cuprinde aceste bunuri.Prin sent civ nr 169/2007 Jud Adjud a anulat partial T.P. mentionat in ceea ce privreste suprafata de 1300 mp teren situata in com Boghesti,jud Vrancea,T.15,p.477,478-.Textul de lege al art 924 c.civ vizeaza o cu totul alta situatie decat cea descrisa de reclamanta Parata prin aparator nu a solicitat probe in aparare. Analizand actele si lucrarile cauzei instanta a retinut urmatoarele: Prin testamentul aut la nr 113/23 februarie 1961 de Notariatul de stat al raionului Adjud,regiunea Bacau,def F.C.a dispus de inteaga sa avere (bunuri mobile si imobile)dupa moarte in favoarea sotiei sale si a descendentilor,inclusiv in favoarea fiicelor sale reclamanta si parata.Astfel defunctul a dispus ca suprafata de teren de 1432 mp constructii,situata in intravilanul satului Boghesti sa apartina ulterior incetarii sale din viata paratei F.L. Asa cum rezulta din considerentele sent civ nr 169/22.02.2007 pron de JUd Adjud si ale dec civ nr 659/19 iunie 2007 a Tribunalului Vrancea.,in baza disp legii 169/1997 si 1/2000 s-a emis T.p:nr 133944/oct 2001 de catre Comisia Judeterana Vrancea si pentru una dintre suprafetele de teren incluse in testament,tiltu emis pe numele reclamantei,insa ulterior prin hotararile pronutate ,titlul emis a fost partial anulat ,avandu-se in vedere dreptul exclusiv si personal de proprietate al paratei asupra suprafetei de teren de 1432 mp teren intravilan com Boghesti,de care defunctul a dispus prin testament . Potrivit art 924,928, si 927 c.civil ,caducitatea legatelor intervine doar in 4 cazuri,respectiv:in cazul decesului legatarului intervenit anterior decesului tetatorului,incapacitatea legatarului de a primi legatul la data deschiderii mostenirii,pieirea totala a bunului in timpul vietii testatorului si ,neacceptarea legatului de catre legatar. Instanta nu poate retine ca intrucat suprafetele de teren de care defunctul a dispus prin testament nu se mai aflau in patrimoniul testatorului la data incetarii sale din viata in urma cooperativizarii,a intervenit caducitatea testamentului pemntru urmatoarele motive: ,Asfel,chiar daca defunctul testator F.C., ar fi fost deposedat in timpul vietii de suprafata de teren ce face obiectul legatului cu titlu particular in favoarea legatarei parate,bunul trecand in proprietatea cooperativelor agricole de productie sau a statului,de dispozitile legilor privind fondul funciar(legea 18/1991 si urmatoarele), au beneficiat conform procedurii speciale , proprietarii deposedati sau mostenitorii testamentari sau legali ai acestora. Astfel mostenitorilor mentionat de lege li s-a conferit expres prin dispozitiile legale privind fondul funciar,dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate,asupra categoriilor de terenuri mentionate,Asa cum rezulta din hotararile judecatoresti pronuntate de Jud Adjud si de Tribulanul Vrancea ,cele doua parti,mostenitoare ale defunctului si-au exercitat deja drepturile de reconstituitre a dreptului de proprietate prin modalitatile prevazute de legile fondului funciar. In masa succesorala a def F.C. se includ atat bunurile existente la data deschiderii succesiunii cat si bunurile care au intrat ulterior in masa succesorala ,odata cu intrarea in vigoare a legii fondului funciar ,prin exercitarea dreptului ce s-a nascut in temeiul acestor legi,de a solicita reconstituirea. pentru persoanele indreptatite sau succesorii acestora , Cum insa in cauza din probele administrate rezulta nu sunt incidente nici unul dintre situatiile prevazute de disp art 924 si urm c.civ,nefiind astfel vorba de o imposibilitate de executare a legatului instituit de testator in favoarea paratei,valabil si nerevocat,instanta fata de dispozitiile legale invocate a respins actiunea formulata de reclamanta ca nefondata.

Etichete: ,

Succesiuni, moşteniri

JUDECATORIA BACAU JUDETUL BACAU

SECTIA CIVILA

Sentinta civila nr. 246/15.01.2008

Anulare act

Asupra cauzei civile de faţă constata următoarele:

Prin cererea adresată judecătoriei Bacău la data de 24.05.2007 şi înregistrată sub nr. 5671/180/24.05.2007 reclamanţii M T ( în nume propriu şi ca reprezentant legal al minorilor M G A şi M O G ), M M- F, M M şi M R L au chemat în judecată ca pârâţi pe M M, M M, T L, M A şi U M, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea certificatului de moştenitor nr. 85/ 2006 emis de BNP M D.

Cererea a fost legal timbrată cu 11 lei taxă judiciară de timbru şi 0, 30 lei timbru judiciar.

În motivarea cererii, reclamanţii arată că în certificatul de moştenutor emis de B.N.P. M D s-a trecut ca fiind străin de succesiunea defuncţilor M P şi M M prin neacceptare M F- descendent de gr. I acesta fiind decedat la data întocmirii certificatului de moştenitor, iar pârâţii au indicat cu rea credinţă o altă adresă la care reclamanţii să fie citaţi de către notarul public, aşa încât nu s-au putut prezenta în faţa acestuia pentru a-şi afirma drepturile.

În dovedirea acţiunii au propus şi instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri,martori, fiind audiaţi R I şi I Pşi interogatoriul pârâţilor.

Legal citat, pârâtul M M a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca nefondată. Arată că def. M F a devenit străin de succesiunea autorilor săi prin neacceptare, iar moştenitorii săi, deşi au cunoscut despre deschiderea procedurii notariale nu s-au prezentat la notar.

În combaterea acţiunii a propus şi instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamanţilor şi proba testimonială, fiind audiaţi A E şi L M.

Legal citat, pârâtul M A s-a prezentat în faţa instanţei şi a arătat că este de acord cu acţiunea depunând în acest sens memoriul aflat la fila 85 dosar.

S-a comunicat de către B.N.P. M D dosarele succesorale 87 şi 88/2006.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 29.05.1994 a decedat M P, iar la data de 21.12.2000 a decedat M M, cu ultimul domiciliu în com. , jud..

De pe urma celor doi defuncţi au rămas ca succesibili U M, M M, M Anton, T ,M M şi M F.

La data de 29.05.2003 a decedat M F, rămânând ca moştenitori M T-soţie supravieţuitoare şi M G A, M O G, M M F, M M, M R T, descendenţi de gradul I.

Prin certificatul de moştenitor nr. 85/04.10.2006 s-a constatat că de pe urma def. M P şi M au rămas ca moştenitori M M, U M, M M, M A, T L şi M M, fiind străin de succesiune prin neacceptare def. M F.

Instanţa reţine că în procedura succesorală notarială reclamanţii au fost citaţi iniţial la adresa din com. jud., deşi potrivit cărţii de identitate aflată în copie la fila 120 dosar, reclamanta avea domiciliul încă din data de 21.09.2000 în mun., str. A P, nr.9, sc. B , ap.6.

Ulterior, pentru termenul acordat de notar în procedura succesorală la data de 27.09.2006, citarea reclamanţilor s-a realizat prin publicitate, fără a se depune de către pârâţi un minim de diligenţe pentru aflarea domiciliului reclamanţilor( care se afla în evidenţele Serviciului de Evidenţă a Persoanelor ).

Dealtfel, din răspunsurile date de pârâtul M M la interogatoriu, instanţa reţine că acesta a intenţionat să fraudeze drepturile reclamanţilor, solicitându-i reclamantei M T o declaraţie de renunţare la succesiune , solicitare ce a fost respinsă .

Potrivit declaraţiilor martorilor R I şi I P, după decesul defuncţilor săi părinţi, M F venea la locuinţa bun succesoral, luând în posesie bunuri agricole provenind din moştenire.

Prin urmare, aceste acte nu puteau fi făcute de M F decât în calitate de succesibilul şi relevă neechivoc intenţia acestuia de a se comporta ca şi acceptant al succesiunii defuncţilor M P şi M.

În raport de situaţia de fapt reţinută mai sus, instanţa constată că def. M F a acceptat moştenirea rămasă de pe urma părinţilor săi, iar prin greşita citare a reclamanţilor aceştia au fost vătămaţi în dreptul lor de a culege, prin retransmitere cota cuvenită def. M F prin succesiunea defuncţilor M P şi M M.

Pentru considerentele de fapt expuse, în temeiul art. 88 al.1 din legea nr. 36/1995 instanţa va admite acţiunea şi va anula certificatul de moştenitor nr. 85/04.10.2006 .

În temeiul art. 274 şi 277 Cod procedură civilă vor fi obligaţi pârâţii în solidar la plata cheltuielilor de judecată avansate de reclamanţi( onorariu avocat -800 lei şi taxă judiciară de timbru, timbru judiciar 11,30 lei ).

Etichete: ,

Succesiuni

Pronunţând sentinţa civilă nr.8838/27.10.2009 Judecătoria Bacău a admis in fond acţiunea formulată de reclamanta D.A. în contradictoriu cu pârâţii C.P., C.V., C.G., C.D., a constatat că pârâţii se găsesc in indiviziune cu privire la averea succesorală rămasă de pe urma defunctului C.G. decedat la 5 mai 1998 cu ultimul domiciliu in mun. Bacău, că de pe urma defunctului C.G. a rămas ca bun succesoral cota indiviză de ½ din imobilul situat in Bacău, in valoare de 84.347 lei, imobil la care reclamanta a efectuat îmbunătăţiri in valoare de 1.883 lei, valoarea totală a bunului fiind de 86.230 lei, valoarea masei succesorale fiind de 42.173,50 lei şi că au calitatea de moştenitori după defunct C.P. in calitate de ascendent privilegiat, C.V., C.D. şi C.G. in calitate de colaterali privilegiaţi, fiecăruia dintre pârâţi revenindu-i o cotă succesorală de ¼ (valoric de 10.543,375 lei).

Prin aceeaşi sentinţă, judecătoria a dispus ieşirea părţilor din indiviziune, atribuind reclamantei cota indiviză de ½ din imobilul descris mai sus, restul cotei indivize de ½ fiind bun propriu şi obligând-o să plătească fiecăruia dintre pârâţi suma de 10.543,37 lei cu titlu de sultă iar pe fiecare dintre pârâţi să plătească reclamantei suma de 115 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria că la data de la 5 mai 1998 a decedat C.G., cu ultimul domiciliu in Bacău . De pe urma defunctului au rămas ca moştenitori C.V., C.D. şi C.G., colaterali privilegiaţi precum şi C.P., ascendent privilegiat.

Cotele succesorale cuvenite pârâţilor in calitate de moştenitori ai defunctului sunt de ¼ pentru ascendentul privilegiat şi de câte ¼ pentru fiecare colateral privilegiat potrivit art. 673 Cod Civil.

Potrivit contractului de donaţie aflat in copie la fila 30 dosar, defunctul a primit prin donaţie de la reclamantă cota indiviză de ½ din imobilul situat in Bacău, asupra cărora părţile se găsesc in indiviziune.

Reclamanta susţine – iar pârâţii nu au contestat – că la acest imobil a efectuat îmbunătăţiri constând in închidere balcon şi înlocuit uşă intrare.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit in cauză s-a identificat şi evaluat bunul imobil precum şi îmbunătăţirile realizate de reclamantă la acesta. Ca valoare a bunului, instanţa a avut in vedere pe cea stabilită de expertiză prin metoda costului standard, de 86.230 lei cu care părţile au fost de acord.

In temeiul art. 728 Cod Civil, instanţa a admis acţiunea şi a dispus ieşirea părţilor din indiviziune, având in vedere la atribuire faptul că posesia acestuia o are reclamanta, restul cotei de ½ este bunul său propriu iar pârâţii au fost de acord cu această atribuire.

Pentru întregirea valorică a loturilor pârâţilor, a fost obligată reclamanta să plătească acestora sulte, cate ¼ din valoarea cotei indivize.

Potrivit art. 274 alin 3 Cod Procedură Civilă, instanţa a redus onorariul de avocat (de 2500 lei) pretins de către reclamantă ca fiind nejustificat de mare având in vedere poziţia procesuală a pârâţilor (care au fost de acord cu acţiunea, nu au contestat susţinerile reclamantei privitoare la îmbunătăţirile realizate) şi probatoriul administrat in cauză. Astfel, onorariul de avocat a fost redus la suma de 500 lei.

In temeiul art. 276 Cod Procedură Civilă au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantei cheltuielile de judecată avansate (400 lei onorariu expertiză, 500 lei onorariu avocat şi 20 lei taxă judiciară de timbru) proporţional cu cota deţinută din valoarea bunului.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs d-na A.D. care solicitat modificarea sentinţei în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, cu motivarea că în mod nejustificat prima instanţă a cenzurat cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate.

Formulând întâmpinare, intimaţii-pârâţi C.D., C.G. şi C.V. au solicitat respingerea recursului, considerând sentinţa judecătoriei temeinică şi legală (f.16-29).

Recursul este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art.312 alin.(1) Cpc, în mod corect apreciind prima instanţă că suma solicitată de recurenta-reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat, de 2500 lei, este nejustificat de mare având în vederea complexitatea cauzei (obiectul cererii fiind „ieşire din indiviziune”, masa succesorală constând doar în dreptul de proprietate asupra unui imobil-apartament) probatoriul administrat (înscrisuri şi expertiză), precum şi poziţia procesuală a intimaţilor-pârâţi, dispoziţiile art. 274 alin.(3) Cpc fiind, deci, aplicate în mod corespunzător.

