Top

Anulare proces verbal de contravenţie – înlocuire amendă

DOSAR NR.7036/233/2007

R O M A N I A

TRIBUNALUL GALATI

SECTIA COMERCIALA, MARITIMA SI FLUVIALA

DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV-FISCAL

DECIZIA CIVILA NR.77

SEDINTA PUBLICA DIN 06.02.2008

PRESEDINTE – DOINA MIHAILA

JUDECATOR – LUMINITA MUNTEANU

JUDECATOR – PAULA PERIJOC

GREFIER – LAURA OLTEANU

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluţionarea recursului declarat de recurentul-organ constatator INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDETEAN GALATI, cu sediul in Galati, str.Traian nr.464 împotriva sentinţei civile nr.7162 din 3.10.2007 pronunţată de Judecătoria Galaţi în Dosarul nr.7036/233/2007, în contradictoriu cu intimata-petentă Dumitrache Gica, domiciliată în com.Independenta, jud.Galati, având ca obiect – plângere proces-verbal de contraventie.

La apelul nominal au lipsit pǎrţile.

Procedura completǎ.

S-a fǎcut referatul cauzei, in sensul cǎ este primul termen de judecatǎ în recurs, acesta este motivat; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsǎ potrivit art.242 pct.2 C.proc.civ.

Nemaifiind alte cereri de formulat Tribunalul constată dosarul în stare de judecată si-l retine spre soluţionare.

Tribunalul,

Asupra recursului în contencios administrativ de faţă, înregistrat la Tribunalul Galaţi –Secţia Comercială, Maritimă şi Fluvială şi de Contencios Administrativ sub nr.7036/233/2007 din 11 ianuarie 2007.

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată cele ce urmează:

Prin sentinţa civilă nr.7162 pronunţată la 3 octombrie 2007, în Dosarul civil nr.7036/233/2007 din 7 iunie 2007, Judecătoria Galaţi a respins cererea formulată de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Galaţi pentru înlocuirea amenzii cu muncă în folosul comunităţii privind pe contravenienta Dumitrache Gica, sancţionată de reclamant prin procesul-verbal seria JR nr.0498888 din 20 martie 2007 cu suma de 500 lei amendă, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut – analizând actele şi lucrările dosarului – următoarele:

Prin sesizarea formulată de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Galaţi în contradictoriu cu contravenienta Dumitrache Gica a solicitat instanţei înlocuirea amenzii de 500 lei, aplicată prin procesul-verbal de contravenţie seria JR, nr.0498888 din 20 martie 2007, cu sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, prev. de art.9 din OG nr.2/2001, modificată prin Legea nr.352/2006, cu motivarea că acesta din urmă nu a procedat cu rea-credinţă la plata amenzii.

La dosar s-au depus copia procesului-verbal de contravenţie, adresa din partea Primăriei com. Independenţa, jud.Galaţi către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Galaţi din care rezultă că demersurile cu privire la executarea amenzii au rămas fără rezultat ca urmare a insolvabilităţii contravenientei.

Petenta, legal citată, nu s-a prezentat în faţa instanţei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a constatat că prin procesul-verbal de contravenţie, numita Dumitrache Gica a fost sancţionată cu amendă în sumă de 500 lei.

Având în vedere că numita Dumitrache Gica nu s-a prezentat în instanţă, deşi a fost legal citată, să-şi dea acordul cu privire la înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării de a presta o activitate în folosul comunităţii potrivit art.9 pct.5 din OG nr.2/2001, instanţa de fond a respins sesizarea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs organul constatator Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Galaţi, înregistrat la Tribunalul Galaţi – Secţia Comercială, Maritimă şi Fluvială şi de Contencios Administrativ, sub nr.7036/233/2007 din 11 ianuarie 2008, care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate şi pe fond, admiterea plângerii.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-organ constatator a invocat disp. art.304 indice 1 Cod procedură civilă şi a criticat hotărârea menţionată ca fiind netemeinică şi nelegală sub aspectul prezenţei procurorului la judecarea cauzei, întrucât potrivit art.8 alin.4 din Ordonanţa Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunilor prestării unei activităţi în folosul comunităţii, cu modificările şi completările ulterioare, participarea procurorului este obligatorie.

Aşa cum se poate observa din cuprinsul sentinţei civile atacate, procurorul nu a participat la judecarea cauzei, prezenţa sa nefiind consemnată în hotărâre.

Recurentul-organ constatator nu a solicitat probe în dovedirea susţinerilor sale din motivele de recurs.

Deşi legal citată, intimata-petentă Gica Dumitrache nu s-a prezentat în instanţă la termenul de judecată din 6 februarie 2008, nu a formulat întâmpinare şi nu a solicitat probe în apărarea sa.

RECURSUL ORGANULUI CONSTATATOR ESTE FONDAT.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei civile recurate prin prisma motivelor de recurs, precum şi din oficiu, se constată că Judecătoria Galaţi a pronunţat o hotărâre nelegală, a cărei reformare se impune pentru următoarele considerente:

În cauză, organul constatator Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Galaţi a sesizat instanţa de judecată în vederea înlocuirii amenzii în sumă de 500 lei aplicată petentei Gica Dumitrache prin procesul-verbal de contravenţie seria JR nr. 0498888 din 20 martie 2007 cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii întrucât contravenienta nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi potrivit adresei Primăriei com. Independenţa jud.Galaţi nr.1399 din 9 mai 2007 nu există posibilitatea executării silite.

Prima instanţă a soluţionat sesizarea cu încălcarea disp. art.8 alin.4 din Ordonanţa Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, modificată, pronunţând o hotărâre nelegală.

Conform dispoziţiilor legale menţionate, participarea procurorului la soluţionarea unei astfel de cauze este obligatorie, sancţiunea fiind nulitatea absolută a hotărârii pronunţate.

În sensul precizat, din practicaua sentinţei civile recurate reiese că procurorul nu a participat la soluţionarea sesizării, nefiind consemnată prezenţa acestuia.

Faţă de considerentele expuse şi de dispoziţiile legale menţionate, în temeiul disp. art.304 pct.1 şi art.312 alin.1 şi alin.3 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite recursul declarat de organul constatator, va casa sentinţa civilă nr.7162 din 3 octombrie 2007 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul civil nr.7036/233/2007 şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În rejudecare, Judecătoria Galaţi va respecta – la soluţionarea sesizării de faţă – disp. art.8 alin.4 din Ordonanţa Guvernului nr.55/2002, modificată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-organ constatator INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDETEAN GALATI, cu sediul in Galati, str.Traian nr.464 împotriva sentinţei civile nr.7162 din 3.10.2007 pronunţată de Judecătoria Galaţi în Dosarul nr.7036/233/2007, în contradictoriu cu intimata-petentă Dumitrache Gica, domiciliată în com.Independenta, jud.Galati, având ca obiect – plângere proces-verbal de contraventie.