Etichete:

Succesiuni

Prin sentinţa civilă nr.201/9.01.2009, pronunţată în dosarul nr.6926/180/2008 al Judecătoriei Bacău, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, s-a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi s-a respins acţiunea de partaj succesoral –petiţie de ereditate, ca prescrisă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, la 12.05.1961, a decedat L.E. , cu ultimul domiciliu în Bacău, iar la 9.06.1962 s-a eliberat de Notariatul de Stat Regional Bacău, certificat de vacanţă succesorală nr.208/1962, constatându-se că succesiunea nu a fost acceptată în termen legal de nici unul din succesorii legali şi că masa compusă din 1000 mp teren situată în Bacău şi o casă revine statului. S-a arătat că defuncta L.E. a avut ca descendent pe C.H. însă aceasta nu a acceptat succesiunea, R.M. locuind în imobilul succesoral în calitate de chiriaşă, conform contractului de închiriere nr.3142/1974.

Instanţa de fond a arătat că, rămânând să locuiască în imobil R.M. colateral privilegiat al defunctei, a acceptat tacit succesiunea şi cum reclamantul este fiul numitei R.M. – actualmente decedată, are calitatea procesuală activă.

Raportat la excepţia prescripţiei, instanţa de fond a reţinut că, acţiunea având ca obiect petiţie de ereditate este o acţiunea prescriptibilă în termen general de prescripţie de 3 ani, termen ce curge de la data la care pârâtul a făcut acte de succesor. Cum pârâtul a intrat în posesia imobilului în 1962 şi autoarea reclamantului a cunoscut acest aspect, şi nu a formulat o astfel de acţiune, se impune a constata intervenită prescripţia, petiţia de ereditate trebuind a fi exercitată în termen de 3 ani de la data la care statul a intrat în posesia imobilului.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, reclamantul.

Apelul a fost legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar 0,15 lei.

In motivarea apelului s-a arătat că instanţa de fond a admis greşit excepţia prescripţiei şi ca urmare, în condiţiile art.297 Cod procedură civil, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru cercetarea fondului.

A arătat apelantul ă mama reclamantului a locuit într-adevăr în imobil dar la eliberarea certificatului de vacanţă succesorală nu au fost respectate dispoziţiile Decretului nr.40/1953, mama sa –R.M., nefiind chemată la notariat la momentul eliberării certificatului, nefiind respectate nici prevederile art.724 Cod civil. R.M. chiar dacă a rămas în imobil nu a cunoscut că preluarea de stat s-a făcut în temeiul unei succesiuni vacante în condiţiile în care la vremea respectivă trăia C.H., care era plecată deja în străinătate. De altfel, a arătat apelantul instanţa trebuia să aibă în vedere momentul la care H.L. a luat cunoştinţă de existenţa certificatului de vacanţă succesorală, în condiţiile în care instanţa a considerat acţiunea prescriptibilă. Pe de altă parte apelantul a arătat că acţiunea formulată, raportat şi la dispoziţiile art.2 Decretul nr.167/1958, este imprescriptibilă întrucât ea tinde la apărarea dreptului de proprietate al adevăratului moştenitor şi este astfel o acţiune reală şi nu personală cum a calificat-o instanţa de fond.

In susţinerea apelului nu s-au solicitat probe.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii şi a apelului deoarece acţiunea este una prescriptibilă indiferent de persoana la care se raportează reclamantul- R.M. sau C.H. In ceea ce priveşte pe R. acţiunea e prescrisă astfel cum a arătat şi instanţa de fond deoarece aceasta a cunoscut de trecerea bunului în proprietatea statului şi de emiterea certificatului iar în ceea ce o priveşte pe C.H. , aceasta a fost total dezinteresată de orice bunuri rămase în urma mamei sale, nefăcând nici încercare de recuperare nici măcar ulterior anului 1990.

Cât priveşte susţinerea caracterului imprescriptibil al acţiunii, intimata a solicitat respingerea acestei susţineri deoarece petiţia este imprescriptibilă doar în cazul în care se solicită constatarea vacanţei succesorale a reclamantului, în condiţiile în care se urmăreşte restituirea se impune ca termenul de prescripţie să curgă de la data la care pârâtul şi-a arogat calitatea de succesor iar reclamantul –veritabil succesor a luat cunoştinţă de acest lucru.

Analizând motivele de apel invocate şi din oficiu tribunalul reţine că apelul este întemeiat pe următoarele considerente:

Petiţia de ereditate reprezintă o acţiune prin intermediul căreia se urmăreşte atât constatarea calităţii de moştenitor cât şi predarea bunului succesoral, ca urmare a recunoaşterea acestei calităţi de adevăratul succesor.

In aceste condiţii, tribunalul apreciază că acţiunea are un caracter imprescriptibil în concordanţă cu imprescriptibilitatea constatării dobândirii calităţii de moştenitor prin acceptare în termen a succesiunii şi de asemenea, în concordanţă cu caracterul imprescriptibil extinctiv al dreptul de proprietate asupra unui bun succesoral.

Caracterul imprescriptibil al acţiunii este şi echitabil şi elimină cazurile în care un moştenitor deşi aparent, neadevărat, păstrează posesia unor bunuri succesorale fără să fi intervenit în ceea ce-l priveşte uzucapiunea.

Faţă de această împrejurare, tribunalul, văzând dispoziţiile art.296 Cod procedură civilă, va admite apelul, va desfiinţa sentinţa apelată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru a analiza fondul acţiunii.

Etichete:

Succesiuni

Prin cererea înregistrată sub nr. 4847/180/2007 pe rolul Judecătoriei Bacău reclamanţii F. N., F. I., B. A., G. M., B. T., F. R., F. A., F. M., F. I., F. M., în contradictoriu cu pârâtul F. P., au solicitat instanţei să dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului F. A. U., decedat la data de 15.07.2002.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 30.11.2007, s-a admis în principiu acţiunea şi s-a constatat că la data de 15.07.2002 a decedat F. U.

De asemenea, s-a reţinut că părţile au calitate de moştenitori ai cestuia, cu următoarele cote succesorale: Reclamanţii F. N. (fiu) – 1/8; F. I. (fiu) – 1/8; B. A. (fiică) – 1/8; G. M. (fiică) – 1/8; B. T. (fiică) – 1/8; F. M., F. I. şi F. M. (toţi moştenitorii lui F. N. U. – fiu predecedat al lui de cujus) – împreună 1/8; F. R. şi F. A. (moştenitori ai lui F. A. , fiu predecedat al lui de cujus) împreună -1/8; Pârâtul F. P. (fiu) -1/8.

Prin aceeaşi încheiere s-a stabilit că masa succesorală se compune din suprafeţele de teren înscrise în titlurile de proprietate emise pe numele defunctului de F. U. de către Comisia Judeţeană Bacău pentru stabilirea dreptului proprietate asupra terenurilor, jud. Bacău, având următoarele numere: 136385/28 mai 1994; 35921/27 mai 1993; 176071/18 nov.1994; 35893/24 mai 1993; 177191/22 aprilie 1996 şi s-a dispus efectuarea unei expertize topo-cadastrale având ca obiective identificarea terenurilor cu schiţe şi vecinătăţi, evaluarea acestora realizarea de propuneri de lotizare.

După pronunţarea încheierii de admitere în principiu, reclamanţii au solicitat să fie scoase de la masa de partaj o serie de terenuri pe care, iniţial, au solicitat să le partajeze, prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 673/7din Codul de procedură civilă, „în cazul în care, după pronunţarea încheierii prevăzute de art. 673/6. alin. 1, dar mai înainte de pronunţarea hotărârii de împărţeală, s-a constatat că există şi alţi coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca, privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri, să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanţa va putea da o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. în aceleaşi condiţii instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, să scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit.”

Pârâtul a fost citat cu menţiunea de a-şi preciza poziţia în legătură cu această solicitare, dar nu a dat curs solicitării.

Instanţa a constatat că, potrivit prevederilor de mai-sus, consimţământul trebuie să fie expres, astfel că, în lipsa acestuia, masa de partaj stabilită prin încheierea de admitere în principiu a rămas aceeaşi.

Prin sentinţa civilă nr. 10451/21.11.2008 pronunţată de Judecătoria Bacău a fost admisă acţiunea civilă, s-a constatat că masa de partaj are valoarea de 67.794,94 lei, s-a dispus ieşirea părţilor din starea de indiviziune şi s-au atribuit loturi. Pentru egalizarea valorică a loturilor a fost obligat reclamantul F. N. să plătească sulte astfel: reclamantului F. I., suma de 1097 lei, reclamanţilor F. R. şi F. A. suma de 538,6 lei; reclamanţilor F. M., F. I. şi F. M. suma de 48,6 lei. A fost obligată reclamanta B. A. să plătească sulte pârâtului F.P. suma de 1470,56 lei şi reclamanţilor F. M., F. I. şi F. M., suma de 162,32 lei. A fost obligată reclamanta B. T. să plătească sulte sumă de 892,2 lei către reclamanta G. M. şi suma de 13,9 lei reclamanţilor F. M., F. I. şi F. M..

Pentru a pronunţa sentinţa civilă de mai sus instanţa a avut în vedere încheierea de admitere în principiu şi dispoziţiile art. 724 Cod civil, art. 673/9 Cod procedură civilă, expertiza topo-cadastru efectuată în cauză de expert A.Gh.

I. Împotriva încheierii de admitere în principiu şi a sentinţei civile

nr. 10451/2008 pronunţată de Judecătoria Bacău a declarat recurs recurenţii –

reclamanţi solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii şi trimiterea

spre rejudecare pentru ca printr-o expertiză suplimentară să se facă o nouă

propunere de lotizare şi un nou calcul corect al sultelor.

în motivarea recursului, se arată că patru suprafeţe de teren care au fost incluse în masa de partaj, au fost înstrăinate de decujus în timpul vieţi, nemaiexistând în patrimoniul acestuia la data deschiderii succesiunii. Aceste suprafeţe se regăsesc în titlul de proprietate nr. 176071/1994 – jud. Bacău astfel:

– Tarlaua 43/2, jumătate din parcelele 8 şi 9 , în suprafaţă totală de

297 mp ( 52 mp V% din parcela 8 şi 245 mp – XA din parcela 9) au fost înstrăinate

lui F. A. şi F. R., prin act autentic de vânzare-cumpărare

din 22.01.1997, transcris sub nr. 3129.20.02.1997 la Judecătoria Bacău.

– Tarlaua 43/2, jumătate din parcelele 8 şi 9, în suprafaţă totală

de 298 mp (53 mp – Vi din parcela 8 şi 245 mp – lA din parcela 9).

Tarlaua 43/1, parcela 4, în suprafaţă de 567 mp,

Tarlaua 43/1, parcela 5, în suprafaţă de 413 mp, care au fost înstrăinate

lui B. A. şi B. A., prin act act autentic de vânzare-

cumpărare din 22.01.1997, transcris sub nr.3129.20.02.1997 la Judecătoria

Bacău.

II. De asemenea a declarat recurs şi pârâtul F. P. solicitând

admiterea recursului şi modificarea în parte a sentinţei civile recurate.

In motivarea recursului se arată că suprafeţele de teren de 53 mp (tarlaua 43/2 parcela 8) şi 245 mp (tarlaua 43/2 parcela 9) în lotul nr. 3 atribuit reclamantei B. A. şi a suprafeţelor de 52 mp (tarlaua 43/2 parcela 8) şi 245 mp (tarlaua 43/2 parcela 9) în lotul reclamantei B. T. ar fi trebuit incluse în lotul nr. 8 care a fost atribuit partajului întrucât el stăpâneşte aceste suprafeţe de teren încă din timpul vieţii defunctului, respectiv din 1976, cu acordul tuturor părţilor din dosar. Mai mult B. T. este de acord. Expertul nu a ţinut cont de opţiunea lor. De asemenea, consideră că în mod greşit s-a reţinut că au calitate de moştenitoare ale defunctului F. U. reclamantele F. M. (soţia fiului sau decedat F. U. U.) şi F. R. (soţia fiului său decedat F. A.). Astfel aceste două reclamante nu pot veni la moştenire prin reprezentare, întrucât aceasta nu funcţionează decât în ceea ce priveşte descendenţii, nefiind aplicabilă soţilor supravieţuitori.

În recurs nu s-au depus întâmpinări şi nu s-au administrat probatorii

noi.

Cele două recursuri au fost declarate în termen, motivate prin cerere şi

legal timbrate.

Analizând încheierea de admitere în principiu şi sentinţa civilă recurată, prin prisma motivelor din cele două recursuri, Tribunalul reţine următoarele:

Suprafeţele de teren de 595 m.p. tarlaua 43/2 parcela 8 şi parcela 9, 567 m.p. tarlaua 43/1 parcela 4, 413 m.p. tarlaua 43/1 parcela 5 cuprinse în Titlul de Proprietate nr. 176071/18.11.1994 (fila 12 dosar fond) emis pe numele defunctului F. U., au fost înstrăinate de acesta prin contractele nr. 334/22.01.1992 (fila 150 dosar fond) şi nr. 335/22.01.1997 (fila 147 dosar fond).

Astfel că la data deschiderii succesiunii, respectiv data decesului lui F. U. 15.07.2002 (fila 15 dosar fond) suprafeţele de teren de mai sus nu se mai aflau în patrimoniul defunctului.

Ori pentru ca un bun să poată fi reţinut la masa de partaj, acesta trebuie, în principiu, să se afle în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii. Astfel că suprafeţele de teren de mai sus urmează să fie scoase de la masa de partaj.

în consecinţă, cercetarea motivului de recurs referitor la atribuirea suprafeţelor de teren de 53 m.p. tarlaua 43/2 parcela 8, 245 m.p. tarlaua 43/2 parcela 9, 52 m.p. tarlaua 43/2 parcela 8 şi 245 m.p. tarlaua 43/2 parcela 9 în lotul recurentului pârât devine superfluă.

Potrivit dispoziţiilor art.665, 666 şi 672 Cod civil, reprezentarea succesorală este admisă în privinţa descendenţilor copiilor defunctului şi în privinţa descendenţilor din fraţi şi surori. întrucât reprezentarea derogă de la principiile devoluţiunii legale a moştenirii, dispoziţiile sunt de strictă interpretare. în consecinţă nici o altă persoană nu poate beneficia de ea.

Astfel soţul supravieţuitor nu poate beneficia de reprezentare pentru a moşteni părinţii soţului predecedat. Ori fii defunctului F. U., respectiv F. U. U. şi F. A. au decedat anterior defunctului, respectiv primul la data de 6.12.2000 şi al doilea la data de 04.04.2000 conform certificatelor de deces aflate la filele 17, 18 dosar fond.

Astfel că soţiile celor doi fii ai defunctului, respectiv F. R. şi F. M. nu pot veni la moştenirea rămasă după acesta şi în consecinţă, acestea neavând calitatea de moştenitor urmează a se respinge în principiu acţiunea lor.

In cauză este necesară efectuarea unui supliment la expertiza topo-cadastrală, pentru a se face loturi noi avându-se în vedere posesia şi voinţa părţilor şi rezultarea unor sulte echilibrate. însă potrivit dispoziţiilor

art. 305 Cod procedură civilă această probă nu se poate efectua în recurs.

Faţă de cele reţinute mai sus, Tribunalul văzând şi dispoziţiile art. 312 al. 3 Cod procedură civilă coroborat cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă urmează să admită recursurile, să modifice în parte I.A.P. din 30.11.2007 în ceea ce priveşte competenţa mesei succesorale şi calitatea de moştenitor a reclamantelor F. R. şi F. M. în sensul că se vor scoate de la masa de partaj următoarele suprafeţe de teren 105 m.p. tarlaua 43/2 parcela 8, 567 m.p. tarlaua 43/1 parcela 4, 413 m.p. tarlaua 43/1 parcela 5 şi 490 m.p. tarlaua 43/2 Parcela 9 din titlul de proprietate nr. 146071/1994, iar reclamantele F. R. şi F. M. nu au calitate de moştenitor legal al defunctului F. A. U. şi-n consecinţă va respinge, în principiu acţiunea acestora.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale I.A.P./30.11.2007, şi se va casa în totalitate sentinţa recurată în sensul că, se va respinge, în fond, acţiunea reclamanţilor F. R. şi F. M., şi se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare faţă de celelalte părţi, aceleiaşi instanţe.

Etichete:

Succesiuni

R O M A N I A

La data de 2009 cu nr. X a fost inregistrata la instanta actiunea prin care reclamantii M I D, M A M, M C au solicitat in contrActoriu cu paratii M L si M A pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna dezbaterea succesiunilor succesive ale defunctilor: M C, decedat la data de 10 februarie 2005 cu ultimul domiciliu in comuna B, judetul V, M A, decedata la data de 06 ianuarie 2007, cu acelasi ultim domiciliu, M M, decedat la data de 24 martie 2008 cu acelasi ultim domiciliu in sensul de a se stabili masa succesorala, mostenitorii, cotele, sa se dispuna iesirea din indiviziune, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii reclamantii au sustinut ca ei sunt fiii defunctului M M, respectiv nepotii defunctului M C si M A, iar parata M L este sotia supravietuitoare a tatalui lor, M M, din a doua casatorie si paratul M A, fratele tatalui lor, masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor M C si M A cuprinzand: suprafata de 4,53 ha teren intravilan si extravilan situat pe raza localitatii si comunei B, judetul V, doua case de locuit si anexe gospodaresti edificate pe terenul intravilan sus mentionat, doua certificate de actionar, iar de pe urma defunctului M M: bunuri mobile, respectiv un certificat de actionar S.I.F. Moldova, o mobila sufragerie, un dormitor, bucatarie, hol, aparate de uz casnic inclusiv centrala termica de apartament, precum si bunuri imobile, respectiv: doua locuri de veci situate in cimitirul „Eternitatea” B, un apartament cu 2 camere si cota indiviza teren aferent situat in B, strada E, nr. 30, bloc B5, scara A, ap.23, judetul V, cota indiviza de ˝ din suprafata de 4,53 ha teren extravilan si intravilan situat pe raza localitatii si comunei B, judetul V, din doua case de locuit si anexe gospodaresti edificate pe terenul intravilan sus mentionat, doua certificate de actionar.

Mai arata reclamantii ca bunurile venite din succesiunea defunctului M M se gasesc in posesia paratei M L, iar certificatele de actionar ale bunicilor in posesia paratului M A.

In drept s-au invocat disp. art. 728 Cod civil, art. 673 indice 1 si urm. Cod procedura civila.

Prin intampinare paratul M A a sustinut ca este de acord cu dezbaterea succesiunilor defunctilor M C si M A care sunt parintii sai, insa el nu detine cele doua certificate de actionar la care s-a facut referire.

Intampinare a formulat si parata M L care a aratat ca este de acord cu actiunea reclamantilor, ca din apartamentul situat in B, strada E, nr. 30, bloc B5, scara A, etaj 3, ap. 23, ea detine cota indiviza de ˝ ca bun dobandit in timpul casatoriei cu defunctul, referitor la bunurile mobile ce cuprind: o biblioteca, canapea si doua fotolii, acestea sunt bunurile ei proprii si nu intra in masa succesorala, urmand a fi incluse in masa succesorala cota indiviza de ˝ din comoda din sufragerie, sifonierul din dormitor, mobila de bucatarie si masina de spalat, televizorul, congelatorul, centrala termica.

Mai arata parata M L ca exista o datorie care greveaza bunurile succesorale ale defunctului M M si anume un imprumut in suma de 2900 lei facut la 10 ianuarie 2006 din care au cumparat dulapul cu doua usi, setul M dus la tara la B, s-a montat tamplaria din PVC termopan la apartament, respectiv geam si usa la sufragerie, geam la bucatarie, la baie, dormitor, faianta, gresie, pentru care detine facturi, imprumut din care a achitat pana la decesul defunctului suma de 1800 lei, dupa decesul acestuia si pana la sfarsitul lunii septembrie 2009 suma de 1236 lei si mai este de achitat suma de 1115, 86 lei, deci pasivul succesoral este in suma de 2352,16 lei.

Prin raspunsul la intampinarea paratei M L, reclamantii au aratat ca daca ea sustine ca a achitat sume de bani in contul achizitionarii de bunuri comune, aceste sume se imputa asupra cotitatii sale din acele bunuri, iar prin precizarile aflate la filele 50-52, dosar, au aratat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului M C, decedat la data de 10 februarie 2005 cuprinde suprafata de 4,53 ha teren situat pe raza localitatii si comunei B, judetul V, cota indiviza din cele doua case de locuit, un certificat de actionar, mostenitori fiind M A in calitate de sotie supravietuitoare cu cota de Ľ si paratii M M si M A, fii, fiecare cu cota de 3/8 din masa succesorala, ca mostenitori ai defunctei M A, decedata la data de 6 ianuarie 2007 sunt M A si M M, fii, cu cota de ˝ pentru masa succesorala cuprinzand cota indiviza de Ľ din suprafata de 4,53 ha teren situat pe raza localitatii B, 5/8 din cele doua constructii din aceiasi localitate, un certificat de actionar, iar ai defunctului M M decedat la data de 23 martie 2008 sunt M L, in calitate de sotie supravietuitoare cu cota de Ľ, ei reclamantii in calitate de fii cu cota de cate 3/12, fiecare, masa succesorala cuprinzand cota indiviza de ˝ din: comoda, sufragerie, sifonier cu doua usi dormitor, mobila de bucatarie, masina de spalat, televizor, congelator, centrala termica de apartament, precum si urmatoarele bunuri imobile, respectiv cota de 1/1 din doua locuri de veci situate in cimitirul „Eternitatea” B dobandite la data de 19 iunie 2000, cota de ˝ din imobilul apartament cu doua camere si cota indiviza teren aferent situat in B, strada E, nr. 30, bloc B5, scara A, etaj 3, ap.23, judetul V, cota indiviza de ˝ din suprafata de 4,53 ha teren situat pe raza localitatii si comunei B, judetul V, din cele doua case de locuit aflate in aceeasi localitate, din doua certificate de actionar.

Instanta a solicitat aparatorului paratei M L clarificari in legatura cu intampinarea – cerere reconventionala si aflata la filele 38-39, dosar, iar acesta a aratat asa cum s-a retinut prin incheierea pronuntata in sedinta publica din 25 noiembrie 2009 ca intelege sa completeze masa succesorala cu setul M, ca solicita de la reclamanti pasivul succesoral in suma de 2352 lei, parte din imprumutul pe care l-a facut parata M L in timpul vietii defunctului M M ce se regaseste in imbunatatirile apartamentului, iar prin precizarile aflate la fila 66, dosar din 6 ianuarie 2010 a aratat ca daca reclamantii recunosc valoarea cotei succesorale a defunctului M M la suma de 1900 lei nu mai intelege sa solicite expertiza merceologica, considerand ca suma de 1176 lei este datoria defunctului M M din imprumutul de 2900 lei, facut in timpul casatoriei cu parata M L, reprezentand executat si montat tamplarie din termopan (geam la sufragerie, dormitor, bucatarie si baie, usa la sufragerie), faianta si gresie din apartament respectiv jumatate din datoria de 2352 lei ramasa neachitata la data decesului defunctului M M din imprumutul de 2.900 lei.

Reclamantii au raspuns la precizarile paratei M L si au aratat ca sunt de acord cu valoarea cotei succesorale din bunurile mobile ale defunctului M M la suma de 1.900 lei, insa sumele de bani pe care sustine ca le-a cheltuit pentru achizitionarea bunurilor comune se imputa asupra cotitatii sale din aceste bunuri.

In prezenta cauza s-a administrat proba cu inscrisuri: certificatele de deces ale defunctilor M C, M A, M M, acte de stare civila ale partilor, sesizarea privind deschiderea procedurii succesorale a defunctului M M, titlu de proprietate nr. 679, cod 38162568 emis la data de 10 septembrie 2002 pe numele defunctului M C, adeverinta emisa la data de 19 ianuarie 2008 de Primaria comunei B, judetul V in care se mentioneaza ca defunctii M C si M A figureaza in evidente cu o casa de locuit si teren in suparafata de 4,53 ha, contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 745 din 27 noiembrie 2001 la BNP Virgil Trif, certificate de atestare fiscala pentru apartamentul din B si casa de locuit din B, imobile ce constituie obiectul partajului, graficul de rambursare a creditului in suma de 2900 lei contractat in timpul vietii defunctului M M, facturi fiscale privind achzitionarea de catre parata reclamanta M L a tamplariei PVC la data de 12 si 14 februarie 2006, adresa nr. 785 din 3 decembrie 2008 a Consiliului Local B Serviciul Administrare Cimitire in care se mentioneaza ca M M este proprietarul a doua locuri de veci din sectia X-a randul 2 cu nr. 16 si 17, Cimitirul „Eternitatea” B conform actului de proprietate nr. 217 din 19 iunie 2000, a fost efectuata o expertiza tehnica judiciara in constructii, expert ing. A Costel privind evaluarea apartamentului din B, a celor doua case de locuit si a anexelor gospodaresti situate in comuna B, judetul V, identificarea lucrarilor la apartament pretinse a fi efectuate de parata-reclamanta M L, intocmirea schitelor, evaluarea celor doua locuri de veci, dar si o expertiza topografica expert tehnic judiciar B I M pentru evaluarea terenului mentionat in titlul de proprietate nr. 677/49074 din 10 septembrie 2002 eliberat pe numele defunctului M C, propuneri de lotizare cu variante de atribuire, expertize la care partile au formulat obiectiuni si au fost solutionate de expertul in constructii prin suplimentul aflat la filele 167-169, dosar si de expertul topograf B I M prin suplimentul aflat la filele 172-174, dosar.

Desi expertii au argumentat raspunsul la obiectiunile formulate aparatorul reclamantilor a solicitat ca la stabilirea valorii apartamentului si a caselor cu anexe gospodaresti sa se aiba in vedere valoarea de impozitare.

Din probatoriul administrat in cauza, instanta retine ca la data de 10 februarie 2005 a decedat M C, cu ultimul domiciliu in comuna B, judetul V, mostenitori fiind in baza art. 1 din Legea nr. 319/1944, M A in calitate de sotie supravietuitoare cu cota de Ľ din masa succesorala si fiii acestuia, in baza art. 669 Cod civil, respectiv: M A si M M, cu cota de cate 3/8 fiecare din masa succesorala ce cuprinde: cota indiviza de ˝ din doua case de locuit si anexe gospodaresti (bucatarie, magazii, beci) edificate pe terenul din intravilan din sat si com.B, jud.V mentionat in titlul de proprietate nr.677/49074 cod 38162568 emis la data de 10 septembrie 2002 de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate V, suprafata de 4 ha si 5300 m.p., din care 3548 m.p. in intravilan si 41.752 m.p. in extravilan, mentionat in titlul de proprietate nr.677/49074 cod 38162568 emis la data de 10 septembrie 2002 de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate V.

La data de 6 ianuarie 2007 a decedat M A, cu ultimul domiciliu in comuna B, judetul V mostenitori fiind in baza art. 669 Cod civil cei doi fii ai defunctei, cu cote egale de cate ˝ pentru masa succesorala ce cuprinde: cota indiviza de 5/8 din cele doua case de locuit si anexe gospodaresti (bucatarie, magazii, beci) edificate pe terenul din intravilan din sat si com.B, jud.V mentionat in titlul de proprietate nr.677/49074 cod 38162568 emis la data de 10 septembrie 2002 de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate V si cota indiviza de Ľ din suprafata de 4 ha si 5300 m.p. mentionata in titlul de proprietate nr.677/49074 cod 38162568 emis la data de 10 septembrie 2002 de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate V.