Casează sentinţa atacată în sensul că trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.

I r e v o c a b i l ă.

Pronunţată în şedinţa publică din 06.02.2008.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red.L.M.

Dact.L.O./15.02.2008

Tags:

Anulare proces verbal de contraventie

Dosar nr. 946/838/2007

R O M A N I A

TRIBUNALUL GALATI

SECTIA COMERCIALA, MARITIMA SI

DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILA NR. 185

SEDINTA PUBLICA DIN 20.03.2008

PRESEDINTE – LUCIAN CORNELIU ANDRIOAIE

JUDECATOR – VERONICA PĂCURARIU

JUDECATOR – MARIANA BABAN

GREFIER – CORNELEA POSTELNICU

La ordine fiind soluţionarea recursului împotriva sentinţei civile nr. 860/2007 pronunţata de Judecătoria Lieşti in dosarul nr. 946/838/2008, cerere formulata de recurentul FLUTURE VIOREL in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE A JUDETULUI GALATI.

La apelul nominal a răspuns pentru AV. Stratulat Cristian pentru recurent, lipsa fiind intimatul.

Procedura completa.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Nemaifiind cereri de formulat si probe de administrat, Tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvântul cu privire la recurs.

Aparatorul recurentului considera hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegala si netemeinica, întrucât:

– la pronunţarea hotărârii instanţa de fond nu a avut in vedere dispoziţiile OUG 195 privind circulaţia pe drumuri publice, Regulamentul de aplicare a OUG 195 si OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor;

– au fost incalcate dispoziţiile art. 16 din OG2, respectiv procesul verbal nu conţine indicarea actului normativ prin care se stabileşte si se sancţionează contravenţia;

– organul constatator a aplicat amenda fara a explica cum s-a ajuns la cuantumul acesteia;

– nu s-a depus la dosar ordinul de serviciu in baza căruia isi exercita activitatea organul constatator si certificatul de verificare metrologica a aparatului radar.

Pentru motivele mai sus menţionate, aparatorul recurentei a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii de fond, anularea procesului verbal de contravenţie si restituirea permisului de conducere. A depus la dosar concluzii scrise.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului de fata:

Examinând actele si lucrările dosarului constata următoarele:

Prin plângerea înregistrata sub nr.8482/233/2007 la Judecătoria Galaţi, petenta a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie seria PCA nr. 2053293/14.08.2007 întocmit de către intimata IPJ Galaţi-serviciul Politiei Rutiera Galaţi, prin care i s-a aplicat o amenda contravenţionala in cuantum de 351 lei pentru savarsirea contravenţiei prevăzut de art.102 al.3 lit. e din OUG nr. 195/2002 constând in aceea ca petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare GL-14-YVA pe DN 25 in comuna Hanu Conachi cu viteza de 104 km/h arătând faptul ca procesul verbal de contravenţie este nul deoarece nu s-a indicat temeiul juridic in baza căruia acesta a fost sancţionat contravenţional.

Prin sentinţa civila nr. 860/22.11.2007 a Judecătoriei Liesti s-a respins plângerea contravenţionala ca nefondata.

S-a reţinut in motivarea hotărârii ca, din examinarea probelor administrate în cauză rezultă că la data de 14.08.2007, ora 19.22, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare GL – 04 – YVA pe DN 25 prin localitatea Hanu Conachi, cu viteza de 104 km/h.

Planşa foto depusă de organul constatator face pe deplin dovada încălcării disp. art. 102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002.

Sancţiunea aplicată este corect încadrată iar cuantumul sancţiunii este corect stabilit (9 puncte amendă x 39 lei (10 % din salariul minim garantat = 351 lei).

Faţă de cele de mai sus, instanţa reţine că petiţionarul a săvârşit faptele pentru care i s-a aplicat amenda contravenţională, el nefăcând nici o probă de natură să înlăture cele arătate în procesul-verbal care face dovada deplină cu privire la constatările nemijlocite ale agentului instrumentar.

S-a constatat că procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea disp. art. 16 şi 17 din Ordonanţa 2/2001, modificată prin Legea 180/11.04.2002, privind regimul juridic al contravenţiilor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul Fluture Viorel invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.P.Civ arătând ca hotărârea este nelegala si netemeinica deoarece nu s-a indicat temeiul juridic in baza căruia acesta a fost sancţionat contravenţional incalcandu-se dispoziţiile art. 16 al.1 din OUG nr. 272001, ca nu se poate cunoaşte modul in care organul constatator a stabilit cuantumul amenzii de 351 lei.

Legal citat intimatul nu s-a prezentat in instanţa.

Verificând legalitatea sentinţei civile nr. 860/22.11.2007 a Judecătoriei Liesti, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si sub toate aspectele sale, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 304 ind. 1 C.P.Civ., instanţa de control judiciar retine ca recursul este nefondat pentru următoarele considerente :

Din cuprinsul procesul verbal de contravenţie PCA nr. 2053293/14.08.2007 reiese faptul ca petentul a fost sancţionat in baza art.102 al.3 lit. e din OUG nr. 195/2002 constând in aceea ca petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare GL-14-YVA pe DN 25 in comuna Hanu Conachi cu viteza de 104 km/h .

Instanţa nu va retine apararile petentului in sensul ca nu este indicat textul de lege in baza căruia a fost sancţionat contravenţional, sancţiunea lipsei acestuia fiind prevăzuta de art. 16 al.1 din OD nr. 2/2001 si fiind nulitatea relativa . Petentul nu a făcut dovada ca lipsa indicării textului sancţionator i-ar fi creat vreo vătămare, nulitatea virtuala prevăzuta de art. 16 al.1 neputându-se constata in lipsa unei vatamari.

Sancţiunea de 351 lei aplicata se situează in limitele prevăzute de lege si reprezintă 10% din salariul minim brut pe economie conform art. 98 al.2 din OUG 195/2002, procesul verbal de contravenţie cuprinzând toate condiţiile obligatorii ce sunt sancţionate cu nulitatea absoluta in caz de nerespectare prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.

De asemenea examinând cauza de fata sub toate aspectele in baza dispoziţiilor art. 304 ind. 1 C.P.Civ. instanţa nu constata alte motive de nelegalitate, care sa determine modificarea sau casarea sentinţei civile recurate conform, dispoziţiilor art. 304 pct. 1-9 C.P.Civ si art. 1-3 C.P.Civ.