La data de 23 martie 2008 a decedat M M, cu ultimul domiciliu in B, mostenitori fiind in baza art. 669 Cod civil reclamantii: M I D in calitate de fiica, M A M si M C, in calitate de fii, dar si parata reclamanta M L, in calitate de sotie supravietuitoare, in baza art. 1 din Legea 319/1944, fiecare cu cota de Ľ din masa succesorala ce cuprinde cota valorica mostenita de defunctul M M din succesiunea defunctilor sai parinti: M C si M A, dar si cota indiviza de ˝ din urmatoarele bunuri mobile, respectiv: comoda din sufragerie, sifonier cu doua usi in dormitor, mobila de bucatarie, masina de spalat, televizor, congelator, aceeasi cota indiviza din imobilul, apartament nr. 23, situat in B, strada E, nr. 30, bloc D5, scara A, etaj 3, judetul V, dar si doua locuri de veci din Cimitirul „Eternitatea” B, sectia X, randul 2, cu nr. 16,17, cu precizarea ca acestea sunt in cota de 1/1 proprietatea defunctului deoarece au fost dobandite de el prin actul de proprietate nr.217 din 19 iunie 2000 si ulterior s-a casatorit cu parata-reclamanta M L la data de 15 februarie 2001.

Fata de cele retinute instanta urmeaza ca in baza art. 651 Cod civil sa admita actiunea reclamantilor, sa stabileasca mostenitorii in baza textelor de lege sus invocate, pentru fiecare succesiune, dar si masa succesorala tinand cont de faptul ca existenta bunurilor imobile rezulta din actele de proprietate depuse la dosarul cauzei, iar cu privire la bunurile mobile incluse in masa succesorala a defunctului M M, reclamantii si parata reclamanta M L au convenit ce bunuri mobile sa fie incluse in masa succesorala, dar si valoarea lor, respectiv suma de 950 lei.

Nu pot fi retinute ca facind parte din masa succesorala a defunctilor M C si M A certificate de actionar, intrucat paratul M A a sustinut ca acestea nu se afla in posesia lui, iar reclamantii nu au facut dovada contrara acestei situatii relatate.

In ce priveste valoarea bunurilor imobile, instanta apreciaza ca cele doua expertize sunt utile cauzei, valoarea pentru bunurile imobile ce au constituit obiectul expertizelor fiind determinata de experti dupa criterii argumentate, astfel ca dupa stabilirea valorii bunurilor incluse in fiecare succesiune se va stabili si cota valorica cuvenita fiecarui mostenitor.

In temeiul disp. art. 728 Cod civil se va dispune iesirea din indiviziune a partilor, prin atribuirea direct in proprietate a loturilor conform vointei partilor, asa cum prevad disp. art. 673 indice 9 Cod procedura civila, respectiv paratei-reclamante M L apartamentul nr. 23 situat in B, strada E, nr. 30, bloc B5, scara A, etaj 3, judetul V la care detine cota de ˝ ca bun comun dobandit in timpul casatoriei cu defunctul, dar si bunurile mobile, incluse in masa succesorala a defunctului M M, la care de asemenea detine cota de ˝ ca bunuri comune dobandite in timpul casatoriei cu defunctul, dar si un loc de veci, paratului M A urmand a-i fi atribuit lotul nr. 2 individualizat de expertul in constructii cu teren intravilan in suprafata de 1774 m.p. individualizat in anexa supliment a raportului de expertiza topografica, precum si lotul nr.2 teren extravilan, individualizat de expertul topograf, in varianta a 2-a a raportului de expertiza, iar reclamantilor lotul nr.1 individualizat de expertul in constructii, cu teren intravilan in suprafata de 1774 m.p. individualizat in anexa supliment a raportului de expertiza topografica, lotul nr. 1 teren extravilan individualizat de expertul topograf in varianta a 2-a a raportului de expertiza, precum si un loc de veci situat in Cimitirul „Eternitatea” B, sectia X-a, randul 2, respectiv cel cu incinta realizat pentru defunctul M M.

In temeiul disp. art. 742 Cod civil diferenta de valoare va fi compensata prin plata sultei, cu stabilirea termenului de plata asa cum prevad disp. art. 673 indice 10 alin.4 Cod procedura civila.

Deoarece parata reclamanta a facut dovada imprumutului contractat la data de 10 ianuarie 2006 in timpul convietuirii cu defunctul M M, respectiv suma de 2900 lei, din care a achitat 1800 lei pana la decesul defunctului, 24 martie 2008, apoi a achitat suma de 1236 lei, de la decesul sotului pana la sfarsitul lunii septembrie 2009, ramanand de achitat suma de 2352 lei, instanta apreciaza ca aceasta suma reprezinta o datorie a succesiunii defunctului, iar potrivit disp. art. 777 Cod civil coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii fiecare in proportie cu partea sa ereditara. Cum din imprumutul efectuat parata reclamanta M L a cumparat asa cum a aratat in intampinarea initiala setul M care a fost dus la B, bun mobil ce nu a fost inclus in masa succesorala a defunctului M M, iar restul sumei a fost folosita pentru montat tamplarie PVC termopan la apartament, geam, usa la sufragerie, geam la bucatarie, geam la baie, dormitor, faianta, gresie, imbunatatiri care au sporit valoarea apartamentului luata in calcul la stabilirea cotelor succesorale, dovedite in parte cu chitantele depuse la dosarul cauzei, instanta urmeaza sa admita in parte cererea privind pasivul succesoral, respectiv pentru suma de 1000 lei, suma pe care reclamantii urmeaza sa o plateasca paratei reclamante M L in temeiul disp. art. 774 Cod civil ca o consecinta a achitarii ratelor la imprumutul efectuat in timpul vietii defunctului M C.

Reclamantii au facut cheltuieli de judecata in suma de 4380 lei, tinand cont ca le-a fost restituita taxa de timbru in suma de 2040 lei prin incheierea din 11 ianuarie 2010 data in dosar nr. 6354/189/2009, retinandu-se ca nu este datorata motiv pentru care instanta nu a mai pus in vedere reclaantilor sa achite diferenta de taxa de timbru, paratul M A in suma de 1450 lei, iar parata M L in suma de 2508,66 lei, cheltuieli de judecata ce urmeaza a fi suportate de partile din proces, cu precizarea ca in sarcina paratei reclamante M L nu pot fi incluse cele efectuate cu expertiza topografica, reclamantii urmand a suporta parte din cele efectuate pentru capartul de cerere pasiv succesoral.

Actiunea pentru capatul de cerere dezbatere succesiuni succesive a fost timbrata conform disp. Legii nr. 146/1997, anterioare modificarii prin Legea nr. 276/2009.

Etichete:

Succesiuni. Iesirea din indiviziune. Criterii de atribuire loturi. Desi piritul a solicitat ca imobilul sa ramina in indiviziune insa potrivit disp.art.728 Cod civil nimeni nu poate fi obligat a ramine in indiviziune

R O M Â N I A

JUDECATORIA BÂRLAD

Succesiuni. Iesirea din indiviziune. Criterii de atribuire loturi. Desi piritul a solicitat ca imobilul sa ramina in indiviziune insa potrivit disp.art.728 Cod civil nimeni nu poate fi obligat a ramine in indiviziune , astfel ca, dupa stabilirea masei succesorale, a cotei valorice cuvenite fiecarei parti, instanta urmeaza sa dispuna iesirea din indiviziune.

In baza disp.art.673 ind.9 Cod proc.civila potrivit carora la formarea si atribuirea loturilor se va tine cont de marimea cotei parti cuvenita fiecaruia, natura bunului, domiciliul partilor instanta urmeaza sa atribuie imobilul reclamantului intrucit detine cota de 5/8 din imobil ,locuieste in prezent in imobil si nu are o alta locuinta.

La data de 13 mai 2008, cu nr.x a fost inregistrata la instanta actiunea prin care reclamantul MIV a solicitat in contradictoriu cu piritii: MI, MVV, BM, PV pronuntarea unei hotariri prin care sa se dezbata succesiunea ramasa de pe urma defunctei MM, decedata la 20 iunie 2002 cu ultimul domiciliu in com.I, jud.Vaslui.

In motivarea actiunii, reclamantul sustine ca defuncta MM este sotia lui, el avind calitatea de sot supravietuitor cu cota de Ľ din masa succesorala, iar piritii sunt fii lui, fiecare cu cota de 4/16 din masa succesorala ce cuprinde cota indiviza de ˝ din imobilul casa de locuit aflat in intravilanul com.B, jud.Vaslui, terenul fiind proprietatea lui exclusiva, urmind ca imobilul sa-i fie lui atribuit cu obligarea la plata sultei ,iar piritii sa fie obligati la pasivul succesoral corespunzator cotelor lor succesorale.

In sedinta publica din 16 iunie 2008, reclamantul a facut precizarea prin aparator ca valoarea pasivului succesoral este in suma de 1000 lei sub rezerva majorarii.

In sedinta publica din 17 septembrie 2008 se prezinta piritii, iar in urma legitimarii s-a constatat ca pirita BM se numeste BV, conform actului de identitate aflat la fila 31 dosar.

Referitor la actiunea formulata ,piritii au aratat ca sunt de acord cu dezbaterea succesiunii cu pecizarea ca jumatate din terenul intravilan este instrainat si exista si o casa pe teren conform actului de vinzare cumparare ce a fost depus la dosarul cauzei.

In ce priveste pasivul succesoral, piritele BV si PV au precizat ca nu sunt de acord cu plata acestuia deoarece au suportat cheltuielile de inmormintare impreuna cu reclamantul, iar piritii MVV si MI ca nu au contribuit la cheltuielile de inmormintare si nu sunt de acord cu plata lor.

In prezenta cauza reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul piritilor, proba testimoniala pentru pasivul succesoral, expertiza topometrica, asa cum s-a retinut in incheierea pronuntata in sedinta publica din 16 iunie 2008, cu precizarea in sedinta publica din 17 septembrie 2008 ca s-a solicitat expertiza tehnica in constructii pentru evaluarea casei de locuit si a terenului intravilan, iar piritii asa cum s-a retinut in aceeasi sedinta publica, proba cu inscrisuri, respectiv actul de vinzare cumparare al casei supusa partajului pentru capatul de cerere dezbaterea succesiunii, cu mentiunea ca nu solicita probe pentru pasivul succesoral.

Pentru capatul de cerere pasiv succesoral a fost audiata pentru reclamanta martora PI, depozitie fila 49,dosar.

Instanta i-a pus in vedere reclamantului prin aparator, asa cum s-a retinut prin incheierea pronuntata in sedinta publica din 15 octombrie 2008 sa faca precizari referitoare la terenul pe care se afla imobilul casa de locuit, iar reclamantul a aratat prin inscrisul de la fila 55, dosar ca masa de impartit cuprinde imobilul, casa de locuit compus din doua camere si hol construita din valatuci, acoperita cu tigla, precum si ˝ din suprafata de 250 mp teren dobindit in timpul casatoriei prin contractul de vinzare cumparare autentificat sub nr.142 din 31 ianuarie 1978 la fostul Notariat de Stat Local Bârlad.

Ulterior a facut mentiunea, asa cum s-a retinut in incheierea pronuntata in sedinta publica din 29 octombrie 2008 ca este de acord cu partajarea terenului aferent imobilului, respectiv cel in suprafata de 440 mp ,evidentiat in titlul de proprietate nr.85/47378, cod 38164348 emis pe numele reclamantului aflat la fila 11, dosar, obiectivul expertizei in constructii fiind evaluarea imobilului, casa cu teren aferent, curti constructii in suprafata de 440 mp la pretul actual de circulatie.

Din probatoriul administrat in cauza, instanta retine ca la 20 iunie 2002 a decedat MM, mostenitori fiind reclamantul MIV in calitate de sot supravietuitor in baza art.1 din Legea nr.319/1944 cu cota de Ľ din masa succesorala si piritii MVV, MI, BV, PV, fii si fiice, asa cum rezulta din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale actele de stare civila depuse la dosarul cauzei, in calitate de descendenti, cu cote egale, respectiv 3/16, in baza disp.art.659,669 Cod civil.

In ce priveste masa succesorala aceasta reprezinta cota indiviza de ˝ din imobilul succesoral, casa de locuit situat in sat T, com.I, jud.Vaslui, intrucit din contractul de vinzare-cumparare autentificat sub nr.142 din 31 ianuarie 1978 la fostul Notariat de Stat Local B (fila 36,dosar) rezulta ca reclamantul impreuna cu sotia , defuncta MGM au cumparat imobilul casa de locuit situat in sat S ,com.I, jud.Vaslui, iar la data cumpararii terenul aferent constructiei in suprafata de 250 mp a trecut in proprietatea statului.

In cererea privind deschiderea procedurii succesorale ramase de pe urma defunctei MM, sunt mentionate ca facind parte din masa succesorala suprafetele de teren pe care le regasim in titlul de proprietate nr.85/47379 cod 38164348, insa acest titlu este emis pe numele reclamantului astfel ca instanta nu poate include in masa succesorala decit suprafata de teren curti constructii de 440 mp situata in tarlaua 5, parcela 174, avind ca vecinatati: Nord – VD , Sud – CV, Vest – drum comunal, Est – teren extravilan pe care reclamantul a recunoscut ca a dobindit-o in timpul casatoriei cu defuncta.

Sustinerile piritilor ca nu sunt de acord cu masa succesorala indicata de reclamant nu pot fi retinute intrucit titlul de proprietate este emis asa cum am precizat anterior pe numele reclamantului, este un act valabil incheiat, in actul de cumparare al casei nu este mentionat terenul, iar referitor la actul de instrainare al terenului intravilan la care fac referire piritii (filele 88,89) instanta nu are calitatea sa-l cenzureze deoarece nu contine obiectul acestui dosar.

Imobilul, casa de locuit, cu terenul extravilan in suprafata de 440 mp a fost evaluat de expert la suma de 9114 lei, expertiza la care piritul MI a avut obiectiuni in sensul ca valoare este prea mica, obiectiune respinsa de instanta deoarece imobilul a fost construit in anul 1950, iar expertul a justificat corectiile aplicate.

Instanta urmeaza sa ia in calcul la stabilirea valorii masei de impartit cota indiiviza de ˝ din imobil urmind sa stabileasca cota valorica cuvenita fiecarei parti functie de cota ce i se cuvine fiecaruia.

In ce priveste iesirea din indiviziune, piritul MI a solicitat ca imobilul sa ramina in indiviziune insa potrivit disp.art.728 Cod civil nimeni nu poate fi obligat a ramine in indiviziune , astfel ca, dupa stabilirea masei succesorale, a cotei valorice cuvenite fiecarei parti, asa cum am precizat anterior instanta urmeaza sa dispuna iesirea din indiviziune.