Fata de considerentele expuse si de dispoziţiile legale menţionate, recursul declarat de petent se priveşte ca nefondat cu consecinţa respingerii lui si menţinerea ca legala si temeinica a sentinţei civile nr. 860/22.11.2007 a Judecătoriei Liesti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E:

Respinge recursul împotriva sentinţei civile nr. 860/2007 pronunţata de Judecătoria Lieşti in dosarul nr. 946/838/2008, formulat de recurentul FLUTURE VIOREL domiciliat în Galaţi, str. Brăilei nr. 205, bl. A5, apo. 238 in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE A JUDETULUI GALATI cu sediul în Galaţi, str. Brăilei nr. 200, ca nefondat.

Irevocabila.

Pronunţată în şedinţa publică din 20.03.2008.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Red. V.P.

Dact. C.P.

2 ex./21.04.2008

Tags:

Anulare proces verbal de contravenţie

Dosar Nr.553/829/2010

R O M A N I A

JUDECĂTORIA PODU TURCULUI, JUDEŢUL BACĂU

SENTINŢA CIVILĂ NR. 599

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE: 30.06.2010

COMPLET FORMAT DIN:

PREŞEDINTE: STOICA MARILENA DANIELA

Cu participare:

GREFIER : OPRIŞAN DANIELA

Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect” plângere contravenţională”,formulată de petentul G.M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bacău.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit petentul G. M., şi intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bacău.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de şedinţă învederând instanţei următoarele:

– pricina se află la al doilea termen de judecată;

– părţile au fost legal citate pentru acest termen, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat şi alte probe de administrat instanţa constată cauza în stare de judecată şi rămâne în pronunţare pe plângerea contravenţională formulată de petent.

I N S T A N Ţ A,

– Deliberând –

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 553/11.05.2010 petentul G.M. a solicitat în contradictoriu cu intimata I P J Bacau anularea procesului verbal de contravenţie seria AP nr. 1307570 încheiat la data de 27.04.2010 solicitând exonerarea de plata amenzii aplicate în cuantum de 200 lei.

În motivarea plângerii petentul arată că a fost amendat contravenţional pe nedrept pentru că a provocat scandal public.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

Au fost anexate plângerii următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenţie seria AP, nr. 1307570 încheiat la data de 27.04.2010.

Plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este scutită de taxa judiciară de timbru în temeiul art. 36 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Conform art. 1 alin. 2 din OG 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plangerii petentului.

Petentul nu a solicitat administrarea probei cu martori in dovedirea motivelor plangerii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria AP nr. 1307570 încheiat la data de 27.04.2010, petentul a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 200 lei în baza art.2 ,pct 1 din Leg 61/1991 republicată reţinându-se în sarcina sa săvârşirea contravenţiei constând în aceea că la data de 26.04.2010, a provocat scandal public, adresând cuvinte jignitoare numitului V.D.

Din declaraţiile martorilor S. V. si I. M., declaraţii ataşate la filele 12-13 din dosar si luate cu prilejul intocmirii procesului verbal de contraventie rezulta ca petentul a avut un comportament vulgar, provocând scandal la locuinţa numitului V.D..

Petentul nu a răsturnat prin intermediul nici unei probe prezumţia de validitate a mentiunilor inserate in continutul procesului verbal de catre agentul constatator.

Deşi O.G. nr. 2/2001 nu prevede dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a procesului-verbal de constatare a contravenţiilor si de aplicare a sancţiunii, din economia prevederilor art. 34 alin. 1 rezultă că acesta se bucură de o prezumţie relativă de legalitate şi temeinicie.

Sub aspectul legalităţii, instanţa apreciază că procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale, neexistând nici una dintre cauzele de nulitate ce pot fi invocate din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 17 din OG nr. 2/2001.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa apreciază ca in raport de fapta savarsita de catre petent, masura amenzii aplicata prin procesul verbal este legala. Pentru motivele aratate mai sus, avand in vedere si dispozitiile art 1169 Cod Civil, instanta urmeaza sa respinga plangerea contravenientului ca nefondata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge plângerea contravenţională formulată de petentul G. M., domiciliat în com. __ jud. Bacău, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE ___ ca nefondată

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30.06.2010.

PREŞEDINTE, GREFIER

STOICA DANIELA MARILENA OPRIŞAN DANIELA

Red. / Tehnored. Ex. 4

S.D.M./O.D.

16.07.2010 Sentinţa civilă a rămas definitivă la data de30.06.2010

şi a devenit irevocabilă la data de 10.07.2010.

Tags:

Anulare proces verbal de contravenţie

Dosar nr. 115/199/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BUHUŞI

.

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 43

Şedinţa publică de la 19 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE Mia Cristina Damian

Grefier Mihaela Şerban

Pe rol fiind pronunţarea cauzei civile având ca obiect plângere contravenţională formulată de petenta SC ANDRA SRL în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE- DIRECŢIA APELOR SIRET BACĂU, intervenienţi CANDET GIGI NUCU, ş.a.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din 07.01.2010 fiind consemnate în încheierea din acea zi.

I N S T A N Ţ A

– deliberând –

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.12611/180/2008 petenta S.C. Andra S.R.L. Bacău a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei seria ANAR nr. 0000501 încheiat de organul constatator Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor „Siret” Bacău la data de 08.08.2008.

Plângerea a fost legal formulată în termenul prevăzut de art. 31 din O.G.2/2001 şi este scutită de plata taxei de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 36 din O.G. nr.2/2001.

În motivare, în fapt, petenta arată că agentul constatator a reţinut în sarcina sa faptul că în albia minoră a râului Bistriţa zona perimetrului de exploatare agregate minerale autorizată prin Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 41/07.11.2007 valabilă 25.10.2008 perimetrul Hârleşti – Iteşti, a depozitat deşeuri construcţii nerespectând prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor, faptă pentru care s-a aplicat sancţiunea amenzii în cuantum de 75.000 lei.

Pe cale de excepţie, petenta invocă nulitatea absolută a procesului verbal de contravenţie întrucât nu au fost respectate dispoziţiile art. 16 alin.6, art.17, art. 19 alin.1 din OG nr.2/2001. De asemenea, intimata a încălcat şi dispoziţiile art. 16 alin.1 din acelaşi act normativ întrucât nu a arătat toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

În ce priveşte locul săvârşirii presupusei fapte, petenta arată că în preambulul procesului verbal de contravenţie se menţionează că acest control a fost efectuat în comuna Hemeiuşi şi Gârleni iar la descrierea faptei se arată că aceasta a fost săvârşită în perimetrul Gârleni – Iteşti, astfel că nu se poate stabili exact locul săvârşirii presupusei fapte, prin această situaţie petenta fiind vătămată prin încălcarea dreptului la apărare.

Totodată, petenta arată că nu se face vinovată de săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, întrucât la data de 18.07.2008 a fost convocată de intimată, prin adresa nr. 2608/18.07.2008 pentru data de 21.07.2008 la sediul Primăriei Hemeiuş, pentru remedierea unor probleme apărute în zona de exploatare de agregate minerale din albia râului Bistriţa, aceste aspecte fiind consemnate în procesul verbal încheiat la data de 21.07.2008, ocazie cu care s-a impus tuturor agenţilor economici care desfăşurau activităţi în zonă două măsuri şi anume nivelarea tuturor perimetrelor de exploatare pentru care s-au emis acte de reglementare de gospodărire a apelor şi bornarea perimetrelor de exploatare şi toate profilele transversale conform documentaţiei tehnice de gospodărie a apelor care a stat a baza emiterii Autorizaţiilor de gospodărie a apelor pentru perimetrele aferente fiecărei societăţi, iar în data de 22.07.2008 intimata a încheiat proces verbal cu nr. 2655/22.07.2008 prin care s-a constatat că petenta şi-a îndeplinit cerinţele stabilite prin adresa nr. 2628/21.07.2008.

În motivare, petenta face referire şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie contravenţională, arătând faptul că procesul verbal de contravenţie nu poate face dovada prin el însuşi a existenţei faptei, a autorului acesteia şi a vinovăţiei, procesul verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârşirea contravenţiei.

Petenta solicită anularea procesului verbal de contravenţie şi exonerarea de plata amenzii contravenţionale.

În drept petenta şi-a întemeiat plângerea pe dispoziţiile OG 2/2001.

Intimata, legal citată, a depus întâmpinare prin care se arată că la data de 18.07.2008, inginer Viorel Platon, în calitate de agent constatator din cadrul Direcţiei Apelor „Siret” Bacău, a efectuat un control tematic privind activitatea exploatărilor de balast pe râul Bistriţa, zona albiei vechie, comuna Gârleni, ocazie cu care s-a constatat că societatea petentă nu a respectat prevederile autorizaţiei de gospodărie a apelor din depozitarea în perimetru de deşeuri din beton provenite din demolării construcţiilor şi, în consecinţă s-a încheiat procesul verbal de constatare a contravenţiei prin care petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 75.000 lei.

De asemenea, intimata arată că motivele de nulitate invocate de petentă sunt nefondate fiind întrutotul respectate prevederile OG nr.2/2001, nefondate fiind şi apărările petentei potrivit cărora aceasta nu a săvârşit faptele consemnate în procesul verbal, întrucât din raportul nr. 10271/CP/21.07.2008 pct. 2 şi 3 şi din imaginile foto rezultă că în perimetrul autorizat au fost depistate depozite de deşeuri provenite din demolări de construcţii, iar conform dispoziţiilor autorizaţiei de gospodărire a apelor petenta avea obligaţia de a menţine curat perimetrul, fără depozite de orice fel, implicit şi cele provenite din demolările de construcţii, iar din procesul verbal înregistrat la Primăria Hemeiuş sub nr. 4781/21.07.2008 acesteia i-a fost suspendată activitatea de exploatare agregate minerale până la realizarea măsurilor de la pct.2 şi 3 al aceluiaşi proces verbal, respectiv nivelarea perimetrelor de exploatare, inclusiv debarasare de depozite ilegale, proces verbal semnat şi însuşit de reprezentantul petentei.

În drept, intimata şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.115-116 C.p.civ., art. 5, 17, 27, 87 pct.5 şi art. 88 din legea Apelor nr. 107/1996 şi ale OG nr.2/2001 modificată, iar în temeiul art. 242 al.2 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Întâmpinării i-au fost anexate: raport nr. 10271/21.07.2008 (filele 31, 32 – dosar 12611/180/2008 al Judecătoriei Bacău), copia procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenienţilor în domeniul gospodării apelor seria ANAR nr. 0000501/08.08.2008 (fila 33 – dosar 12611/180/2008 al Judecătoriei Bacău), copia autorizaţiei de gospodărirea apelor nr. 41/07.11.2007 (filele 34 – 36 dosar 12611/180/2008 al Judecătoriei Bacău), planşe foto (filele 37- 39 dosar 12611/180/2008 al Judecătoriei Bacău).

La data de 14.01.2009 în dosarul nr. 12611/180/2008 al Judecătoriei Bacău a fost depusă cerere de intervenţie în interes alăturat formulată de Căsăneanu Lenuţa-Izabela, Codrin Andoniu, Căsăneanu Vasilica Gabriel, Candet Gigi Nucu prin care se solicită admiterea cererii în principiu şi pe fond şi respingerea plângerii contravenţionale pe considerentul că fiind locuitori ai comunei Hemeiuşi începând cu lunile martie – aprilie 2008 au fost confruntaţi cu un trafic de camioane grele fără precedent, trafic care i-a deranjat prin disconfortul cauzat de praf, zgomot, şubrezirea caselor, distrugerea drumului comunal şi DN 15 şi a unui pasaj de cale ferată. Ulterior, acestei situaţii s-au adresat Primăriilor comunelor Hemeiuşi şi Gârleni, Direcţia Apelor Siret, Consiliul Judeţean Bacău, Regionala de Căi Ferate Iaşi, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Poliţia mun. Bacău, Posturilor de Poliţie ale comunelor Hemeiuşi şi Gârleni, Gărzii de Mediu, Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău precum şi altor instituţii abilitate.

Urmarea acestor demersuri au constatat că instituţiile nu sunt receptive, motiv pentru care în data de 16.07.2008 au efectuat o incursiune pe cursul inferior al râului Bistriţa şi au constatat că mai multe societăţi printre care şi petenta încalcă flagrant dispoziţiile autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de mediu, sub următoarele aspecte: societăţile aveau acces la perimetrele de exploatare circulând pe un drum comunal, acest drum fiind tranzitat de convoaie de camioane grele având o masă de 43 tone cu mult peste limita de 7,5 tone pe osie impusă de OG 43/1997; convoaiele de camioane grele circulau peste digurile CHE Gârleni şi pe un pod de exploatare amenajat peste canalul râului Bistriţa care a fost distrus parţial; societăţile nu aveau în dotare utilaje adecvate; au fost practicate drumuri în luna Bistriţei deteriorându-se spaţiul verde cu balast, au fost depozitate deşeuri de balast în albia Bistriţei; societăţile aveau depozite de agregate în albia râului Bistriţa şi nu aveau bornate perimetrele de exploatare. Toate aceste aspecte au fost înregistrate pe un CD fiind transmis instituţiilor abilitate, ulterior luându-se măsura de sancţionare a societăţilor respective.