In baza disp.art.673 ind.9 Cod proc.civila potrivit carora la formarea si atribuirea loturilor se va tine cont de marimea cotei parti cuvenita fiecaruia, natura bunului, domiciliul partilor instanta urmeaza sa atribuie imobilul reclamantului intrucit detine cota de 5/8 din imobil ,locuieste in prezent in imobil si nu are o alta locuinta.

Ca o consecinta a atribuirii bunului reclamantului, acesta va fi obligat in temeiul art.742 Cod civil, art.673 ind.10 Cod proc.civila la plata sultei catre ceilalti piriti functie de cotele ce li se cuvin.

Instanta urmeaza sa admita in baza art.774 Cod civil, art.673 ind.5 Cod proc.civila si capatul de cerere privind obligarea piritilor la plata pasivului succesoral fiecare in proportie cu partea sa ereditara deoarece prin martora audiata PI, depozitie fila 49, dosar, reclamantul a facut dovada ca el este cel care a facut cheltuielile pentru inmormintarea defunctei MM si pomenile ulterioare, in timp ce piritii MIV si MI au sustinut ca nu au contribuit la cheltuielile de inmormintare, iar piritele ca au contribuit, insa nu au formulat probe pentru a dovedi sustinerile.

In temeiul disp.art.274, 276 Cod proc.civila, piritii urmeaza a fi obligati sa plateasca reclamantului parte din cheltuielile de judecata efectuate de acesta reprezentind taxa de timbru, timbru judiciar, onorar de avocat, indemnizatie de expertiza functie de cota ce i se cuvine fiecaruia.

Actiunea a fost legal timbrata si s-a aplicat timbru judiciar corespunzator.

Etichete:

Succesiuni

Prin sentinţa civilă nr. 592/2010 s-a respins exceptia inadmisibilitătii invocată de pârâţi, s-a respins capătul de cerere actiunii având ca obiect actiune posesorie formulată de reclamantii ambii domiciliati în loc….. jud.Suceava în contradictoriu cu pârâtii ….. cu acelasi domiciliu ca nefondat.

S-a admis cererea de evacuare formulată de reclamantii …….. ambii domiciliati în loc…. jud.Suceava în contradictoriu cu pârâtii …….cu acelasi domiciliu.

S-a dispus evacuarea pârâtilor din imobilul situat în sat .. com… jud.Suceava.

Prin cererea adresată acestei instante si înregistrată sub nr. 3439/227/2009 reclamantii :………. au solicitat pe cale de ordonantă preşedintială evacuarea pârâtilor ……… din imobilul situat în loc…….. jud.Suceava imobil ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întretinere si uzufruct viager autentificat sub nr. 339/6.02.2004 la BNP ….

În fapt reclamantii arată că la data de 6.02.2004 am încheiat cu pârâţii contractul de vânzare cumpărare imobiliară, cu clauză de întreţinere şi uzufruct viager autentificat sub nr. 339/6.02.2004 Ia BNP ….

In schimbul transmiterii nudei proprietăţi şi a păstrării pentru ei a dreptului de uzufruct viager, pârâţii se obligau să îi întreţină pe tot timpul vieţii, să le asigure cele necesare traiului,, să îi îngrijească în caz de boală.

Pârâţii au primit de Ia ei, părinţii, nuda proprietate asupra suprafeţei de 6900 mp – 2.11 I mp teren arabil, 2600 mp teren fânaţ, 359 mp drum iar restul cu categoria de folosinţă C+C precum şi una casă de locuit, un grajd, una bucătărie şi alte anexe.

Cu toate că potrivit prevederilor contractului sus menţionat ei au păstrat dreptul de uzufruct viager, au permis pârâţilor să locuiască şi să folosească acele imobile, dar, de mai mult timp, aceşti au uita îndatoririle pe care şi le-au asumat, potrivit celor menţiona în contract.

Astfel, cu toate că sunt în vârstă şi suferă de mai multe afecţiuni pârâţii nu s-au interesat de starea lor de sănătate, deşi au fost nevoiţi să se interneze în spital şi au suferit şi intervenţii chirurgicale.

Nu i-au vizitat la spital, nu le-au adus medicamente şi cele necesare traiului de zi cu zi, ba, mai mult de atât, au fost nevoiţi să apeleze la organele de poliţie din localitate pentru a aplana conflictele izbucnite.

Precizează reclamantii că sunt persoane în vârstă şi au considerat că este necesar să se adreseze autorităţilor atât timp cât pârâtul a provocat certuri şi scandal la locuinţa lor.

Pentru că există clauze contractuale care nu sunt respectate au

promovat acţiune la această instantă pentru rezilierea acestui contract

şi totodată solicită si evacuarea pârâţilor din imobilul pentru care ei

au rezerva dreptului de uzufruct viager şi totodată solicită ca pârâţii

să le predea posesia acestor imobile.

In dovedire au depus la dosar înscrisuri si au solicitat proba cu martori.

Ulterior reclamantii îşi precizează actiunea în sensul că solicită judecarea prezentei cauze pe calea dreptului comun iar nu pe calea ordonantei preşedintiale.

Legal citati pârâtii depun la dosar întâmpinare (f.23- 26) si cerere reconventională (f.27-32).

Arată că în cauză se impune suspendarea în temeiul art. 244 pct.1 Cpciv având în vedere că dezlegarea pricinii atârnă în totul de solutionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. 3405/227/2009 cu termen de judecată la data de 21.12.2009 având ca obiect rezilierea contractului de vânzare- cumpărare cu clauză de uzufruct viager si întretinere autenrtificat sub nr. 339/6.02.2004 la BNP ….

În cauza susmenţionată au formulat cerere reconventională prin care au solicitat obligarea reclamanţilor să le plătească suma de 156.300 lei reprezentând c/v imobilelor edificate din contributia lor proprie, precum şi îmbunătăţirile făcute în gospodăria ce a constituit obiectul contractului de vânzare cumpărare .

Deasemenea prin cererea reconvenţională au solicitat un drept de retenţie asupra imobilelor, până la achitarea integrală a sumei pretinse.

În subsidiar, invocă excepţia de inadmisibilitate a acţiunii promovate sub aspectul ambelor capete de cerere motivat de următoarele :

-evacuarea presupune raporturi locative între părţile litigante, ori în speţă nu există astfel de raporturi;

-acţiunea posesorie presupune apărarea în justiţie a posesiei împotriva unor acte de tulburare sau deposedare ,

Deasemenea acţiunea posesorie prev. de art 674 c.pr.civ. presupune întrunirea cumulativă a trei condiţii: să nu fi trecut mai mult de un an de la tulburare sau deposedare; reclamantul să fi posedat bunul cel puţin un an înainte de tulburare sau deposedare; posesiunea reclamantului să fie o posesiune utilă;

In cauză nu se pune problema posesiei, ei pârâţii fiind proprietarii imobilelor asupra cărora au făcut îmbunătăţiri cu acordul reclamantilor. Nu au exercitat acte de violentă sau deposedare a bunurilor transmise lor prin contract si stăpânite fără vreo opunere din partea reclamantilor.

Nefiind întrunite conditiile expres prevăzute de lege pentru cele două capete de cerere consideră că actiunea este inadmisibilă motiv pentru care se impune respingerea acesteia.

Pe fond, solicită să se respingă acţiunea ca nefondată, întrucât, cu acordul reclamanţilor, s-au mutat în imobilele ce constituie obiectul contractului de vânzare cumpărare, în care au făcut îmbunătăţiri substanţiale, schimbând în totalitate valoarea şi configuraţia acestora, tocmai pentru faptul că părinţii şi ceilalţi fraţi ai lor au fost de acord cu aceste lucrări şi investiţii.

Cu toate că reclamanţii şi-au păstrat dreptul de uzufruct asupra imobilelor construcţii, aceştia nu au manifestat nici o opoziţie pe tot parcursul edificării şi executării îmbunătăţirilor ce s-au impus.

În dovedire vor depune în copie întâmpinarea şi cererea reconvenţională, formulate în dosarul ce are ca obiect reziliere contract, în care au arătat pe larg ce construcţii au edificat şi ce îmbunătăţiri au făcut în gospodăria transmisă lor prin contract.

Invederează instanţei că între părţi au existat relaţii foarte bune până în anul 2008, cînd a decedat soţul unei fiice a reclamanţilor, care a început să-i influenţeze , cu scopul, probabil, de a se muta în construcţiile edificate din contribuţia lor.

Pentru dovedirea susţinerilor arată pârâtii că înţeleg să se folosească de proba testimonială şi înscrisuri.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri si martori.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Exceptia de inadmisibilitate sub aspectul ambelor capete de cerere urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Dispozitiile art.480 Ccivil justifică deopotrivă exercitiul dreptului de proprietate, cât si pe cel ce decurg din acesta, cum ar fi dreptul de folosinţă.

Dacă, în urma probatoriului administrat se constată că pârâtii folosesc fără nici un titlu locativ imobilul, se poate aprecia că acestia încalcă dreptul de folosintă al reclamantilor drept care intră în continutul dreptului de proprietate.

În aceste conditii reclamantii au la îndemână formularea unei actiuni în evacuare pentru a se sanctiona dreptul încălcat de pârâti.

A admite contrariul si a obliga reclamantii să formuleze o actiune petitorie ar însemna să nu se dea eficientă principiului disponibilitătii.

În ceea ce priveste actiunea posesorie pe fond se va analiza dacă sunt îndeplinite sau nu conditiile impuse de lege.

Pe fondul pricinii, instanta retine că între părti s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager si întretinere autentificat sub nr. 339/2004 de BNP Maria Apostol.

Prin conventia mentionată părtile au convenit ca pârâtii să intre în stăpânirea de fapt a imobilului după stingerea dreptului de uzufruct viager mentionat în contract si instituit în favoarea reclamantilor.

Ca atare, potrivit art. 517 Cod civil, proprietarul lucrului supus în speţă la uzufruct, este redus la dreptul de a dispune doar, neputându-se servi sau bucura de lucru, căci îi este interzis să lipsească pe uzufructuar de folosinţa acestuia.

Mai mult, uzufructuarul poate exercita toate acţiunile (petitorie, confesorie sau posesorie) care au ca obiect realizarea drepturilor a căror folosinţă o are întocmai cum le-ar exercita proprietarul.

La rândul său, nudul proprietar nu are faţă de uzufructuar decât o obligaţie pasivă sau negativă şi, cât timp durează uzufructul, el trebuie să respecte sarcina reală stabilită contractual, în conformitate cu art. 518 din Codul civil.

Constatând că reclamantii sunt împiedicati în exercitarea dreptului de folosintă, instanta văzând si dispozitiile legale enunţate va admite cererea în evacuare si va dispune evacuarea pârâtilor din imobilul situat în sat …….com….. jud.Suceava.

În privinta actiunii posesorii instanta în raport de disp. art. 674 si urm. Cpciv constată următoarele:

În ceea ce priveste actiunea în complângere nu este îndeplinită conditia ca tulburarea de fapt să se producă fără consimţământul celui care îl deţine. Chiar reclamantul sustine ideea unui acord din partea lor de a se permite pârâtilor să folosească parte din imobil.

În ceea ce priveste actiunea în reintegrare nu este dată si dovedită împrejurarea unei deposedări cu violentă din partea pârâtilor.

În aceste conditii actiunea posesorie urmează a fi respinsă ca nefondată.

Etichete:

Succesiune

Tip: Decizie
Nr./Dată: 21/R (13.01.2009)
Autor: Tribunalul Vaslui
Domenii asociate: succesiuni, moşteniri

Pe rol judecarea contestaţiei formulată de reclamantul AG împotriva deciziei civile nr. 988/R din 01 iulie 2008 pronunţată de Tribunalul Vaslui, având ca obiect-succesiune.

Asupra recursului civil de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.09.2008 sub nr. 2727/89/2008 contestatorul AGa formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele.

Prin decizia civilă nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui instanţa a admis contestaţia formulată de AC, AL, ARL şi împotriva deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui, pe care a anulat-o, a admis recursul declarat de AC, AL, CDM şi ARL împotriva sentinţei civile nr. 1802/2007 a Judecătoriei Bârlad pe care a modificat-o în sensul că a respins cererea formulată de AGîn contradictoriu cu pârâţii AC, AL, CDM şi ARL privind completarea certificatului de moştenitor nr. 544/1979 eliberat de Notariatul de Stat Bârlad.

A admis în parte cererea de ieşire din indiviziune formulată de AG şi în consecinţă a dispus ieşirea din indiviziune pentru suprafaţa de 218 m.p. teren situat în Bârlad, ……. cu o valoare de 138.102.340 lei, atribuind pârâţilor AC, AL, CDMşi ARL suprafaţa de 218 m.p. teren şi obligându-i să achite sultă reclamantului AGîn sumă de 138.102.340 lei (ROL) sau 13810 lei (RON). Atribuirea terenului de 218 m.p. pârâţilor s-a dispus a se face conform anexei 2 la raportul de expertiză ce cuprinde schiţa terenului, în întreg, proprietatea defuncţilor AŞ şi AF(excluzând suprafaţa de 250 m.p. ce a făcut obiectul partajului şi luând în considerare doar 468 m.p. teren, pentru care autorii deţin acte de proprietate.

Au fost menţinute dispoziţiile din sentinţă cu privire la respingerea cererii reconvenţionale formulate de pârâţi în cererea ce priveşte constatarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 468 m.p. prin uzucapiune teren situat în Bârlad, …..

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de recurs a reţinut cu privire la primul motiv invocat în susţinerea admisibilităţii contestaţiei referitor la comiterea unor erori grav,e că este neîntemeiat.

Astfel, instanţa a reţinut că noţiunea de „greşeală materială” nu trebuie interpretată în mod extensiv, texul nevizând stabilirea eronată a situaţiei de fapt ci doar greşelile materiale care au determinat o soluţie greşită în mod „efectiv”. Este necesar aşadar ca eroarea materială gravă, invocată de parte, să privească o problemă de procedură, o eroare pentru verificarea căreia căruia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.

Cu privire la cel de-al doilea motiv invocat de către contestatori, referitor la omiterea cercetării motivelor invocate în cererea de recurs, cu prilejul pronunţării deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui, tribunalul a constatat că acesta este întemeiat.

Astfel, prin cererea de recurs formulată de către recurenţii AC, AL, CDM împotriva sentinţei civile nr. 1802/26.06.2007 a Judecătoriei Bârlad au fost invocate 9 motive de recurs, amplu detaliate, după cum urmează:

1. Recurenţii au arătat că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere, mai precis, nu s-a pronunţat cu privire la excepţia prescripţiei achizitive invocate prin întâmpinare.

2. Există o neconcordanţă între considerentele hotărârii şi dispozitiv, în sensul că deşi s-a dispus completarea certificatului de moştenitor doar cu 199 m.p., cererea formulat de reclamant a sesizat suprafaţa de 443 m.p. şi apoi la 468 m.p.

3. Instanţa de judecată a dispus completarea certificatului de moştenitor fără a se preciza modalitatea prin care defuncţii au dobândit suprafaţa solicitată.

Instanţa de judecată încearcă să justifice completarea certificatului de moştenitor prin invocarea a două instituţii care se exclud reciproc: instituţia vânzării atunci când se pretinde că au devenit proprietari prin cumpărare de la fam. Zaharia şi instituţia prescripţiei achizitive atunci când se pretinde stăpânirea de peste 30 de ani.

4. În mod greşit instanţa de judecată stabileşte că masa succesorală rămasă de pe urma defuncţilor este de 693 m.p. în condiţiile în care în afara certificatului de moştenitor nu există acte de proprietate.

5. Deşi instanţa a reţinut în considerente că pârâţii CDM şi AR sunt străini de succesiune în dispozitiv nu mai face vorbire de acest lucru. Oricum, nu s-a formulat o cerere de dezbaterea succesiunii lui AC.

6. Instanţa de judecată a dispus împărţirea şi a uni teren proprietatea vecinului Hunea, stăpânit de acesta de mai bine de 30 de ani.

7. În mod greşit instanţa de judecată a respinge cererea reconvenţională, deoarece prin joncţiunea posesiilor, au devenit proprietari prin uzucapiunea de 30 de ani.

8. Instanţa nu a argumentat de ce a preluat obiectivele uneia dintre expertize (exp. Chitariu), în condiţiile în care la dosar există două expertize.

9. Recurenţii arată că hotărârea este nulă pentru faptul că nu cuprinde motivarea în fapt şi în drept corespunzătoare.

Instanţa de recurs nu a făcut o analiză a motivelor de recurs formulate, mai precis o examinare a motivelor de modificare şi casare a hotărârii, ci doar motivele 7 şi 8 invocate au fost examinate de instanţă.

În consecinţă, instanţa admis contestaţia în anulare specială formulată şi a dispus anularea deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui.

Ca urmare a rejudecării recursului, instanţa a constatat că motivele invocate în cererea de recurs sunt, în mare parte, întemeiate. Astfel, în mod eronat Judecătoria Bârlad a dispus prin sentinţa civilă nr. 1802/2007 completarea certificatului de moştenitor nr. 544/1979 cu suprafaţa de 199 m.p., în condiţiile în care , în anul 1979, când acesta a fost eliberat, autorii aveau în proprietate suprafaţa de 468 m.p. teren situat în ….., cu toate că în certificat figura suprafaţa de 494 m.p.

Nu se poate dispune completarea certificatului de moştenitor cu o suprafaţă de teren pentru care defuncţii nu au deţinut acte de proprietate.

Terenul în suprafaţă de 468 m.p. a fost dobândit de către autorii părţilor printr-un act de vânzare-cumpărare din 1947, de la vânzătorii CZ şi SZ.

Deşi acest act de vânzare – cumpărare îmbracă forma unui înscris sub semnătură privată, nu s-a contestat de către părţi că autorii lor au dobândit în acest mod terenul (fila 26 dosar recurs).

Trebuie precizat faptul că menţiunile din certificatul de moştenitor fac deplina dovadă atâta timp cât nu s-a dovedit că acordul moştenitorilor este urmarea unui viciu de consimţământ.

Certificatul de moştenitor nu face dovada decât a calităţii de moştenitor, care a dobândit cu acest titlu bunurile ce constituie masa succesorală.

Cu privire la componenţa masei, certificatul de moştenitor nu poate face o asemenea dovadă chiar dacă o menţionează în cuprinsul său.

Certificatul de moştenitor se eliberează în urma unei proceduri necontencioase, fiind opera acordului de voinţă al succesorilor. El nu va putea fi atacat de aceştia decât pe motiv că consimţământul unuia din moştenitori a fost viciat prin eroare violentă sau dol (în cadrul unei proceduri contencioase sau jurisdicţionale) şi bineînţeles în cadrul termenului general de prescripţie.

Dacă s-ar constata că autorii au avut în proprietate şi alte bunuri ce nu au fost reţinute în masa succesorală din certificatul de moştenitor, se poate dispune ieşirea din indiviziune pentru aceste bunuri pe baza actului de proprietate pentru acel bun. Nu este necesară o completare a certificatului de moştenitor.

Cu atât mai puţin se poate face acest lucru în condiţiile în care nu există un acord al moştenitorilor şi nici un titlu de proprietate pentru bunul succesoral.

Pentru eliberarea certificatului de moştenitor în cadrul procedurii succesorale graţioase, în baza Decretului 40/1953, moştenitorii trebuie să-şi recunoască reciproc drepturile şi să-şi dea consimţământul la toate menţiunile din el privind calitatea de succesori, întinderea drepturilor succesorale şi alcătuirea masei partajabile.

În cauză s-a apreciat că nu există un acord al moştenitorilor, nu există nici un motiv pentru completarea certificatului de moştenitor din 1974, care la data eliberării lui a respectat procedura succesorală notarială şi nu în ultimul rând, pentru suprafaţa de teren cu care se solicită completarea certificatului de moştenitor autorii părţilor nu deţin acte de proprietate.

Autorii nu deţin acte de proprietate decât pentru suprafaţa de 468 m.p. (conform actului de vânzare – cumpărare din 1947) iar pentru terenul proprietatea autorilor din Bârlad, …….. există, conform actelor depuse la dosar foarte multe neconcordanţe.

Astfel, în actul de vânzare – cumpărare din 1947 se face menţiunea că autorii au cumpărat 468 m.p., în certificatul de moştenitor din 1979 se trece suprafaţa de 494 m.p.; în adresa eliberată de Primăria Bârlad de la fila 4 dosar fond se face vorbire de suprafaţa de 487 m.p. înscris în registrul agricol din concluziile raportului de expertiză Chitariu rezultă că actuala curte a defuncţilor are o suprafaţă de 533,77 m.p.

Luând în considerare obiectul cererii de chemare în judecată, de completare a certificatului de moştenitor şi de ieşire din indiviziune pentru suprafaţa completată, instanţa a luat în considerare doar suprafaţa de teren pentru care autorii deţin acte de proprietate, respectiv suprafaţa de 468 m.p.

Pentru diferenţa de teren ce există în curtea casei de locuit şi pentru care autorii şi moştenitorii acesteia nu deţin acte de proprietate, trebuia să se recurgă la procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991 (art. 36 al.5) pentru constituirea unui drept de proprietate. De fapt, prin adresa nr. 26406/2003 a Primăriei Bârlad, aflată la fila 5 din dosar, i s-a comunicat reclamantului AG acelaşi lucru.

Aşa cum s-a arătat mai sus, chiar în situaţia în care s-ar fi dispus completarea certificatului de moştenitor, pe baza acestuia nu se putea dispune ieşirea din indiviziune în condiţiile în care nu există acte de proprietate.

Prin sentinţa civilă nr. 255/1981 a Judecătoriei Bârlad s-a dispus partajul succesoral doar pentru suprafaţa de 250 m.p. din totalul de 468 m.p.

În această situaţie, cererea de partaj pentru suprafaţa de teren, de 218 m.p. teren a fost apreciată ca fiind admisibilă, deoarece în 1981 s-a făcut doar un partaj parţial.

Instanţa nu a luat în calcul faptul că o parte din acest teren (177 m.p.) a făcut obiectul vânzării – cumpărării fam. H, deoarece nu s-a depus la dosar vreun act valabil, autentic, de transmitere a dreptului de proprietate şi nici nu a fost recunoscut de către părţi transferul acestui drept.

Instanţa a constatat aşadar că părţile sunt în indiviziune pentru diferenţa de teren de 218 m.p. cu o valoare totală de 138.102.340 lei, luându-se ca bază de calcul concluziile raportului de expertiză Chitariu deoarece acesta a stabilit preţul pe m.p. al terenului (633497 lei/m.p. – fila 104 dosar fond).

În consecinţă, tribunalul constată că criticile aduse hotărârii instanţei de fond prin motivele invocate la punctele 1 – 5 sunt întemeiate, a admis recursul şi a modificat hotărârea instanţei de fond în sensul că a dispus, în baza art. 728 Cod civ., ieşirea din indiviziune asupra suprafeţei de 218 m.p., teren situat în Bârlad, ….., jud. Vaslui.

Instanţa a atribuit moştenitorilor lui AC suprafaţa de 218 m.p. teren, motivat de faptul că suprafaţa de teren din aceeaşi curte, de 250 m.p., ce a făcut obiectul partajului din 1981 a fost atribuită lui AC, care a deţinut, de altfel, acest teren iar suprafaţa de 218 m.p. teren, fiind destul de mică, nu ar putea fi împărţită în natură deoarece s-ar produce o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică.

Referitor la recurenţii AC, AL, CDM şi ARL, s-a reţinut că aceştia sunt moştenitorii lui AC şi este greşită reţinerea primei instanţe că sunt străini de succesiune pentru neacceptare; oricum, ei nu sunt moştenitorii autorilor AŞ şi AF, ci culeg partea de moştenire a tatălui lor, AC.

Tribunalul a menţinut hotărârea instanţei de fond doar cu privire la respingerea cererii reconvenţionale formulate de moştenitorii lui AC prin care invocă dobândirea proprietăţii prin uzucapiune, reţinând că această cerere este neîntemeiată în condiţiile în care din conţinutul cererii nu rezultă pentru ce suprafaţă de teren se solicită dobândirea proprietăţii prin uzucapiune şi nu s-a precizat persoana în contradictoriu cu care a uzucapat.

S-a mai apreciat stăpânirea de către unul dintre moştenitori a unui bun succesoral este aptă să ducă la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, dacă a intervenit o manifestare exterioară de din partea sa, care să demonstreze că a înţeles să transforme posesia din comună în exclusivă, adică s-a produs o intervertire în fapt a posesiei. În cauză, moştenitorii sunt presupuşi că stăpânesc bunurile succesorale unii pentru alţii cât timp se găsesc în stare de indiviziune, motiv pentru care posesia lor, având un caracter exclusiv, nu poate fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Chiar dacă se invocă de către pârâţi joncţiunea posesiilor, pe lângă faptul că posesia este echivocă, nu are nici un caracter util, fiind afectată de vicii.

Astfel, luând în considerare faptul că nici autorul lor, AC nu a deţinut 177 m.p. care sunt deţinuţi de fam. H, a rezultat că, cel puţin pentru această suprafaţă de teren, posesia nu a fost exercitată sub nume de proprietar.

Făcând o diferenţă între suprafaţa deţinută în curtea casei de locuit de 633 m.p. şi suprafaţa pentru care autorii au deţinut acte de proprietate din 1947, de 468 m.p, rezultă o diferenţă de 225 m.p.

Dacă s-ar lua în calcul faptul că pârâţii nu au deţinut continuu, public şi sub nume de proprietar, timp de 30 de ani terenul de 177 m.p. (deţinut de fam. H) ar rezulta doar o suprafaţă de 48 m.p. pentru care nu există acte de proprietate (693 – 468 – 177 =48 m.p.)

Analizând contestaţia în anulare prin prisma motivelor invocate de către contestator şi a apărărilor formulate prin întâmpinare de către intimaţi, instanţa va reţine, în primul rând, că în prezenta cauză este admisibilă contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui, chiar dacă prin această decizie tribunalul s-a pronunţat asupra unei contestaţii în anulare.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 318 C.pr.civ., contestaţia în anulare specială poate fi exercitată doar împotriva hotărârilor instanţelor de recurs, ceea ce presupune că pe această cale nu poate fi atacată o decizie pronunţată într-o contestaţie în anulare de drept comun. Or, în prezenta cauză, prin decizia civilă nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 318 alin. 1 teza II C.pr.civ. atunci când a admis contestaţia formulată de AC, AL, ARLşi CDM împotriva deciziei civile nr. 1450/R/2007 a Tribunalului Vaslui, pe care a anulat-o şi a admis recursul declarat de AC, AL, CDM şi ARL împotriva sentinţei civile nr. 1802/2007 a Judecătoriei Bârlad

În consecinţă, decizia civilă nr. 988/R/01.07.2008 este o hotărâre irevocabilă pronunţată în urma exercitării controlului judiciar pe calea recursului.

Referitor la motivele pe care contestatorul AGa înţeles să le invoce în susţinerea contestaţiei, instanţa va aprecia că acestea nu se circumscriu cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Astfel, contestatorul arată în primul rând faptul că estimarea valorică a terenului în suprafaţă de 218 mp situat în Bârlad, ….., jud Vaslui la suma de 138.102.340 lei s-a făcut la nivelul anului 2004 şi nu mai corespunde anului 2008, astfel încât se impune a fi reactualizată. Ori, pe calea unei contestaţii în anulare nu se poate dispune actualizarea unei creanţe cuprinse într-un titlu executoriu, contestatorul având posibilitatea fie de a promova o acţiune separată, fie de a solicita executorului judecătoresc să procedeze la actualizarea acesteia, conform art. 371 ind. 2 alin. 3 C.pr.civ.

Nici susţinerile contestatorului în sensul că trebuia respinsă ca tardivă contestaţia în anulare formulată de AC, AL, ARL şi CDM ori că motivele invocate în susţinerea acesteia nu se încadrau în cazurile prevăzute de art. 318 C.pr.civ. nu vor putea fi reţinute.

Astfel, în primul rând, aceste motive ar putea constitui temei pentru o veritabilă cale de atac ordinară, iar invocarea şi analizarea lor în cadrul unei contestaţii în anulare contravine dispoziţiilor art. 317-319C.proc.civ.

În al doilea rând, contestatorul nu a făcut dovada datei la care intimaţii din prezenta cauză au luat cunoştinţă de conţinutul deciziei nr. 1450/R/05.12.2007 a Tribunalului Vaslui, în raport de care ar fi trebuit să fie calculat termenul de 15 zile, iar contestaţia în anulare care a făcut obiectul dosarului nr. 925/89/2008 a fost promovată în termenul de 1 an prevăzut de art. 319 alin. 2 C.pr.civ .

Explicaţiile contestatorului cu privire la înţelesul noţiunii de „eroare materială” sunt fără relevanţă în cauză, în condiţiile în care prin decizia civilă nr. 988/R/01.07.2008 s-a apreciat că criticile aduse deciziei civile nr. 1450/R/05.12.2007 a Tribunalului Vaslui nu se încadrează în conţinutul noţiunii de eroare materială, astfel încât s-a apreciat că este admisibilă contestaţia doar prin prisma cazului prevăzut de art. 318 alin. 1 teza II C.pr.civ.

De asemenea, atunci când a analizat condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulate formulate, instanţa a constatat faptul că instanţa de recurs, prin decizia nr. 1450/R/05.12.2007 a Tribunalului Vaslui, a omis să se pronunţe cu privire la o parte de motivele de casare invocate şi, pe cale de consecinţă, în urma anulării deciziei, s-a pronunţat şi cu privire la acestea, astfel încât nu se poate reţine faptul că, aşa cum susţine contestatorul, ar fi corectat greşeli de judecată.

Referitor la pretinsa încălcare de către instanţă a dispoziţiilor art. 304 şi art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. c C.pr.civ., nici acest motiv nu se încadrează în conţinutul noţiunii de eroare materială. Art. 318 C.proc.civ. are in vedere numai erori materiale evidente referitoare la aspectele formale ale judecării recursului, fără a se nu se putea valorifica greşeli de judecată, cum sunt cele privind interpretarea sau aplicarea unor dispoziţii legale.

Neindicarea de către instanţa de recurs a dispoziţiilor legale în care se încadrează motivul de casare avut în vedere nu constituie o asemenea eroare materială. Mai mult decât atât, potrivit dispoziţiilor art. 304 ind. 1 C.pr.civ., recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304 C.pr.civ., instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Restul motivelor invocate de contestator – referitoare la probele administrate în cauză (expertiza efectuată de expert Chitariu Constantin), dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 469 mp teren, incidenţa în cauză a dispoziţiilor referitoare la uzucapiune – vizează fondul cauzei şi nu pot fi analizate în prezenta cauză întrucât contestaţia în anulare nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

Chiar dacă soluţia instanţei de recurs ar cuprinde greşeli de judecată pe fond, ele nu pot fi îndreptate pe calea contestaţiei în anulare, deoarece aceasta este o cale de retractare , iar nu de reformare a soluţiei atacate.

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, admisibilă numai in cazurile limitativ enumerate de lege, fiind de strictă interpretare. Ca urmare, in raport de dispoziţiile art. 317-318 C.proc.civ., instanţa urmează a respinge contestaţia in anulare formulată de contestatorul AG împotriva deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui.

Văzând dispoziţiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligat contestatorul la plata către intimaţii AC, AL, AR şi CDM a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, anume onorariul apărătorului ales, conform chitanţelor nr. 26/28.11.2008 şi nr. 31/24.09.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul ASG împotriva Deciziei civile nr. 988/R/01.07.2008 a Tribunalului Vaslui pe care o menţine.

Obligă contestatorul să achite intimaţilor AC, AL, AR şi CDM suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Etichete: , ,

Succesiune

Dosar nr. 1550/189/2008
TRIBUNALUL VASLUI
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1408/R
Şedinţa publică de la 28 Octombrie 2009
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE DANIELA MIHAELA MANOLE
Judecător ADINA ALEXANDRU
Judecător IOLANDA-MIHAELA PASCARU
Grefier MANUELA RUSU

Pe rol soluţionarea cererii de recurs formulată de recurenta reclamantă OA, domiciliată în…, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi H C, domiciliat în, T F, domiciliată în, C R, domiciliată în, O I, domiciliată în şi S L, domiciliat în, împotriva sentinţei civile nr. 755 pronunţată la data de 12.03.2009 de Judecătoria Bârlad, având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns: pentru recurenta O A, lipsă, avocat Cozmanca Pavel şi pentru intimaţii T F, C R, H C şi O I ,lipsă, avocat Boros Ionuţ, cu împuternicire avocaţială aflată la fila 15 din dosar, lipsă fiind intimatul S L.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la al treilea termen de judecată; nu se solicită judecarea cauzei în lipsă;

S-au citit şi verificat actele şi lucrările de la dosar, după care;

Nemaifiind alte acte de depus sau cereri noi de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi dă cuvântul părţilor la fond, în susţinerea recursului.

Av.Cozmâncă având cuvântul arată că reclamanta a formulat cerere prin care a solicitat instanţei constatarea calităţii sale de unic moştenitor al tatălui său B A, decedat la data de 10 decembrie 1997 şi să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului B A este formată dintr-un imobil casă de locuit şi terenul aferent acesteia intravilan şi extravilan, teren care este trecut în certificatul de proprietate nr. 671/47806 din 19.07.1996 a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vaslui pe numele B A.

La data când reclamanta O A a introdus acţiunea(06 mai 2008), B V era decedată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat că este fiica lui B A , născută din concubinajul lui B A cu mama sa B M cu care B A a trăit din anul 1950 şi până în 1956 , O A născându-se la data.

Până în luna octombrie 2008, nimeni nu a solicitat prin cerere reconvenţională să se constate că O A este străină de moştenire.

Prin sentinţa civilă nr. 755 din 12 martie 2009 ,Judecătoria Bârlad a respins cererea reclamantei şi a admis cererea introdusă de moştenitorii lui H C şi a lui S L.

Solicită a ser observa că cerere reconvenţională , în cauză formulează numai 4 dintree moştenitori şi anume : H C ,T F,C R şi O I.

Consideră că sentinţa recurată este nelegală şi netemeinică şi se bazează pe interpretarea incorectă a normelor privind dreptul la succesiunea descendenţilor în concurs cu soţul supravieţuitor. Astfel, instanţa de fond a considerat că este străină reclamanta de moştenirea lui B A deoarece nu şi-a manifestat opţiunea succesorală în termenul prevăzut de lege şi că sigura moştenitoare a rămas B V.

Acest lucru,arată apărătorul reclamantei, nu este adevărat deoarece reclamanta nu trebuia să-şi manifeste opţiunea deoarece B V a rămas în gospodărie în baza prevederilor legii nr. 319/1977 în care se prevede că soţul supravieţuitor vine la succesiune pentru o pătrime din succesiune şi asupra bunurilor gospodăreşti şi are drept de habitaţiune pe termenul prevăzut de lege în cazul când se solicită ieşirea din indiviziune Deci toate actele şi faptele de administrare a succesiunii le-a făcut în baza dreptului special la succesiune şi nu ca urmare a opţiunii succesorale a moştenitorilor care vin la succesiune în baza codului civil.

De menţionat că, atât casa cât şi terenul aparţin în exclusivitate lui B A , deci autorul reclamantei. Cu B V nu a făcut nici un bun imobil comun.

Imediat după decesul lui B V, reclamanta O A a intrat în locuinţă , a plătit impozitele la stat atât pentru teren cât şi pentru casă, a plătit utilităţile şi timp de trei ani de zile nu a deranjat-o nimeni.

Abia când reclamanta a introdus acţiune pentru a se constata calitatea sa de unic moştenitor a lui B A şi pentru stabilirea situaţiei juridice a imobilului rămas de pe urma tatălui său , a apărut cererea reconvenţională.

Consideră că H C(decedată) şi S L care nu era decedată la data introducerii acţiunii , nu au făcut în termenul de 6 luni de zile opţiune succesorală (nu au acceptat succesiunea).

Cu atât mai mult, dacă autorii nu au făcut acest lucru , nu era admisibilă cererea reconvenţională, pentru că cererea reconvenţională a fost formulată de descendenţii lui S L şi a lui H C.

De asemenea, nu se cunoaşte dacă descendenţii au făcut opţiune succesorală pentru autorii lor. –S L şi H C.

Solicită a se observa că în cauză au formulat cerere reconvenţională patru dintre descendenţi şi a fost admisă pentru cinci dintre ei.

De asemenea, solicită a se observa că în minuta hotărârii recurate, se arată că” Constată că de pe urma defunctei B V au rămas următorii moştenitori cu vocaţie succesorală şi care a acceptat în termen moştenirea: pârâţii H C şi T F(în calitate de moştenitori ai defunctei H C, decedată la 29.03.2007, sora defunctei B V), în calitate de nepoţi de soră, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, şi pârâţii C V R, O I şi S L(în calitate de moştenitori ai defunctei S L, decedată la 29.06.2008, sora defunctei B V), în calitate de nepoţi de soră, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală.…”. Fapt ce nu este adevărat deoarece moştenitorii indicaţi (H şi T) nu aveau vocaţie succesorală asupra lui BV. Aceştia puteau cel mult să aibă vocaţie succesorală asupra lui H C .De asemenea, şi pârâţii C R ,O I şi S L ca moştenitori direcţi cu vocaţie succesorală la B V. Ceea ce nu este adevărat. Ei puteau avea cel mult vocaţie succesorală asupra mamei lor şi nu asupra lui B V cu care nu aveau o descendenţă directă. Erau nepoţi de soră.

Tot în minută este introdu şi S L cu toate că acesta nu a formulat nici un fel de cerere reconvenţională.

Ca atare, consideră că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică.

Prin acţiunea pe care o avut-o O A imediat după moartea lui B V ocupând bunurile proprii ale tatălui (atât casa cât şi terenul) şi administrând după aceea(locuind acolo până s-a introdus acţiunea şi în prezent)reclamanta este unică moştenitoare şi ca atare solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanţei de fond şi rejudecând pe fond, să se constate că reclamanta este unica moştenitoare a lui B A.

Fără cheltuieli de judecată.

Av.Boroş Ionuţ având cuvântul pentru intimaţi solicită respingerea recursului declarat de reclamanta O A şi menţinerea sentinţei recurate pe care o apreciază ca fiind legală şi temeinică.

O A este doar descendenta lui B A. Până după moartea lui B V, aceasta nu a venit în imobil , aşa cum a susţinut şi apărătorul reclamantei recurente. B A a decedat în data de 10 decembrie 1997.Din anul 1997 şi până în 2005, recurenta nu a trec ut pe la acest imobil. Mai mult decât atât nu a fost nici măcar la înmormântare ,nici la pomenile ulterioare ce au avut loc pentru B A. Nu are nici o importanţă faptul că recurenta a venit şi a luat în stăpânire imobilul după decesul lui B V , pentru că faţă de aceasta nu are nici o legătură de sânge, nu avea vocaţie succesorală, ci doar vocaţie succesorală pentru B A şi în termen de 6 luni de zile de la data decesului tatălui său aceasta trebuie să-şi manifeste dreptul succesoral(de a accepta sau de a nu accepta succesiunea)

Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, la dosarul de fond, reclamanta O A nu a făcut nici un act de acceptare (nici tacită nici expresă).

Mai mult decât atât, la interogatoriu întrebarea nr. 10, recunoaşte că toate bunurile au rămas în posesia soţiei supravieţuitoare a lui B A – B V.

B V a rămas în imobilul succesoral nu în baza dreptului său de abitaţie pe care îl are până la ieşirea din indiviziune ci, în baza dreptului său succesoral care vine în concurs la moştenire cu ceilalţi moştenitori ai defunctului.

În acest caz, moştenitor al defunctului B A era O A. Aceasta nu şi-a manifestat dreptul de opţiune succesorală , nu a acceptat moştenirea, şi astfel toată moştenirea a fost acceptată de către B V.

Cu privire la faptul că instanţa de fond a admis cererea reconvenţională a pârâţilor reclamanţi , arată că instanţa de fond a admis-o numai pentru cei patru care au formulat-o şi aici arată paragraful 2 din minută în care se arată că „admite cererea reconvenţională formulată de pârâţii-reclamanţi H C, T F, C R şi O I, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă O A, avînd ca obiect dezbaterea succesiunilor succesive rămase în urma defuncţilor B A şi B V”Nu se face referire la S L. S L este trecut ca moştenitor –fiind moştenitorul lui S L care a fost soră cu B V şi era normal să fie trecut pentru şi el a acceptat moştenirea şi a venit la succesiune în locul mamei sale.

Moştenirea lui B A a fost acceptată de B V, nu mai are relevanţă că O A a venit în imobilul succesoral după decesul acesteia. Reclamanta trebuia să vină in imobilul succesoral după decesul tatălui său şi nu după decesul soţiei acestuia.

Solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate. Cu cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, după care s-a trecut la deliberare, când;

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. 755 din 12.03.2009 Judecătoria Bârlad a respins acţiunea formulată de reclamanta O A, în contradictoriu cu pârâţii H C, T F, C R, O I şi S L, având ca obiect dezbaterea succesiunii rămasă în urma defunctului B A, constatarea calităţii de unic moştenitor al reclamantei şi constatarea ca fiind străini de moştenire a pârâţilor.

A admis cererea reconvenţională formulată de pârâţii-reclamanţi H C, T F, C R şi O I, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă O A, având ca obiect dezbaterea succesiunilor succesive rămase în urma defuncţilor B A şi B V.

A declarat deschisă succesiunea rămasă în urma defunctului B A, decedat la data de 10.12.1997 cu ultimul domiciliu.

A constatat că de pe urma defunctului B A a rămas masa succesorală formată din: suprafaţa de teren de 8.738 m.p. situată în sat, jud.Vaslui, înscrisă în Titlul de proprietate nr.671/47806 din 19.07.1996 şi imobilul casă de locuit construită în anul 1950, cu o suprafaţă construită de 78 m.p. şi valoare de impozitare de 7.469 lei, situată în .

A constatat că de pe urma defunctului B A a rămas ca unic moştenitor cu vocaţie succesorală şi care a acceptat în termen moştenirea, B V, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală.

A declarat deschisă succesiunea rămasă în urma defunctei B V, decedată la data de 27.12.2005 cu ultimul domiciliu.

A constatat că de pe urma defunctei B V a rămas masa succesorală formată din: suprafaţa de teren de 8.738 m.p. situată în, jud. Vaslui, înscrisă în Titlul de proprietate nr.671/47806 din

19.07.1996 şi imobilul casă de locuit construită în anul 1950, cu o suprafaţă construită de 78 m.p. şi valoare de impozitare de 7.469 lei, situată în

A constatat că de pe urma defunctei B V au rămas următorii moştenitori cu vocaţie succesorală şi care a acceptat în termen moştenirea: pârâţii H C şi T F(în calitate de moştenitori ai defunctei H C, decedată la 29.03.2007, sora defunctei B V), în calitate de nepoţi de soră, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, şi pârâţii C R, O I şi S L(în calitate de moştenitori ai defunctei S L, decedată la 29.06.2008, sora defunctei B V), în calitate de nepoţi de soră, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală.

A obligat reclamanta să plătească pârâţilor suma de 1039 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că:

B A şi B M au avut o relaţie de concubinaj din care a rezultat reclamanta O A, potrivit certificatului de naştere depus la f.15.

Ulterior acestei relaţii, la data de 15.07.1956, B A s-a căsătorit cu B V, aşa cum rezultă din certificatul depus la f.8, iar din susţinerile părţilor din prezenta cauză a rezultat că din această căsătorie nu au rezultat copii.

La data de 10.12.1997 a decedat B A, cu ultimul domiciliu în, potrivit certificatului de deces depus la f.9.

Din întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulate de pârâţii reclamanţi(f.38-40), din răspunsurile date de reclamanta-pârâtă la întrebările nr.8-14 din interogatoriul luat de pârâţii-reclamanţi(f.66-67) şi din declaraţiile celor patru martori audiaţi(f.68-69 şi f.77-78)a rezultat că după decesul lui B A în gospodăria acestuia a rămas doar soţia supravieţuitoare B V, şi că reclamanta nu a făcut nici un act din care să rezulte acceptarea, tacită sau expresă, a succesiunii rămasă în urma tatălui său.

La data de 24.12.2005 a decedat B V, cu ultimul domiciliu în, potrivit certificatului de deces de la f.10.

Din susţinerile părţilor şi din actele de stare civilă depuse la dosar(f.10, 31, 89 şi 100),a rezultat că moştenitori cu vocaţie succesorală în urma defunctei au rămas cele două surori ale sale, S L şi H C.

Din declaraţiile martorilor R E(f.68) şi O V(f.69) rezultă că, după decesul lui B V, de înmormântarea şi pomenile ulterioare s-au ocupat cele două surori ale acesteia, împreună cu copii lor, şi de asemenea rezultă că aceştia au intrat în gospodăria defunctei şi au intrat în stăpânirea bunurilor defunctei până în momentul în care reclamanta a închis cu lacăt locuinţa. Situaţia a fost confirmată şi prin răspunsul dat de O A la ultima întrebare din interogatoriul luat de pârâţii reclamanţi(f.67).

Din certificatele de deces existente la f.89 şi 100, a rezultat că S L, sora defunctei B A, a decedat la data de 29.06.2008, iar H C, tot soră a defunctei B A, a decedat la data de 29.03.2007.

Din actele de stare civilă depuse la f.83-88 şi f.90-99, a rezultat că pârâţii H C şi T F sunt fiica şi fiul defunctei H C, iar pârâţii C R, O I şi S L sunt fiicele şi fiul defunctei S L.

Disp.art.689 C.civ. stabilesc faptul că „Acceptarea poate fi sau expresă sau tacită. Este expresă când se însuşeşte titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia sa de acceptare.”

Potrivit art.700 C.civ. „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.”, iar potrivit alin.2 din acelaşi articol :„În cazul când moştenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul său, din motive de forţă majoră, instanţa judecătorească, la cererea moştenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârşit împiedicarea.”

Faţă de aceste dispoziţii legale şi de lucrările dosarului, instanţa a reţinut că reclamanta O A nu a făcut, în termenul legal de opţiune succesorală, nici un act de acceptare expresă sau de acceptare tacită din care să rezulte că a acceptat succesiunea tatălui său B A, decedat la 10.12.1997, singura moştenitoare acceptantă fiind soţia supravieţuitoare BV, care a acceptat tacit moştenirea defunctului soţ, acesteia revenindu-i pe cale se consecinţă întreaga moştenire.

Reclamanta nu a invocat nici o cauză care să o fi împiedicat să se folosească de dreptul său de opţiune succesorală, iar faptul că nu a considerat moral să solicite dezbaterea succesiunii tatălui său în timpul vieţii soţiei supravieţuitoare a acestuia nu poate fi considerată o astfel de cauză.

Pe de altă parte, s-a reţinut că reclamanta nu are vocaţie succesorală la moştenirea defunctei B V, între cele două neexistînd nici un fel de relaţii, de sânge sau de adopţie, astfel că fapta reclamantei de a intra în imobilul defunctei şi de a-l ocupa nu poate valora acceptare a succesiunii atâta timp cât nu există vocaţie de moştenire.

Atitudinea celor două surori ale defunctei B V, respectiv S La şi H C, de a intra în imobilul surorii lor, împreună cu fii şi fiicele lor, şi de a lua în stăpânire bunurile defunctei, reprezintă neîndoielnic un act de acceptare tacită a moştenirii rămasă în urma defunctei B V, aşa cum a fost definită acceptarea tacită în art.689 C.civ. : este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia sa de acceptare.

Masa succesorală rămasă în urma defunctului B A a rezultat din actele depuse la dosar, respectiv Titlul de proprietate nr.671/47806 din 19.07.1996(f.12), certificatul de atestare fiscală(f.11), formularul de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale(f.6-7) şi adeverinţa nr.21/16.04.2008 eliberată de Primăria com.Iana, jud.Vaslui(f.17), şi se compune din suprafaţa de teren de 8.738 m.p. situată în sat Vaduri, com.Iana, jud.Vaslui, înscrisă în Titlul de proprietate nr.671/47806 din 19.07.1996 şi imobilul casă de locuit construită în anul 1950, cu o suprafaţă construită de 78 m.p. şi valoare de impozitare de 7.469 lei, situată în Tarlaua 8, Parcela 169 din Titlul de proprietate nr.671/47806 din 19.07.1996.

Masa succesorală rămasă în urma defunctei B V se compune din aceleaşi bunuri întrucât aceasta a moştenit-o în cotă de 1/1 de la soţul său.

Având în vedere situaţia de fapt aşa cum a fost reţinută pe baza actelor şi lucrărilor din dosar, în tem.disp.art.650-653, art.689 şi art.700 C. civ., a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta O A şi admisă cererea reconvenţională formulată de pârâţii-reclamanţi H C, T F, C R şi O I, având ca obiect dezbaterea succesiunilor succesive rămase în urma defuncţilor B A şi B V.

În tem.art.274 C.pr.civ., reclamanta a fost obligată să plătească pârâţilor suma de 1039 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând 1000 lei onorariu apărător ales, potrivit chitanţei depusă la dosar, şi 39 lei taxa de timbru şi timbru judiciar pentru cererea reconvenţională.

Cererea de chemare în judecată şi cererea reconvenţională au fost corect timbrate cu taxa de timbru şi timbru judiciar.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs O A invocând temei în drept art. 304 pct.8 şi 9 Cod proc.civ.

În motivare s-a arătat că este fiica numitului B A şi a concubinei acestuia; după despărţirea celor doi B A s-a căsătorit cu B V; la 10 decembrie 1997 a decedat tatăl recurentei iar la 24 decembrie 2005 a decedat şi B V. După moartea acesteia din urmă recurenta s-a ocupat de casa tatălui său, fără să întâmpine vreo piedică de la nimeni.

În mod nelegal s-a constatat de către prima instanţă că recurenta este străină de succesiune.

Instanţa nu a interpretat corect normele legale cu privire la dreptul de moştenire al descendenţilor şi a soţului supravieţuitor.

Instanţa a considerat că recurenta este străină de succesiunea lui B A deoarece nu şi-a manifestat opţiunea succesorală în termenul prevăzut de lege şi singura moştenitoare a rămas B V.

Recurenta susţine că nu trebuia să-şi manifeste opţiunea deoarece B Va rămas în gospodărie în baza legii nr. 319/1944 care prevede că soţul supravieţuitor vine la succesiune pentru ? din bunuri şi are un drept de abitaţie.

Toate actele şi faptele de administrare a succesiunii le-a făcut în baza dreptului special la succesiune şi nu ca urmare a opţiunii succesorale a moştenitorilor care vin la succesiune în baza codului civil.

Nici una dintre surorile lui B V nu şi-a manifestat dorinţa de a moşteni averea tatălui recurentei.

Intimaţii T F, H C, C R, O I au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

Din răspunsul la interogator rezultă că recurenta ,după decesul lui B A , nu a făcut nici un act de acceptare –expresă sau tacită, fapt confirmat şi de martori.

Nu poate fi primită apărarea că soţia supravieţuitoare a făcut acte de administrare în baza dreptului special de abitaţie; ea s-a manifestat ca moştenitor; a luat în stăpânire toate bunurile şi de pe teren a cules fructele;

BV şi-a exercitat toate drepturile succesorale: dreptul la moştenire în concurs cu toate clasele de moştenitori, drepturile succesorale asupra bunurilor mobile şi dreptul temporar de abitaţie.

Acceptarea succesiunii de către soţia supravieţuitoare rezultă din răspunsul la interogatoriul recurentei( – întrebările 12,13,14).

Recurenta trebuia să accepte moştenirea în termenul de 6 luni de la moartea autorului.

În recurs nu s-au administrat alte probe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale aplicabile, inclusiv art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă se constată că recursul este neîntemeiat.

Recurenta trebuia să facă acte de acceptare expresă sau tacită a succesiunii tatălui său B A, faţă de care avea vocaţie, în termenul de 6 luni de la deschiderea acesteia (10.12.1997), astfel cum rezultă din prevederile art. 700 cod civil.

Împrejurarea că recurenta a pătruns în imobilul succesiunii după decesul soţiei autorului, respectiv a numitei B V,(27.11.2005) nu valorează ca act de acceptare a primei succesiuni pentru că acest act s-a realizat mult după expirarea termenului de 6 luni de la decesul tatălui său.

Recurenta nu a făcut nici o probă a acceptării exprese sau tacite în termenul de prescripţie de 6 luni de la deschiderea succesiunii tatălui său B A şi nici nu a invocat cauze temeinice justificate care să determine repunerea în termen, cerere ce trebuia formulată în termenul de 1 luna de la încetarea acelor cauze(conform art. 19 Decretul 167/1958)

Din răspunsul la interogatoriu(întrebarea 10), coroborat cu depoziţiile martorilor rezultă că după decesul lui B A recurenta nu a luat nici un bun din gospodăria acestuia, acte care ar fi valorat acceptarea tacită.

Motivul de recurs constând în faptul că B V, soţia supravieţuitoare a autorului B A , a făcut acte de administrare în baza dreptului special la succesiune conform Legii nr. 319/1944 şi nu ca urmare a opţiunii succesorale în baza codului civil nu este întemeiat.

Legea nr. 319/1944 prevede drepturile soţului supravieţuitor asupra masei succesorale, respectiv: dreptul de moştenire în concurs cu fiecare dintre clasele de moştenitori legali, (art.1) dreptul de moştenire special asupra bunurilor mobile şi din gospodărie (ART.5) şi dreptul temporar de abitaţie(art.4)

Toate cele trei drepturi se exercită în calitatea de moştenitor al soţului supravieţuitor şi nu într-o calitate specială, cum susţine recurenta.

Prin faptul că autoarea pârâţilor -B V , a locuit după decesul soţului său în casă, a făcut acte de întreţinere (fapt recunoscut de reclamantă la întrebarea 8 din interogatoriu) denotă că aceasta a acceptat tacit succesiunea soţului ) moştenire care s-a retransmis la decesul autoarei B V succesorilor : H C şi S L care au acceptat tacit ultima succesiune (conform declaraţiilor martorilor).

Motivul de recurs constând în faptul că surorile autoarei B V nu şi-au manifestat dorinţa de a accepta succesiunea lui B A şi în consecinţă nu au calitate este neîntemeiat.

Surorile H C şi S L nu aveau calitate la succesiunea numitului B A , acestea au obţinut prin retransmiterea de la autoarea lor B V drepturile succesorale de la primul autor.

Prima instanţă în mod corect a respins acţiunea recurentei şi a admis cererea reconvenţională ; nu sunt incidente nici unul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă şi în consecinţă în temeiul art. 312 Cod procedură civilă se va respinge recursul ca neîntemeiat şi în temeiul art. 274 Cod procedură civilă se va admite cererea intimaţilor de acordare a cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta O A împotriva sentinţei civile nr. 755/12.03.2009 a Judecătoriei Bârlad ca neîntemeiat.

Obligă recurenta să achite intimaţilor H C, T F, C R, O I şi S L cheltuieli de judecată în cuantum de 600 lei.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţă publică,azi 28 octombrie 2009.

Etichete: ,