La data de 24.02.2009 organul constatator depune întâmpinare împotriva cererii de intervenţie prin care solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă pe următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 49 alin.2 Cod pr.civ. intervenţia este în interesul uneia din părţi când cel care intervine sprijină numai apărarea acesteia, iar cadrul legislativ ce reglementează constatarea, sancţionarea contravenţiilor precum şi căile de atac împotriva procesului verbal de contravenţie îl reprezintă Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Codul de procedură civilă reprezentând norma de drept generală faţă de care OG 2/2001 reprezintă norma specială aplicabilă în materia plângerilor contravenţionale.

De asemenea, plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor are ca obiect desfiinţarea totală sau parţială a actului prin care s-a dispus sancţiunea contravenţională iar plângerea nu se întemeiază pe nici una dintre cele două ipoteze prevăzute de procedura civilă, respectiv art. 109 ori art. 111 C.pr.civ., ci pe prevederile OG 2/2001, cadrul procesual fiind limitat prin natura acestei plângeri.

Mai mult, conform dispoziţiilor art. 33 din OG 2/2001 părţile unui dosar ce are ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale sunt clar definite, respectiv contravenientul sau persoana care a formulat plângerea, agentul constatator care a aplicat sancţiunea, martorii indicaţi în procesul verbal sau în plângere şi, prin urmare, singura persoană ce poate invoca un drept nu poate fi decât persoana în sarcina căreia a fost stabilită o faptă reglementată de legea specială ca şi contravenţie, prin urmare semnatarii cererii de intervenţie în interes alăturat nu justifică vreun interes şi nici nu pretind vreun drept, cererea neavând nici o legătură cu plângerea contravenţională formulată de societatea petentă.

Prin sentinţa civilă nr.307/2009 a Judecătoriei Bacău a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, iar cauza a fost declinată în favoarea Judecătoriei Buhuşi unde a fost înregistrată sub nr.115/199/2009.

Prin încheierea din data de 16.04.2009, instanţa a admis cererea de intervenţie în interes alăturat intimatei formulată de către intervenienţii Căsăneanu Lenuţa-Izabela, Codrin Andoniu, Căsăneanu Vasilica Gabriel, Candet Gigi Nucu, dat fiind că nu există nici un text legal care să condiţioneze admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie de acordul părţii în favoarea căreia intervine, fiind suficient ca intervenientul accesoriu să justifice un interes moral.

Din actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul gospodăririi apelor seria ANAR nr. 0000501 încheiat la data de 08.08.2008 de Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor „Siret” Bacău, petenta S.C. Andra S.R.L. Bacău a fost sancţionată contravenţional cu suma de 75.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art.87 alin.18 din Legea nr.107/1996. S-a reţinut în sarcina petentei că a depozitat deşeuri din beton, din demolări construcţii în albia minoră a râului Bistriţa zona perimetrului de exploatare agregate minerale autorizată prin Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 41/07.11.2007 valabilă 25.10.2008, perimetrul Gîrleni – Iteşti, nerespectând prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.41/07.11.2007, fapta fiind constatată pe data de 18.07.2008 şi fiind săvârşită în ziua şi la data constatării.

În ceea ce priveşte motivele de nulitate absolută invocate de petentă, instanţa reţine că potrivit art.47 din O.G. nr.2/2001, acest act normativ se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, ceea ce înseamnă că, deşi procesul-verbal este un act administrativ, totuşi îi sunt aplicabile dispoziţiile art.105-108 C.proc.civ. referitoare la sancţiunea ce intervine în caz de încălcare a normelor legale edictate pentru încheierea sa valabilă. Astfel, nulităţile care pot afecta procesul-verbal de contravenţie sunt nulităţi exprese (nulităţi anume prev.de lege, astfel cum sunt cele reglementate de art.17 din O.G. nr. 2/2001) şi nulităţi virtuale (acele nulităţi care rezultă din împrejurarea că, deşi nu există un text expres de lege care să prevadă sancţiunea nulităţii, totuşi, la efectuarea actului este nesocotită o dispoziţie legală), ambele presupunând existenţa unei vătămări, singura deosebire fiind că, în primul caz vătămarea se prezumă, în timp ce la nulităţile virtuale partea care o invocă trebuie să o dovedească. E adevărat că lipsa menţiunilor prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001 se sancţionează cu nulitatea absolută, însă nu se poate susţine că ea intervine în afara oricărei vătămări sau că vătămarea nu ar putea fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului, deoarece regimul juridic al nulităţii actului, care diferă după cum nulitatea este absolută sau relativă, nu se confundă cu condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi vorba despre cazul general de nulitate, prevăzut de art. 105 alin. 2 C.proc.civ. şi anume:a) existenţa unui act întocmit cu nerespectarea formelor legale, b) actul să fi produs părţii o vătămare, c) vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

În cauză, instanţa constată că în procesul-verbal de contravenţie nu este trecut sediul S.C. Andra S.R.L. (menţiunea „Bacău” nefiind suficientă pentru a considera îndeplinită dispoziţia legală), însă intimata a făcut dovada că nu s-a produs nici o vătămare petentei, dat fiind că s-au indicat date unice de identificare, proprii acestei societăţi precum C.U.I. şi nr. de înmatriculare în registrul comerţului, neexistând posibilitatea unei confuzii şi mai mult decât atât plângerea a fost formulată în termen, ceea ce înseamnă că reprezentantul legal al societăţii a primit actul de sancţionare, finalitatea dispoziţiei legale fiind asigurată.

Referitor la nerespectarea dispoziţiilor art.19 alin.1 din O.G. nr.2/2001 care prevăd că la semnarea procesului-verbal „nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator”, instanţa reţine că, deşi martorul Mincu Constantin este angajat al Direcţiei Apelor Siret, având funcţia de inginer, nu are calitatea de agent constatator, astfel cum reiese din fişa postului aflată la filele 71-72, spre deosebire de Platon Viorel care are ca atribuţii exprese constatarea contravenţiilor la normele legale în vigoare şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale în domeniul apelor. Instanţa apreciază că o anumită persoană intră sub interdicţia prevăzută de acest text numai în măsura în care: a) are atribuţia de a constata ;i sancţiona contravenţii de tipul celei pentru care s-a redactat procesul-verbal în discuţie şi b) este în exerciţiul funcţiei, astfel că el nu poate fi interpretat nici extensiv (lex dixit quam voluit), nici restrictiv (lex dixit quam voluit), principiul legalităţii, aplicabil dreptului administrativ, în general, şi materiei contravenţionale, în special, presupunând ca rezultatul interpretării legii contravenţionale să fie concordant cu voinţa legiuitorului. Faptul că a făcut parte din comisia de control este justificată de împrejurarea că a fost emitentul autorizaţiei, cunoscând foarte bine zona, dar câtă vreme nu are atribuţii clare de angajare a răspunderii contravenţionale, instanţa apreciază că nu se poate reţine calitatea lui de agent constatator. Pe de altă parte, ceea ce este chemat martorul să ateste potrivit art.19 din O.G. nr.2/2001 este că procesul-verbal a fost redactat în prezenţa sa şi că cel sancţionat, contravenientul, nu a fost de faţă, ori nu a vrut sau nu a putut să semneze procesul-verbal, fiind distinct de situaţia în care martorul poate să relateze aspecte referitoare la contravenţie.

Cât priveşte lipsa datelor de identificare a reprezentantului legal al persoanei juridice, instanţa constată că procesul-verbal cuprinde numele acestuia, care alături de denumirea societăţii şi elementele unice de identificare exclud orice dubiu cu privire la identificarea contravenientei, petenta nefăcând dovada că ar fi suferit vreo vătămare prin absenţa menţiunilor referitoare la domiciliul acestuia sau C.N.P.

Instanţa nu va reţine apărarea petentei că există contradicţie în privinţa locului săvârşirii presupusei fapte, deoarece în preambulul procesului-verbal se arată locul desfăşurării controlului, din raportul întocmit la 21.07.2008 reieşind că la data respectivă s-au verificat mai multe societăţi care aveau ca obiect de activitate extragere agregate minerale pe albia veche a râului Bistriţa, ce se întinde pe raza comunelor Hemeiuş şi Gîrleni. La descrierea contravenţiei, locul săvârşirii faptei este indicat ca fiind albia minoră a râului Bistriţa, zona perimetrului de exploatare a contravenientei, astfel cum a fost stabilit prin autorizaţia de gospodărire a apelor nr.41/07.11.2007. Prin urmare, menţiunea „Gîrleni-Iteşti” nu se referă la faptul că petenta ar fi depozitat deşeuri pe raza a două sate, astfel cum pretinde aceasta că s-ar înţelege, ci face trimitere la autorizaţia de gospodărire a apelor (fila 34 dosar 12.611/180/2008), unde la indicatori cadastrali de identificare a perimetrului de exploatare al petentei este trecută balastiera Gîrleni-Iteşti.

Totodată, instanţa apreciază că agentul constatator a efectuat o descriere suficientă a faptei, arătând în concret în ce a constat nerespectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor şi anume depozitarea deşeurilor din beton şi din demolări construcţii, permiţând astfel instanţei să verifice exact dacă cele reţinute în sarcina contravenientei sunt sau nu reale, identificarea faptei fiind suficient de precisă.

În ceea ce priveşte modalitatea în care s-a constatat săvârşirea acestei fapte, instanţa apreciază că indicarea comiterii ei în ziua şi la data constatării nu poate constitui motiv de nulitate a procesului-verbal, dat fiind că fapta reţinută are caracter continuu, putând fi constatată pe tot timpul desfăşurării ei, până la epuizare, momentul de la care se calculează termenul de prescripţie sau cel de depunere a plângerii fiind cel al constatării, din această perspectivă apare ca lipsită de relevanţă data săvârşirii faptei.

În consecinţă, deşi procesul-verbal de contravenţie este afectat de anumite vicii de formă, totuşi ele nu sunt esenţiale, de aşa natură încât să încalce dreptul petentei la apărare, neputându-se reţine o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului de sancţionare.

Pe fondul plângerii, instanţa reţine în conformitate cu jurisprudenţa CEDO că procedura de judecată privind contravenţiile se supune regulilor prev. de art. 6 din Convenţie, inclusiv cele referitoare la sarcina probei, statul trebuind să asigure o protecţie procedurală adecvată. Măsurile pozitive pe care statul este obligat a le lua în acest sens constau mai ales în a-l informa pe acuzat, în cel mai scurt termen posibil, despre natura şi cauza acuzaţiei ce i se aduce, de a-i acorda timpul şi înlesnirile cerute pentru pregătirea apărării, de a-i asigura dreptul de a se apăra el însuşi sau beneficiind de asistenţa unui apărător, de a i se permite audierea martorilor acuzării şi de a se obţine citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării. Totuşi, Curtea în cauza Jussila împotriva Finlandei, după ce operează o distincţie între „infracţiuni” ca nucleu dur al dreptului penal şi restul „faptelor penale”, altele decât infracţiunile, stabileşte că „garanţiile procesual-penale recunoscute de art. 6 din Convenţie nu se vor aplica în cazul „faptelor penale”, altele decât infracţiunile, cu toată stricteţea.

Fără îndoială că prezumţia de nevinovăţie garantată de art. 6 par. 2 din Convenţie priveşte şi problema sarcinii probei, însă statele părţi la Convenţie pot stabili în dreptul lor intern diferite reguli procedurale privind sarcina probei, cu atât mai mult cu cât art.6 par. 2 permite existenţa unor prezumţii de fapt sau de drept. În cauza Salabiaku împotriva Franţei, Curtea a stabilit că prezumţia de nevinovăţie nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept sunt operante prezumţii de drept sau de fapt, iar Convenţia nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite şi nu încalcă drepturile apărării. Şi în cauza Anghel împotriva României, Curtea constată că finalitatea art.6 din Convenţie nu este de a înlătura prezumţiile ca cea de legalitate, din materie contravenţională, ci de a determina statele „să includă aceste prezumţii în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei şi păstrând dreptul la apărare.”

Având în vedere natura procesului-verbal de contravenţie de act administrativ de constatare, instanţa consideră că acesta se bucură de prezumţia de temeinicie, specifică actelor administrative, înzestrate cu această calitate datorită încrederii în faptul că organul emitent, autoritatea, consemnează exact faptele pe care le constată „ex propriis sensibus”, fără alte adăugiri sau denaturări ale realităţii. În cauză, instanţa apreciază că limita care nu trebuie depăşită în folosirea prezumţiei de temeinicie este dată tocmai de constatarea personală a faptei de către agent, ceea ce nu împiedică însă instanţa să administreze toate probele de natură să conducă la aflarea adevărului.

În această privinţă, instanţa constată că în raportul privind acţiunea de control comun D.A. Siret Bacău-Serviciul Inspecţia teritorială a apelor, Serviciul Reglementări şi S.G.A. Bacău pe râul Bistriţa zona albiei vechi, comunele Hemeiuşi şi Gîrleni din data de 18.07.2008 s-a reţinut că în perimetrul balastierei S.C. Andra S.R.L., identificat prin coordonate cadastrale precise s-au depistat depuneri de deşeuri masive din demolări construcţii (betoane), fiind ataşate şi fotografii în acest sens.

Chiar dacă instanţa nu va lua în considerare declaraţia martorului Mincu Constantin, dat fiind că acesta, deşi nu are calitatea de agent constatator, este angajat al petentei şi ar putea exista suspiciuni cu privire la imparţialitatea lui, totuşi petenta nu a reuşit să facă dovada că acele depuneri nu existau în perimetrul său, martorul audiat în apărare neputând preciza dacă în luna iulie 2008 a fost sau nu în zonă. De altfel, acesta a declarat că atunci când se revărsau apele erau aduse tot felul de deşeuri ca animale moarte, copaci smulşi, betoane, podeţe şi că din caza faptului că perimetrul petentei este situat în curbă şi are o suprafaţă mai joasă e posibil ca deşeurile să se afle mai mult în zona ei. Mai arată martorul că nici o societate care foloseşte balastiera nu depozitează materiale provenite din demolări, însă afirmaţia lui este contrazisă de fotografiile depuse de către intimată şi chiar de către petentă, în care se văd clar bucăţi mari de betoane aflate fie în albia râului, fie pe malul apei şi care după modul de amplasare (mai multe deşeuri aglomerate în aceeaşi zonă) fac improbabilă ipoteza că ele au fost aduse de viituri, ci sugerează mai mult posibilitatea depozitării intenţionate. De altfel, instanţa apreciază ca fiind nereală afirmaţia martorului petentei că betoanele au fost aduse de viituri, dat fiind că râul Bistriţa e un râu cu multe baraje, iar în anul 2008 nu au existat revărsări atât de puternice care să antreneze deplasarea acestor materiale a căror provenienţă este necunoscută, iar pe de altă parte în fotografii nu se observă nici animale moarte, nici copaci smulşi sau podeţe.

Potrivit autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 41/07.11.2007, petenta avea obligaţia să menţină albia şi malurile curate, fără depozitarea materialelor de orice fel, pe sectorul de drum pe care este autorizat să lucreze. Prin urmare, obligaţia se referă nu numai la a se abţine ea însăşi de la orice act care să încalce autorizaţia, dar şi la aceea de a lua toate măsurile ca perimetrul său să fie curat, împiedicând alte persoane de a depozita materiale în acea zonă. De aceea instanţa apreciază că existenţa unor astfel de deşeuri în perimetrul său creează prezumţia că au fost aduse fie de către petentă, fie de către alţii cu acordul său, în cauză nefăcându-se dovada că acestea au fost depozitate de terţi, afirmaţia că este posibil ca ele să fi fost aduse de autobasculanta BC-70-ARA nu este susţinută de nici o probă, din raport reieşind că mai multe maşini veniseră la încărcat agregate, dar în ultimul moment a fost anulată comanda.

În ceea ce priveşte procesul-verbal încheiat la data de 21.07.2008, la sediul Primăriei Hemeiuşi, instanţa precizează că acesta nu are nici o relevanţă în cauză, deoarece se referă la alte aspecte relevate prin raportul din data de 18.07.2008 şi anume privind gropile de împrumut şi bornarea perimetrelor de exploatare, iar faptul că societatea a remediat neconformităţile constatate nu are nici o influenţă asupra contravenţiei ce a fost constatată cu ocazia controlului, existând posibilitatea legală ca procesul-verbal să fie încheiat ulterior.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge plângerea ca nefondată şi pe cale de consecinţă va admite cererea de intervenţie în interes alăturat intimatei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge plângerea formulată de petenta SC ANDRA SRL cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bacău, str. Cuza Vodă nr. 6, jud.Bacău cod 600274 la Cabinet de avocat Felicia Creţu, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE – DIRECŢIA APELOR „SIRET” cu sediul în Bacău, str. Cuza Vodă, nr. 1, judeţ Bacău, cod 600274, intervenienţi CANDET GIGI NUCU, CĂSĂNEANU LENUŢA – IZABELA, CĂSĂNEANU VASILICĂ GABRIEL şi CODRIN ANDONIU domiciliaţi în com. Hemeiuşi, judeţ Bacău cod 607235 ca nefondată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19.01.2010.

Pt. Preşedinte plecat din instanţă, Grefier,

Preşedinte instanţă,

Red. D.M.C.-12.02.2010

Tehnored. D.M.C./Ş.M. ex. 8

12/16.02.2010

Tags:

Anulare proces verbal de contravenţie

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Vatra Dornei sub nr. …./334 din 28.07.2008, iar prin sentinta civila nr.1406 din 28.10.2008 a fost respinsa, ca neîntemeiata, plângerea formulata de petenta, retinând urmatoarele:

Procesul verbal de constatare a contraventiei beneficiaza de forta probanta proprie în ceea ce priveste constatarile personale ale agentului constatator, care sunt prezumate a fi reale cât timp procesul verbal atacat a fost întocmit cu respectarea conditiilor de forma impuse de prevederile art. 16 si 17 din O.G. nr. 2/2001 iar petentul nu face dovada existentei unei alte situatii de fapt decât cea retinuta prin procesul verbal atacat.

Cât priveste mentiunile referitoare la aspectele ce nu au fost constatate personal de catre agentul constatator, procesul verbal se bucura de forta probanta numai daca a fost întocmit cu respectarea cerintelor legale referitoare la forma si daca este sustinut de probe din care sa rezulte savârsirea faptei contraventionale retinute în sarcina petentului. Si în aceasta situatie, petentului i se recunoaste dreptul de a dovedi, prin probe administrate în fata instantei, o alta situatie de fapt decât cea retinuta de catre agentul constatator pe baza probelor administrate de acesta.

Cât priveste motivele de nelegalitate a actului atacat invocate de petenta, instanta le-a apreciat ca neîntemeiate, întrucât petenta nu a dovedit producerea unei vatamari ce nu ar putea fi înlaturata decât prin anularea procesului verbal atacat.

Totodata, instanta a apreciat ca neîntemeiat motivul de nelegalitate a procesului verbal atacat decurgând din nerespectarea prevederilor art. 15 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, în sensul ca lipseste numele agentului constatator ca urmare a faptului ca persoana care a constatat depasirea limitei legale de viteza nu este aceeasi care a întocmit procesul verbal, instanta apreciind ca nefondata o asemenea sustinere.

În ceea ce priveste netemeinicia procesului verbal atacat, instanta a apreciat ca nefondate motivele invocate de petenta, iar cât priveste starea de necesitate invocata de petenta, a retinut ca aceasta este prevazuta de catre legiuitor în art. 11 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, printre cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei.

Împrejurarea ca agentul constatator nu a tinut seama de starea de necesitate invocata nu este de natura a produce nici un prejudiciu petentei, din moment ce însusi legiuitorul a stabilit ca toate cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei se constata numai de catre instanta, conform art. 11 al. 5 din O.G. nr. 2/2001.

Pentru a fi incidente aceste prevederi, era necesar ca petenta sa probeze cumulativ faptul ca în momentul depasirii vitezei legale în localitate cu peste 50 km/h exista o stare de pericol care sa fi pus în pericol persoana surorii sale, ca aceasta stare de pericol era iminenta si nu putea fi evitata decât prin comiterea faptei retinute în sarcina sa, ca starea de pericol nu a fost produsa de catre petenta si ca exista o proportionalitate între depasirea vitezei legale în localitate si aceasta stare de pericol.

Astfel, instanta a constatat ca petenta nu a facut dovada, potrivit art. 1169 Cod civil, a unei cauze care sa înlature caracterul contraventional al faptei, respectiv raspunderea contraventionala.

Apararea petentei cu privire la nevalabilitatea verificarii metrologice a cinemometrului cu care a fost înregistrata depasirea vitezei legale nu a putut fi primita de instanta întrucât acesta avea o verificare metrologica valabila efectuata la data de 14.09.2006, aceasta fiind valabila un an de zile, fapta contraventionala fiind constatata înainte de expirarea acestui termen, data de 22.03.2007 privind instalatia etalon pentru verificarea pe teren a cinemometrelor.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs petenta, invocând prevederile art. 304 pct. 5, 9 si art. 304 ind. 1 C.pr.civila.

A aratat ca instanta de fond a încalcat formele de procedura prev. de art. 105 al. 2 C.pr.civila întrucât nu a aratat motivul pentru care a respins solicitarea de anulare a procesului verbal deoarece lipseste numele agentului constatator si nu s-a pronuntat asupra motivului de nulitate invocat, referitor la functia de autotestare a autovehiculului.

De asemenea, nu s-a pronuntat asupra motivului de netemeinicie cu privire la marja de eroare a cinemometrului ce profita contravenientei care, daca era calculata corect, ar fi indicat viteza de 94 km/h, în acest mod fiind încalcate normele de baza ale hotarârii judecatoresti.

A mai aratat ca prima instanta a considerat în mod gresit ca petenta nu a facut dovada unei vatamari care sa nu poata fi înlaturata altfel decât prin anularea procesului verbal atacat. Totodata, a apreciat în mod gresit probatoriul administrat în cauza, pronuntând o hotarâre nelegala si netemeinica.

Fapta contraventionala a fost constatata la data de 05.08.2007 cu ajutorul unui aparat a carei verificare metrologica expirase la data de 23.03.2007.

Analizând recursul formulat, tribunalul îl apreciaza ca fondat, pentru urmatoarele considerente:

Petenta a fost sanctionata contraventional în baza art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, republicata, retinându-se ca, la data de 05.08.2007, pe DN17, în localitatea Poiana Stampei ar fi condus autovehiculul cu numarul de înmatriculare SV – 06 – DEG cu o viteza de 104 km/h.

În art. 109 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 se prevede ca se poate face constatarea contraventiilor si cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori.

În conditiile în care aceasta norma consacra dispensa privitoare la confirmarea unor împrejurari de catre martori, este evident ca aceasta reglementare are un caracter special, ce obliga organul ce face constatarea de a insera în cuprinsul procesului verbal date despre mijlocul tehnic ce a facut constatarea contraventiei.

Potrivit prevederilor pct. 4.2 din Norma de metrologie legala 021-05 NML, aprobata prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legala nr. 153/2007, cinemometrele trebuie sa fie utilizate numai de operatori calificati, iar în pct. 4.3 se prevede ca acestea vor putea fi utilizate numai daca au fost verificate metrologic, au fost marcate si sigilate în conformitate cu prevederile acestei norme si sunt însotite de buletin de verificare.

Toate aceste cerinte sunt prevazute pentru valabilitatea în instanta a probelor administrate pe aceasta cale.

În speta, organul constatator nu a înscris în cuprinsul procesului verbal contestat mijlocul tehnic cu ajutorul caruia s-a facut înregistrarea imaginilor transpuse în plansa foto, limitându-se a depune în fata instantei buletin de verificare metrologica a unui cinemometru, precum si atestatul operatorului radar, agent sef adjunct R. A..

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ozturk contra Germaniei, prin hotarârea din 21.02.1984 ca: „distinctia dintre contraventii si infractiuni existenta în legislatia interna a unora dintre statele semnatare ale conventiei, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garantiilor oferite de art. 6 din Conventie, a acuzatiilor în materie penala”, iar în cauza Anghel contra României s-a retinut ca:”acuzatia adusa petentului este o acuzatie penala în sensul conventiei, iar aceasta beneficiaza si în procedura contraventionala de prezumtia de nevinovatie, care a fost instituita cu scopul de a proteja indivizii fata de posibilele abuzuri din partea autoritatilor motiv pentru care sarcina probei în procedura contraventionala desfasurata în fata instantei de judecata revine în primul rând organului constatator si nu petentului”.

Totusi, în aceeasi cauza (Anghel contra României) s-a recunoscut dreptul oricarui sistem juridic de a cunoaste prezumtii de fapt si de drept, însa în materie penala, acestea nu pot sa depaseasca limite rezonabile.

În mod constant, jurisprudenta nationala a creat o prezumtie relativa de veridicitate a mentiunilor cuprinse în procesul verbal de contraventie întocmit cu respectarea cerintelor de forma prevazute de OG nr. 2/2001 si alte acte normative speciale (în speta art. 109 alin. 2 din OUG nr. 195/2002).

În cauza dedusa judecatii organul constatator a depus la dosar o plansa foto reprezentând autovehiculul condus de petenta, un buletin de verificare metrologica si un atestat de operator radar, însa aceste probe nu pot fi coroborate cu cele înscrise în procesul verbal contestat, nascându-se o îndoiala cu privire la faptul ca s-a facut constatarea cu cinemometrul verificat metrologic si de catre persoana atestata în acest sens.

Aceste împrejurari, sunt apreciate de instanta ca dincolo de limitele rezonabile ale prezumtiilor de fapt recunoscute chiar de jurisprudenta româneasca în materie si de care face vorbire CEDO în cauza Anghel contra României si, facând aplicare principiilor „in dubio pro reo” (dubiul profita învinuitului) si „in dubio quod minimum in dubio quod mitrius” (în caz de îndoiala se ia în considerare ceea ce este mai putin împovarator), tribunalul conchide ca organul constatator nu a probat, fara dubiu, savârsirea contraventiei de catre petenta.

Fata de cele ce preced, tribunalul, în baza art. 312 alin. 1,2,3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, va admite recursul, va modifica sentinta civila atacata, în sensul admiterii plângerii si anularii procesului verbal de contraventie.

Tags: