Art.20 c.p. rap.la art.174 c.p. comb. cu art.175 al.1 lit.a,b,e,i cod penal – Omor calificat. Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept

Pe rol soluţionarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive privind pe inculpaţii P.G.D. şi Ş.R.A., formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu, s-au prezentat inculpatul P.G.D. – în stare de arest, asistat de apărător cu delegaţie din oficiu Mitroi Petrişor şi inculpatul Ş.R.A. – în stare de arest, asistat de avocat cu delegaţie din oficiu Gheorghe Ioan.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, după care:

Preşedintele completului aduce la cunoştinţa inculpaţilor motivul pentru care aceştia au fost aduşi la instanţă, şi anume, punerea în discuţie a propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, formulată de procuror.

Reprezentantul parchetului şi apărătorii inculpaţilor, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pentru susţineri.

Tribunalul, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru susţineri.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită admiterea cererii şi prelungirea duratei arestării preventive faţă de inculpaţi pe o perioadă de încă 30 de zile, motivat de cele descrise în referatul depus la dosar, pe care-l susţine.

Avocat Mitroi având cuvântul pentru inculpatul P.G.D., solicită respingerea propunerii formulate de parchet, motivat în primul rând de depoziţiile inculpatului care recunoaşte modul în care s-au desfăşurat evenimentele, vina pe care o poartă, declară concret şi cu lux de amănunte modul în care s-au desfăşurat evenimentele.

În aceste condiţii apreciază că nu se mai impune această stare de arest, întrucât, chiar dacă se vor face probaţiuni, nu se mai poate influenţa poziţia acestuia în proces.

Apreciază că nu se impune continuarea desfăşurării urmăririi penale cu inculpatul în stare de arest.

În subsidiar, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, având în vedere că autorul moral al faptei este în stare de libertate.

Avocat Gheorghe Ioan, având cuvântul pentru inculpatul Ş.R.A., solicită respingerea propunerii formulată de parchet.

Precizează că din studierea încheierii nr.247 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a respins recursului inculpatului, a constatat că unul din judecători a avut o opinie separată. Consideră că judecătorul prezentei cauze, pentru a proceda la prelungirea măsurii arestării preventive, trebuie să verifice dacă măsura luării arestării preventive a fost legală, pentru că este de neconceput să se prelungească o arestare câtă vreme măsura arestării preventive nu a fost legal justificată. Acest judecător a sesizat faptul că în momentul audierii inculpatului Ş.R.A. acesta avea calitatea de învinuit şi nu de inculpat, abia după aceea, fiind în perioada reţinerii, s-a pus în mişcare acţiunea penală, iar pentru a se face propunere de luare a măsurii arestării preventive, procurorul trebuia să-l audieze în calitate de inculpat.

Solicită ca judecătorul cauzei să verifice acest aspect invocat.

În al doilea rând, apreciază că, atâta timp cât autorul moral al faptei se află în stare de libertate nu este corect ca, în această cauză, cei doi inculpaţi să fie cercetaţi în stare de arest.

Consideră că cererea de prelungire a arestării preventive nu este temeinic justificată sau suficient de bine motivată pentru a justifica privarea de libertate a inculpatului Ş.R.A. şi îngrădirea libertăţii personale a acestuia, drept garantat prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.5 şi 6.

Este adevărat că procurorul nu a avut timpul necesar la dispoziţie să desfăşoare actele de urmărire penală faţă de faptul că dosarul a fost în recurs la CAB, însă aceasta nu trebuia să fie ca şi motivare a prelungirii arestării ci trebuia precizat care sunt celelalte acte de urmărire penală ce trebuie efectuate în continuare care să poată să justifice lipsirea de libertate a inculpatului. Din referat nu se poate deduce care sunt acele acte care necesită această privare de libertate, nefiind suficient să se facă o cerere generală unde să se arate că mai sunt de efectuat o multitudine de acte de urmărire penală, atâta timp cât aceste acte nu justifică privarea de libertate a unui inculpat. Referatul nu precizează ce anume acte de urmărire penală trebuie întocmite în continuare astfel că această măsură procesuală a arestării preventive, care are un scop bine determinat – acela de a asigura buna desfăşurare a procesului, se transformă într-o sancţiune penală antecondamnatorie.

În acest fel, consideră că este încălcat şi principiul prezumţiei de nevinovăţie conform căruia un inculpat se bucură de acest principiu până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile.

Atâta timp cât B.V. este în stare de libertate, curtea apreciind că nu sunt suficiente dovezi pentru a fi justificată arestarea sa, nu se impune nici pentru ceilalţi doi inculpaţi continuarea cercetărilor cu privarea de libertate.

Nu avem nici un indiciu la dosar, din care să rezulte că aceştia, odată aflaţi în stare de libertate, ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau alterarea probelor ce urmează a fi administrate pe parcursul urmăririi penale.

De altfel, această stare de privare de libertate este o situaţie de excepţie, care se ia numai în cazuri excepţionale, iar în cazul inculpaţilor nu s-a făcut dovada existenţei acestei stări excepţionale, care să justifice prelungirea arestării preventive.

Mai mult decât atât, plecând de la temeiul de drept art.148 lit.f c.p.p., care a stat la baza justificării măsurii arestării preventive, la acest moment pericolul pentru ordine publică s-a risipit, astfel că judecătorul poate aprecia dacă mai există, acel pericol existent iniţial.

Pentru toate aceste motive solicită respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive şi, eventual, pentru a justifica şi a garanta o bună desfăşurare a urmăriri penale şi a cercetării judecătoreşti, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, această măsură fiind de natură a-şi atinge scopul pentru care a fost instituită.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, solicită respingerea acestora sau lasă la latitudinea instanţei.

Consideră că apărătorul inculpatului Ş.R.A. nu vede argumentele care sunt precizate în referat şi în care s-a indicat acea stare de pericol social şi se interpretează altfel concluziile parchetului.

Precizează că nu este vorba atât de un pericol ca cei doi să influenţeze urmărirea penală, ci de faptul că se efectuează presiuni asupra acestora tocmai de către instigatorul care este în stare de libertate, aşa cum s-a dispus de către Curtea de Apel Bucureşti, decizie care are autoritate de lucru judecat şi nu poate fi comentată.

În ce priveşte opinia personală a judecătorului care a făcut opinie separată la judecarea recursului, nici aceasta nu se poate comenta dar, ca fapt divers, precizează că dacă ar fi existat între audierea ca învinuit şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale un timp, s-ar fi putut aprecia că trebuia reaudiat, dar a fost audiat ca învinuit şi imediat s-a pus în mişcare acţiunea penală.

Inculpatul S.R.A. nu a recunoscut şi nici nu recunoaşte nimic, în timp ce celălalt a recunoscut, a avut o poziţie cooperantă faţă de organele de cercetare penală, cu ajutorul acestuia fiind efectuate o serie de acte de urmărire penală, care vin să contureze vinovăţia celor doi, dar şi a inculpatului B.V.

Pericolul lăsării în libertate derivă nu numai din cele expuse în referat, dar este şi în beneficiul celor doi, ca să nu fie supuşi unor presiuni sau acte de violenţă din partea inculpatului liber, care are o poziţie contradictorie şi va face totul pentru a împiedica ancheta. Lasă la aprecierea instanţei cu privire la aceste cereri.

În replică, avocat Gheorghe Ioan precizează că nu se poate constata cu exactitate care din cei doi inculpaţi are dreptate, pentru că pe parcursul cercetărilor se adună materialul probator şi de-abia apoi se poate stabili cu exactitate ce infracţiuni s-au comis şi care sunt autorii acestora.

Chiar reprezentantul parchetului a spus că nu este atât de mare pericolul pentru ordinea publică, însă sunt în pericol cei doi ca asupra lor să se facă presiuni de către instigator.

Art.148 lit.f are două condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ. Prima condiţie este îndeplinită, pedeapsa fiind mai mare de 4 ani.

În ce priveşte a doua chestiune referitoare la prezenţa pericolului pentru ordinea publică, apreciază că la acest moment nu există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului Ş.R.A. prezintă pericol pentru ordinea publică, care este cu totul altceva decât pericolul social. Acesta este un criteriu pe care instanţa îl va avea în vedere la individualizarea pedepsei.

În conformitate cu normele europene acest drept la libertate personală este garantat, măsura arestării fiind o măsură excepţională.

Consideră că în acest caz s-a creat o atmosferă şi datorită presei locale, fiind o simplă acuzaţie şi nu se poate spune că este vorba de un omor la comandă care nici nu a fost dovedit, nefiind o certitudine, astfel că nu se poate aprecia în ce a constat complicitatea lui Ş.R.A.. Există o simplă declaraţie a unui alt coinculpat care a revenit asupra poziţiei iniţiale la momentul arestării care nu se coroborează cu nici o altă probă.

Nu există nici un pericol să zădărnicească aflarea adevărului, a avut o poziţie constantă, urmează ca procurorul să dovedească care din cei doi inculpaţi are dreptate.

Solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive.

În replică, reprezentantul parchetului, apreciază că apărătorul inculpatului Ş.R.A. confundă fondul problemei cu tot ceea ce înseamnă dovedirea vinovăţiei. Solicită a se reţine că există indicii în cauză că cei doi au săvârşit infracţiunile, iar parchetul a cerut luarea măsurilor faţă de ambii inculpaţi.

Inculpatul Ş.R.A., având ultimul cuvânt, arată că-şi menţine declaraţiile date şi solicită să se judece în stare de libertate, arătând că este de acord să nu plece din oraş şi nici din casă. Precizează că nu a făcut nimic, a trecut într-adevăr prin pădure, spre Aldis, şi s-a oprit la magazin pentru că era în drumul spre casă, lucru care se poate verifica din casetele cu care a fost filmat. Consideră că a greşit când s-a împrumutat cu bani de la acea persoană.

Inculpatul P.G.D., având ultimul cuvânt, precizează că nu i se pare corect ca persoana vinovată să fie liberă, iar ei în puşcărie.

T R I B U N A L U L

Asupra propunerii de prelungire a arestării preventive de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă data de 22.08.2008 sub nr.1683/116/2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi a formulat propunere de prelungire a arestării preventive a inculpaţilor P.G.D. şi Ş.R.A., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la omor calificat prev.de art.20 c.p. rap.la art.174 c.p. comb. cu art.175 al.1 lit.a,b,e,i cod penal, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art.279 al.1 c.p., deţinerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept prev. de art.136/1 din legea 295/2004 cu modificările şi completările ulterioare, punerea în circulaţie şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art.86 al.1 din OUG 195/2002, republicată (primul inculpat) şi complicitate la tentativă de omor calificat, faptă prev. de art.26 c.p. rap.la art.20 c.p. rap.la art.174 com,b. cu art.175 al.1 lit.a.,b,e.i cod penal (al doilea inculpat) în dosarul nr.93/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.

În motivarea propunerii se arată că, la data de 30.06.2008, inculpatul P.G.D. (cu ajutorul complicilor B.V. şi Ş.R.A.), a pus la cale, contra unei sume de bani, asasinarea numitului G.C.I., trăgând asupra acestuia cinci gloanţe cu o armă de foc, partea vătămată fiind atinsă numai de unul dintre proiectile.

Se arată că autorul infracţiunii de tentativă la omor calificat a fost indicat ca fiind P.G.D. într-o discuţie purtată între partea vătămată şi Ş.R.A. şi că acesta a fost identificat şi prins la data de 26.07.2008 pe raza municipiului Călăraşi, unde se deplasa la volanul unui autoturism cu numere false de înmatriculare, în maşină fiind găsite două pistoale (unul cu proiectil de cauciuc şi unul cu glonţ).

Faţă de inculpaţii P.G.D. şi Ş.R.A., Tribunalul Călăraşi a dispus luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 zile (de la 29.07.2008 la 26.08.2008) prin încheierea Tribunalului Călăraşi nr.35/28.07.2008.

Motivele formulării cererii prevăzute de art.156 c.p.p. sunt indicate de procuror a fi următoarele:

-complexitatea cauzei determină un probatoriu laborios şi dificil de administrat (în condiţiile în care inculpaţii nu au o poziţie sinceră, încercând să scape de răspunderea penală), fiind influenţaţi şi de instigatorul B.V. care este liber;

-necesitatea continuării administrării probatoriilor (transcrierea informaţiilor obţinute din interceptări, expertiza ADN, confruntări, constatări tehnico-ştiinţifice, expertize balistice).

Se mai arată că anterior formulării propunerii, inculpatul P.G.D. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor, în baza declaraţiilor sale efectuându-se noi acte probatorii (percheziţii, conduceri în teren, audieri de martori) ce urmează a fi completate în perioada următoare cu confruntări şi alte probe.

Se mai arată că instigatorul B.V., faţă de care Tribunalul Călăraşi a dispus arestarea în lipsă, prin încheierea nr.37/2008, este liber în prezent (Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea 264/2008 pronunţată în dosarul nr.1593/116/2008, înlocuind măsura arestării cu cea prevăzută de art.1451 c.p.p.) şi încearcă să împiedice derularea anchetei.

S-a ataşat dosarul de urmărire penală (4 volume) din actele căruia rezultă următoarele:

La data de 28.07.2008, Tribunalul Călăraşi a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor Ş.R.A. şi P.G.D., pe o durată de 29 de zile, apreciind că la dosarul cauzei există probe de vinovăţie (în sensul art.143 al.1 c.p.p.) şi că sunt întrunite condiţiile cumulative prevăzute de art.148 lit.f c.p.p.

Deşi iniţial nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care este cercetat (la fel ca şi inculpatul Ş.R.A.), inculpatul P.G.D. revine asupra declaraţiilor date, la 14.08.2008, ocazie cu care renunţă la serviciile apărătorului ales, înţelegând să fie asistat de apărătorul din oficiu.

Explică inculpatul că iniţial a fost în eroare cu privire la calitatea avocatului care l-a apărat iniţial, ulterior aflând că nu este un avocat desemnat din oficiu, ci este angajat de inculpatul B.V.

În declaraţie inculpatul P.G.D. arată că-i cunoaşte atât pe Ş.R.A. cât şi pe inculpatul B.V., după ce iniţial îl cunoscuse pe fratele inculpatului B.V., numitul B.A., care intenţiona să-şi procure o motoretă ce urma să fie folosită de Ş.R.A. pentru a ataca o persoană din Călăraşi care avea de restituit o datorie.

Inculpatul arată că a întâlnit pe B.V. în Bucureşti (zona Pantelimon-Cora unde, alături de alţi 14-15 tineri, a fost „angajat” pentru o acţiune de pedepsire (batere) unei persoane din Călăraşi.

Ulterior, înţelegerea s-a transformat, B.V. cerându-i inculpatului P.G.D. să-l împuşte pe C. cu gloanţe de cauciuc contra sumei de 3000 lei.

Descrie inculpatul cum a fost adus în Călăraşi de B.A., predat lui B.V., cum arma cu care trebuia să tragă i-a fost dată de inculpatul Ş.R.A. (cu precizarea că este încărcată).

Sunt descrise şi pregătirile (respectiv faptul că inculpatul avea echipament de schimb, pentru a îngreuna recunoaşterea sa), urmărirea părţii vătămate C. şi pânda în faţa sălii de sport C. SRL, subliniind că dirijarea operaţiunilor a fost făcută prin telefon de B.V. (care l-a atenţionat de existenţa camerelor de luat de vederi din gară).

Inculpatul a precizat poziţia, numărul de gloanţe trase în maşina părţii vătămate, arătând că ulterior a fost transportat în afara oraşului (într-o pădure) de unde l-a recuperat Ş.R.A. care l-a condus la Bucureşti (pe drum oprindu-se şi ascunzând pistolul într-un lan de grâu, până în localitatea Drajna).

Precizează că a fost plătit cu 3.500 lei (bani înmânaţi de B.A.) şi că, aflând de la ştiri că a tras cu gloanţe reale, a mai solicitat bani, însă i s-a făcut o altă ofertă 1 mld.lei vechi pentru uciderea părţii vătămate.

În scopul de mai sus, ar fi făcut alte 4 drumuri la Călăraşi în perioada următoare, iar în ziua de 26.07.2008 a fost oprit de partea vătămată şi oamenii lui, care i-au agresat pe el şi B.V. care-l însoţea. A dat detalii despre vizitele făcute la ferma lui Ş.R.A., despre armele văzute acolo, cum şi despre exerciţii de tir făcute împreună cu acesta în pădurea Chiciu şi la ferma sus-amintită.

În urma percheziţiilor făcute au fost depistat urme de tragere (orificii) cum şi mai multe fragmente metalice (posibil proiectile) la ferma (punct de lucru) al SC Ş.SRL aparţinând tatălui inculpatului Ş.R.A.

La domiciliul inculpatului B.V. s-au găsit proiectile de diverse calibre, urmând ca expertiza balistică dispusă în cauză să stabilească legătura cu arma folosită pentru tragere asupra părţii vătămate la data de 30.06.2008.

Din transcrierile convorbirilor telefonice (vol.IV dosar urmărire penală) rezultă că familia inculpatului Ş.R.A. a fost contactată de fratele inculpatului B.V. pentru o „problemă financiară” recunoscută de altfel şi de inculpat.

În raport de actele şi lucrările dosarului, tribunalul apreciază nu numai că nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Astfel, probatoriile efectuate în cauză nu tind spre conturarea unei situaţii de fapt care să excludă vinovăţia celor doi inculpaţi ci, în raport declaraţia analizată anterior şi de rezultatele percheziţiilor şi conducerii în teren, prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor tinde să se estompeze şi mai mult.

Consideră că recunoaşterea inculpatului P.G.D., chiar dacă nu poate avea valoare mai mare decât restul probelor, întăreşte materialul probator al parchetului, coroborându-se cu declaraţiile martorilor oculari şi cu probele materiale ridicate, aflându-ne şi în ipoteza cuprinsă în art.155 al.1 teza II c.p.p.

Cum apărarea a pus concluzii de respingere a propunerii de arestare preventivă motivat de neîntrunirea condiţiilor prevăzute de art.148 lit.f c.p.p., tribunalul apreciază că cerinţa pericolului social pentru ordinea publică este îndeplinită în cauză, datorită gravităţii faptelor, a implicării mai multor persoane în acţiunea infracţională şi a caracterului repetitiv al acestei activităţi, după eşecul înregistrat la 30.06.2008.

Motivarea pecuniară a inculpaţilor şi nu în ultimul rând atitudinea în timpul anchetei justifică convingerea tribunalului că actul de justiţie poate fi mai bine administrat dacă cei doi inculpaţi rămân în arest preventiv.

În legătură cu critica formulată de apărătorul inculpatului Ş.R.A. pornind de la opinia separată formulată în recursul soluţionat prin decizia penală nr.247/30.07.2008 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, tribunalul apreciază că nu poate fi primită, la dosarul cauzei existând declaraţiile celor doi inculpaţi, date la 28.07.2008, între orele 12,00 – 13,45 (P.G.D.) şi între orele 14,00 – 15,00 (Ş.R.A.) (filele 163-189 dos.urm.penală) cu precizările acestora că au luat la cunoştinţă despre învinuire şi nu au de propus probe sau de făcut alte precizări, situaţie în care nu se poate invoca încălcarea dreptului la apărare, în raport de dispoziţiile art.1491 al.1 c.p.p.

Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, tribunalul apreciază că măsura prevăzută de art.136 al.1 lit.d c.p.p. a fost selectată cu respectarea criteriilor enumerate în al.8 al art.136 c.p.p.

Cum temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu s-au schimbat, în sensul prevăzut de art.139 al.1 c.p.p., tribunalul va respinge această cerere.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art.155 şi 159 c.p.p.

Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi dispune prelungirea arestării preventive a inculpaţilor P.G.D. şi Ş.R.A. cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.20 c.p. rap.la art.174 c.p. comb.cu art.175 al.1 lit.a,b,e,i c.p., de art.279 al.1 c.p., de art.1361 Legea 295/2004 modificată şi de art.86 al.1 din OUG 195/2002 (primul inculpat) respectiv al infracţiunilor prev. de art.26 c.p.rap.la art.20 c.p.rap.la art.174 c.p. – 175 al.1 lit.a,b,e,i c.p. (cel de-al doilea inculpat), pe o durată de 30 de zile, de la 27.08.2008, la 25.09.2008.

Respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura prevăzută de art.1451 c.p.p. (obligarea de a nu părăsi ţara).

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu recurs în 24 ore de la pronunţare, pentru procuror şi de la comunicare, pentru inculpat.

Tags: omor calificat

Omor calificat

Titlul: Drept penal. Omor calificat

Dosar nr. 2682/121/2009

Prin Sentinţa penală nr. 402/05.10.2009 a Tribunalului Galat, definitiva la 21.12.2009 prin decizia

penala nr 121/A a Curti de Apel Galaţi s-a dispus:

Condamnă pe inculpata O T în prezent deţinut în Penitenciarul Galaţi – la o pedeapsă

de 7 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa completară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art 64 litera a , Tz II şi litera b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei

închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art 20 Cod

penal în referire la art 174 al 1 Cod penal raportat la art 175 al 1 litera c Cod penal.

În baza art 71 Cod penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art 64 al 1 lit. a, tz. II şi litera b Cod penal.

În baza art 88 Cod penal deduce din pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare aplicată

inculpatei, perioada reţinerii şi arestării preventive a acesteia, de la 30.04.2009 , ora 1230 şi

până la zi.

În baza art 350 al 1 Cod procedură penală menţine măsura arestării preventive a

inculpatei O T.

Constată că partea vătămată S Lenuţa nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art 14 Cod procedură penală, art 998 Cod civil obligă pe inculpata O T să

plătească către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Apostol Andrei”

Galaţi suma de 3844,24 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art 189 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă totală

de 600 lei (200 lei pentru faza de urmărire penală şi 400 lei pentru faza de judecată) se vor

vira către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art 191 al 1 Cod procedură penală obligă pe inculpată să plătească către stat

suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel s-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi nr 532/P/2009 din

18.05.2009, a fost trimisă în judecată inculpata O T pentru săvârşirea infracţiunii prev. De art

20 Cod penal în referire la art 174 al 1 Cod penal raportat la art 175 al 1 litera c Cod penal.

Analizand actele si lucrarile dosarului insT constata urmatoarele:

Inculpata O T este fiica partii vatamate S L. Inculpata a fost plecata in strainatate

aproximativ 7 ani iar la inceputul lunii aprilie 2009 a revenit acasa pentru reinnoirea actelor

de identitate. Partea vatamata S L locuieste impreuna cu sotul sau , martorul S M si cu fiii

sai, martorii S I si S P (ultimul in varsta de 12 ani).Partea vatamata si sotul sau ocupa partea

din spate a imobilului iar martorul S I ocupa partea din fata a imobilului , cu intrarea

separata de curte comuna. De la venirea sa mun Galati, inculpata O T a stat in partea de

imobil intretinuita de fratele sau, martorul S I.

Atat partea vatamata S L cat si inculpata O T sunt consumatoare de bauturi alcoolice

iar pe fondul consumului de bauturi alcoolice, devin recalcitrante.La data de 27.04.2009,

incepand cu orele 10.00, partea vatamata S L si inculpata O T au consumat bauturi

alcoolice pe salteaua din curtea imobilului in care locuiau. In jurul orelor 13.00-14.00,

martorul S I a mers in camera sa să se culce, in curte ramanand partea vatamata si inculpata.

Pe fondul consumului de bauturi alcoolice , intre partea vatamata si inculpata s-au iscat o

serie de discutii contradictorii, motivele fiind indicate diferit.Astfel, inculpata a sustinut ca

partea vatamata mai dorea de baut si o instiga sa mearga in camera martorului sa fure

bani.Partea vatamata a sustinut ca, in realitate , inculpata i-a reprosat ca nu a avut grija si de

copii ei ci numai de ai celorlalti frati iar inculpata i-a reprosat ca in urma cu un an, in timp ce

se afla in Italia, inculpata a gonit-o din casa si a lasat-o fara ajutor.Cert este ca pe fondul

acestor discutii , partea vatamata a inceput sa faca scandal si a mers în camera in care

locuia. Inculpata a urmat-o si , in holul din spate a imobilului, a continuat sa se certe cu

partea vatamata. Pe fondul acestor discutii, inculpata a luat dintr-un dulap situat in bucataria

martorului S I un cutit de bucatarie si s-a deplasat cu acesta in holul unde se afla partea

vatamata.

Inculpata O T a apucat-o de gat pe partea vatamata, a tras-o de par si, in aceleasi

imprejuari, a lovit-o cu cutitul in zona pieptului. Realizand gravitatea faptei comise, inculpata

a incercat sa-si taie venele, fara insa a finaliza actiunea. Atat inculpata cat si partea vatamata

au iesit in curte in momentul in care si martorul S I se pregatea sa mearga dupa ele, trezit

fiind de tipetele lor. In momentul in care l-a vazut pe martor in pragul usii, inculpata i-a atins

bratul de la care ii curgea sange si i-a spus ceva de genul „uite ce mi-am facut”.In momentul

imediat urmator, martorul S I a vazut-o pe partea vatamata S L la coltul casei. Aceasta si-a

ridicat bluza, martorul observand ca are o taietura in zona toracelui, loc din care ii curgea

sange. In aceleasi imprejurari,partea vatamata a spus martorului S I”uite ce mi-a facut,m-a

taiat”,dupa care a cazut la pamant. Realizand ca sora sa este autoarea agresiunii ,martorul S I

i-a aplicat doua palme peste fata, dupa care a mers langa mama sa .Pana la venirea salvarii si a

politiei, a sosit acasa si martorul S M- sotul partii vatamate. Intrebata fiind de acesta ce i s-a

intamplat, partea vatamata a indicat-o pe inculpata fara a mai spune ceva.

Imprejurarile mai sus mentIate sunt confirmate si de martorul Sciu FM- fiul partii

vatamate si , respectiv fratele inculpatei, care a luat la cunostinta de cele intamplate de la

martorul S I. Martorul Sciu F M , la momentul in care a auzit ca inculpatul a injunghiat-o pe

mama sa, a sunat-o pe inculpata pentru a verifica daca este adevarat. Cu acest prilej,

inculpata i-a zis „ s-a intamplat , am gresit, daca e fac puscarie”.

Cu prilejul cercetarii la fata locului s-a procedat la ridicarea cutitului de care s-a

folosit inculpata la comiterea faptei precum si la ridicarea unor probe biologice(urme de

subsT culoare brun-roscata).

Din raportul de constatare medico- legala intocmit cu prilejul examinarii inculpatei a

rezultat ca aceasta a prezentat excoriatii si plagi liniare pe antebratul drept si pe abdomen in

½ dreapta, posibil autoprovocare, prin lovire cu corp taietor tinut in mana Sga. Leziunile pot

data din 27 aprilie 2007 si a necesitat pentru vindecare 7-8 zile de ingrijiri medicale.

In raportul de constatare medico-legala intocmit cu prilejul examinarii partii vatamate

S L au rezultat urmatoarele:

– partea vatamata a prezentat leziuni care au putut fi produse prin lovire cu

corp intepator-taietor – doua plagi mamare dreapta nepenetrante si o plaga

sifoidiana penetranta(pericard);

– leziunile pot data din 27.04.2009;

– necesita pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale daca nu survin

complicatii;

– interesand peretele toracic, pericardul si inima, leziunea i-a pus in primejdie

viata, salvarea acesteia datorandu-se tratamentului de inalta calificare

efectuat in timp util.

Fapta inculpatei si vinovatia acesteia sunt dovedite cu urmatoarele mijloace de

proba:

– proces- verbal de fixare a locului faptei din 30.04.2009 si plansa fotografica

aferenta in care sunt consemnate detalii privitoare la locul comiterii

infractiunii ( filele 3-26 dosar urmarire penala);

– declaratia partii vatamate S L data in faza de urmarire penala care arata ca

impreuna cu inculpata O T si cu S I au consumat bauturi alcoolice, iar la un

moment dat a ramas cu inculpata. Pe fondul consumului de alcool, ea si fiica

ei , au inceput sa se certe. Inculpata a strans-o de gat, a apucat-o de par,

tinand un cutit in mana ( luat din bucatarie, din dulap , de la fiul ei I).Partea

vatamata a precizat ca nu-si aminteste cum a fost lovita, dar a simtit lovituri

in piept si a vazut ca era plina de sange. Partea vatamata a inceput sa tipe si

a zis ca a fost taiata. A iesit fiul ei, S I , careia i-a spus ca a fost taiata si a

aratat inspre inculpata . Fiul ei a palmuit-o pe inculpata si a chemat salvarea.

( filele 27-29 dosar urmarire penala);

– raport de constatare medico-legala nr 444/E/28.04.2009 in care sunt

prezentate leziunile suferite de partea vatamata si faptul ca i s-a pus in

primejdie viata(fila 31 dosar urmarire penala);

– proces-verbal din 27.04.2009 de ridicare a cutitului folosit la comiterea

infractiunii si plansa foto cu prezentarea cutitului pe care sunt vizibile urme

de subsT de culoare brun-roscat( filele 36-38 dosar urmarire penala);

– declaratia martorului S I , data in faza de urmarire penala, care arata ca este

fratele inculpatei O T si fiul partii vatamate S L.In ziua de 27.04.2009, a baut

impreina cu acesta , iar in jurul orelor 1600-1630 s-a trezit de tipetele din

curte si auzea vocile celor doua. A gasit-o pe inculpata extrem de agitata,

aceasta luand un cutit de bucatarie din dulapul suspendat din hol. A iesit cu

cutitul in mana in curte, deplasandu-se inspre partea de casa unde locuieste

partea vatamata, spunand ceva de genul „ma tai”.Ulterior , a vazut-o pe

inculpata care nu mai avea cutitul in mana,avea bratul Sg intins si-i curgea

sange de la incheietura si i-a spus”uite ce mi-am facut”.In momentul urmator

a vazut-o pe mama lui care tocmai dăduse coltul casei, care a ridicat bluza,

avea o taietura in zona toracelui, partea Sga, din care curgea sange si a

zis”uite ce mi-a facut, m-a taiat” si a cazut la pamant ( fila 40 dosar urmarire

penala);

– declaratiile martorului S M care arata ca este sotul partii vatamate S L si tatăl

vitreg al inculpatei, iar in ziua de 27.04.2009, a revenit acasa in jurul orei

1645, a vazut pe strada lor adunata multa lume şi doua masini de salvare. A

intrat in curte, a vazut-o pe partea vatamata cazuta la pamant, langa gard, iar

personalul medical ii punea perfuzii. Martorul a observat ca inculpata avea

niste taieturi la incheietura mainii si o pansasera cei de pe salvare. A vazut

pete de sange din holul lui si pana in dreptul usii fiului sau , pe pamantul din

curte. Organele de politie au gasit in holul locuintei lui, pe jos, langa fotoliu,

un cutit de bucatarie plin de sange, despre care stie ca e din bucataria fiului

lui( filele 42,43 dosar urmarire penala; fila 21 dosar insT);

– declaratiile martorului S M F, date in faza de urmarire penala, care arata ca

pe data de 27.04.2009, in timp ce se afla la cimitir , in jurul orelor 1700-1800,

a fost sunat pe mobil de fratele lui, S I, care era foarte agitat si care i-a spus

sa vina la Spitalul, intrucat mama lor e taiata.Martorul s-a dus la spital si

acolo a aflat de la un medic ca mama lui a fost taita, ca are trei taieturi si ca

una este fatala. Dar va fi operata. La telefon, S I i-a spus martorului ca sora

lui o taiase pe mama lor, iar martorul pentru a vedea daca e adevarat a sunat-

o pe inculpata. Aceasta a inceput sa se fastaceasca si parca a zis ceva de

genul „s-a intamplat, am gresit , daca e fac puscarie” ( filele 44- 46 dosar

urmarire penala);

– raport de constatare medico-legala nr 501/E/14.05.2009 in care sunt descrise

leziunile inculpatei de pe antebratul drept si de pe abdomen, posibil

autoprovocate prin lovire cu corp taietor tinut in mana Sga ( fila 47 dosar

urmarire penala).

Inculpata O T prin declaratiile sale nu a recunoscut comiterea faptei, aratand ca

mama ei s-a imbatat, a inceput sa faca scandal, a lovit-o cu palma peste fata si-i reprosa ca nu-

i da bani de baut. Pentru ca nu reusea sa o linisteasca, inculpata i-a spus ca o sa ia cutitul si o

sa se sinucida in fata ei.Apoi, inculpata a luat cutitul intr-un dulap suspendat, s-a dus catre

mama ei, s-a taiat la antebrat, iar partea vatamata a apucat-o de bratul Sg in care tinea cutitul

si tragea de el ca sa nu se mai taie.In acest „du-te vino”, nu-si explica exact cum , i-a intrat

cutitul in torace partii vatamate ( filele 51-54, 59 dosar urmarire penala).

In fata inStei, inculpata a precizat ca partea vatamata se certa cu fratele ei , ea avea un

cutit in mana , mama ei a vrut sa se omoare, a apucat-o de mana, iar cutitul a intrat in ea ( fila

22 dosar insT).

Tot in faza de judecata si-au schimbat declaratiile atat partea vatamata S L, cat si

martorul Sciu M –F, fiind depus la dosar si un memoriu din partea lui S L ( fila 64 dosar

insT).

Partea vatamata a aratat ca a consumat bauturi alcoolice si intrucat avea necazuri in

familie a vrut sa se omoare.Astfel s-a lovit cu cutitul, tragand-o de mana pe fiica ei care avea

cutitul ( fila 23 dosar insT).

Martorul Sciu M F, in fata inStei , a aratat ca a fost la spital in ziua incidentului si a

vorbit cu doctorul care i-a spus ca partea vatamata este in stare grava. A doua zi seara, dupa

ce si-a revenit, a vorbit cu aceasta, care i-a spus ca nu e de vina inculpata ci ca s-a saturat de

viata si a vrut sa moara ( fila 66 insT).

Declaratia partii vatamate si ale martorului Sciu M F, date in faza de judecata, nu pot

fi primite de insT intrucat acestia nu au invocat si probat existenta unei cauze temeinice,

obiective, de natura a-i determina sa-si modifice pozitia procesuala;

De asemenea , sustinerile inculpatei nu pot avea relevanta juridica concreta, intrucat

au un caracter contradictoriu si nu se coroboreaza cu alte elemente probatorii.

Chiar daca relatiile de familie existente in speta conduc la un anumit subiectivism,

totusi versiunea pe care au incercat inculpata, partea vatamata si martorul Sciu M Fsa o

prezinte in fata inStei, nu poate capata valoare probatorie, fiind incoerenta, ilogica si fara alta

conexiune cu materialul cauza.

Inculpata, pe fondul consumului de bauturi alcoolice si al unor certuri cu partea

vatamata, a luat un cutit de bucatarie dintr-un dulap si s-a dus cu el la mama sa. Instrumentul

luat de inculpata este apt sa produca leziuni cu caracter grav chiar si prin accidentare, iar O T

trebuia sa tina cont de acest lucru.

Altercatia dintre inculpata si partea vatamata rezulta in mod cert din probele cauzei,

inclusiv faptul ca S L a suferit leziuni care i-au pus in primejdie viata in urma incidentului.

Din probele administrate in faza de urmarire penala reiese faptul ca atat partea vatamata cat

si inculpata, ulterior comiterii infractiunii, au facut precizari martorilor in sensul ca inculpata

a lovit-o pe partea vatamata cu cutitul.Nu este credibila sustinerea ca partea vatamata a dorit

sa se omoare tocmai la momentul altercatiei cand inculpata luase cutitul si intrase in conflict

cu aceasta. Lipsa de consistenta a unei astfel de sustineri se desprinde si din faptul ca atat

partea vatamata cat si inculpata nu au prezentat in mod clar mecanismul de lovire, facand

doar niste precizari evazive.

Prin urmare, avand in vedere imprejurarile cauzei, instrumentul folosit si leziunea

produsa partii vatamate si care i-a pus in primejdie viata , insT considera ca fapta inculpatei

se circumscrie infractiunii de tentativa la omor calificat.

Altfel spus, in drept, fapta inculpatei O T care, in ziua de 27.04.2009, la locuinta din

str Plugului nr 39, pe fondul unui conflict spontan si al consumului de bauturi alcoolice, a

aplicat partii vatamate S L- mama, lovituri cu cutitul in zona toracelui, cauzandu-i leziuni,

dintre care una i-a pus in primejdie viata, intruneste elementele constitutive al infractiunii de

tentativa la omor calificat prev. De art 20 Cod penal in referire la art 174 al 1 Cod penal

raportat la art 175 al 1 litera c Cod penal.

Nu pot fi primite de insT concluziile de achitare conform art 10 litera c Cod

procedura penala , formulate de aparatorul inculpatei, intrucat dupa cum s-a aratat, din

probele administrate rezulta vinovatia inculpatei pentru comiterea infractiunii de tentativa la

omor calificat, analiza facuta excluzand varianta prezentata de parti in faza de judecata.

InsT considera ca inculpata nu poate beneficia de circumStele atenuante prevazute de

art 74 Cod penal intrucat aceasta prin declaratia ei a facut dovada ca nu a inteles gravitatea

faptei comise si a urmarilor acesteia, incercand sa contureze o alta situatie de fapt care sa-i

fie favorabila total.

La dozarea si individualizarea sanctiunilor penale care vor fi aplicate inculpatei vor fi

avute in vedere criteriile generale prevazute de art 72 Cod penal, referitoare la dispozitiile

partii generale a Codului penal, la limitele de pedeapsa stabilite de lege, la imprejurarile

care atenueaza raspunderea penala, la gradul de pericol social al faptei comise si la persoana

inculpatei.

Fata de cele aratate, insT apreciaza ca o pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare si o

pedeapsa complementara conSd in interzicerea drepturilor prev. De art 64 litera a, tz II si

litera b Cod penal, pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, aplicate pentru

fapta comisa, vor asigura atingerea scopului educativ preventiv al sanctiunilor.

In baza art 71 Cod penal, insT va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prev. de art 64 al 1 litera a, tz II si litera b Cod penal.

In baza art 88 Cod penal , insT va deduce din pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare

ce va fi aplicata inculpatei, perioada retinerii si arestarii preventive a acesteia , de la

30.04.2009, ora 1230 si pna la zi.

In baza art 350 alin 1 Cod procedura penala, insT va mentine masura arestarii

preventive a inculpatei

Avand in vedere precizarile partii vatamate S L, insT va constata ca aceasta s-a

constituit parte civila in cauza.

Tinand cond ca prin fapta ilicita a inculpatei, de tentativa la omor calificat asupra

partii vatamate S L , s-a cauzat partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta „ Sfantul

Apostol Andrei” Galati, un prejudiciu in valoare de 3844, 24 lei, reprezentand cheltuielile de

spitalizare ocazIate cu internarea partii vatamate in perioada 27.04-07.05.2009, la Sectia

Chirurgie toracica( adresa de prejudiciu + decont cheltuieli- fila 16,17 dosar insT), insT o va

obliga pe inculpata in baza art 14 Cod procedura penala, art 998 Cod civil (sunt intrunite

conditiile raspunderii civile delictuale-fapta ilicita, vinovatie, prejudiciu, legatura de

cauzalitate) sa plateasca Spitalului suma mentIata cu titlu de despagubiri civile.

In baza art 189 Cod procedura penala, onorariile aparatorilor din oficiu , in suma

totala de 600 lei ( 200 lei pentru faza de urmarire penala si 400 lei pentru faza de judecata) se

vor vira catre Baroul Galati din fondurile Ministerului Justitiei.

In baza art 191 al 1 Cod procedura penala va obliga pe inculpata sa plateasca catre

stat suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Tags: omor calificat

Omor calificat

Titlul: Drept penal. Omor calificat

Dosar nr. 206/121/2009

Prin Sentinţa penală nr. 395/01.10.2009 a Tribunalului Galati, definitiva prin decizia penala nr 481 din 09.02.2010 a Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie s-a dispus:

Condamnă pe inculpatul C G, în prezent deţinut la Penitenciarul la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b, d, e Cod penal pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 Cod penal în referire la art. 174 al. 1 Cod penal raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal (faptă din 11.12.2007).

În baza art. 71 Cod penal aplică inculpatului C G pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b, d, e Cod penal.

Conform art. 350 Cod procedură penală menţine starea de arest a inculpatului C G.

Potrivit art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C G prin prezenta hotărâre, durata reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 13.01.2009 la zi.

Ia act că partea vătămată G F C nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza disp. art. 14 Cod procedură penală combinat cu art. 998 C. civ. obligă pe inculpatul C G la plata sumei de 606,02 lei, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi.

Potrivit art. 189 Cod procedură penală onorariul apărător din oficiu în sumă de 400 lei va fi avansat BA Galaţi din fondul Ministerului Justiţiei, urmând a fi inclus în cuantumul cheltuielilor judiciare către stat.

În baza disp. art. 191 al. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul C G la plata sumei de 1164 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel s-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 135/P/2008 din 19.01.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C G pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 Cod penal în referire la art. 174 al. 1 C. pr. pen. raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal.

În fapt, s-au reţinut următoarele:

Inculpatul C G şi partea vatamata G F C au trait in concubinaj aproximativ 24 ani iar din relatia lor au rezultat 4 copii. In toamna anului 2007, datorita violentei manifestata de inculpat pe fondul consumului excesiv de bauturi alcoolice, partea vatamata impreuna cu doi dintre copii (minori), au parasit reşedinta din comuna V, jud. Galati şi s-au adăpostit la Centrul Social Comunitar pentru Mama şi Copilul Abuzat din mun. Galati.

In perioada urmatoare, inculpatul nu a avut posibilitatea sa afle unde s-a mutat partea vatamata insa, in momentul în care partea vatamata a revenit la locuinţa din comuna V pentru a-şi lua o parte din bagaje, a luat la cunoştinţă de faptul ca fiica minora urma sa fie data la Scoala Generala nr. 7. Ulterior, inculpatul a reuşit sa identifice centrul unde locuia partea vatamata împreună cu fiicele minore şi a inceput sa tina legatura telefonic cu concubina şi să o viziteze. De precizat ca, dupa plecarea partii vatamate de la reşedinta sa, inculpatul nu a mai locuit nici el in comuna V, adapostindu-se la diverşi prieteni pe raza mun. Galati sau comunei Sendreni.

La data de 11.12.2007, in juru1 ore1or 09,45-10,00, incu1patu1 a sunat-o pe partea vatamata G F C şi s-au intalnit in zona centru1ui precum şi a Scolii Generale Nr. 7. Ca şi in alte dati, inculpatul C a solicitat partii vatamate sa se intoarca la domiciliu. Inculpatul avea asupra sa intr-o borseta, invelit in ziar, un cutit de bucatarie pe care, aşa cum susţine, îl folosea la taierea alimentelor. La propunerea inculpatului, partea vătămată a fost de acord să intre în scara unui bloc să stea de vorbă şi să fumeze o ţigară.

Astfel, inculpatul şi partea vătămată au intrat în scara blocului I 2, de pe str. Siderurgiştilor şi au stat de vorbă aproximativ 10 minute despre posibilitatea împăcării şi despre faptul că una din fiicele lor fugise de la adăpost. La un moment dat, liftul a venit la parter, moment în care inculpatul a împins-o pe partea vătămată în lift. A pornit liftul şi, apucând-o de gât pe partea vătămată, a reproşat acesteia plecarea de la locuinţa comună. A scos cuţitul pe care-l avea asupra sa şi a lovit-o pe partea vătămată de mai multe ori peste torace. Partea vătămată, în încercarea de a se apăra, a împreunat braţele pe piept, fiind lovită cu cuţitul în zona braţelor. Strigătele de ajutor ale părţii vătămate au fost auzite de martorele T M – femeie de serviciu şi R M – locatar.

Martora T M, crezând că cineva s-a blocat în lift, a strigat că vine imediat, moment în care inculpatul a încetat acţiunea de agresare a părţii vătămate, a deschis liftul şi a coborât pe scări.

Martorele T M şi R M au găsit-o pe partea vătămată căzută în lift şi sângerând puternic în zona braţelor. A fost chemat în ajutor şi martorul M G care a şi chemat salvarea, partea vătămată fiind transportată la spital.

După comiterea faptei, inculpatul a aruncat cuţitul de care s-a folosit la comiterea faptei într-o grădină din zona blocului I 2 fără a mai putea fi recuperat.

Ulterior datei de 11.12.2007, inculpatul s-a mai prezentat la Centrul Social Comunitar pentru Mama şi Copilul Abuzat unde pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a provocat scandal şi a proferat ameninţări la adresa personalului, sens în care a fost sancţionat contravenţional şi s-a întocmit dosar penal.

Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părţii vătămate G F C, au rezultat următoarele:

– partea vătămată a prezentat plăgi cicatrizate tăiat-înţepătoare hemitoracice stângi nepenetrante anterioare şi posterioare şi plăgi tăiat înţepate cicatrizate la nivelul membrelor superioare, cu secţiuni de nerv ulnar stâng şi nerv radial drept;

– leziunile au putut fi produse prin loviri active repetate cu corp tăietor-înţepător (plăgile de pe antebraţe prin apărare pasivă);

– traumatismul poate data din 11.12.2007;

– leziunile nu au pus în primejdie viaţa;

– necesită pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii;

– pentru aprecierea sechelelor urmează să revină pentru examinare după 1 an şi 6 luni de la data primei examinări. (raport, file 17-18 dosar u.p.).

Partea vătămată G F C a precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi s-a constituit parte civilă cu suma de 606,02 lei (f. 30 dosar instanţă) reprezentând cheltuieli pentru îngrijiri medicale acordate părţii vătămate G F C.

Fiind audiat în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut comiterea faptei (decl. inc. f. 43-53 dosar u.p.).

În faza de cercetare judecătorească, inculpatul a refuzat să dea declaraţie, arătând că nu a studiat dosarul, deşi în cauză acest drept i s-a acordat – aspect recunoscut de inculpat în memoriul depus la dosar (adrese-f. 153 vol. I dosar instanţă, f. 5 vol. II dosar instanţă, memoriu-f. 9 vol. II dosar instanţă).

Vinovăţia inculpatului este dovedită cu probele administrate în cauză: proces-verbal de cercetare la faţa locului (f. 2-3 dosar u.p.), planşa fotografică (f. 4-12 dosar u.p.), proces-verbal verificare şi declaraţii parte vătămată G F C (f. 13-16 dosar u.p), raport de constatare medico-legală (f. 17, 18 dosar u.p.), declaraţii martori R M, M G, T M (f. 21-31 dosar u.p., f. 59-61 vol. I dosar instanţă), copie proces-verbal de contravenţie (f. 32 dosar u.p.), copii acte premergătoare (f. 33-42 dosar u.p.), proces-verbal şi declaraţii inculpat C G (f. 43-50 dosar u.p.).

Inculpatul, prin apărător desemnat din oficiu, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecăţii din infracţiunea prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 al. 1 C.p. rap. la art. 175 al. 1 lit. i C.p. în infracţiunea prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 182 al. 1, 3 C.p., având în vedere concluziile raportului de constatare medico-legală (f. 17-18 dosar u.p.) din care rezultă că leziunile cauzate nu i-au pus în primejdie viaţa părţii vătămate şi au necesitat 70-80 zile, îngrijiri medicale pentru vindecare.

Cererea nu va putea fi primită, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin latura sa subiectivă, omorul se deosebeşte de infracţiunea de vătămare corporală gravă – în cazul omorului, făptuitorul acţionând cu intenţie – directă sau indirectă de a ucide.

Atât în literatura de specialitate (V. Dongoroz – „Codul penal adnotat”, Bucureşti, 1937, vol. III pag. 64), cât şi în practica judiciară, s-a arătat că poziţia psihică a făptuitorului, trebuie stabilită în fiecare caz, în raport de împrejurările concrete şi îndeosebi, în raport cu instrumentul folosit de făptuitor (instrument apt sau nu de a produce moartea), regiunea corpului lovită (o zonă vitală sau nu), numărul şi intensitatea loviturilor (o singură lovitură sau mai multe lovituri, aplicate cu mare intensitate, raporturile dintre infractor şi victimă, atitudinea acestuia după săvârşirea faptei (a încercat să dea un prim ajutor victimei sau a lăsat-o în starea în care a adus-o).

În prezenta cauză, intenţia inculpatului de a ucide a fost concretizată prin acte specifice infracţiunii de omor, inculpatul acţionând cu o violenţă deosebită, iar lovirea părţii vătămate cu cuţitul de bucătărie nu a fost desăvârşită decât datorită faptului că partea vătămată s-a apărat şi a parat parte din lovituri cu braţele – în condiţiile în care aceasta era îmbrăcată cu un cojoc. De asemenea, partea vătămată a strigat după ajutor, făcând posibilă încetarea agresiunii şi intervenţia martorilor T M, R M şi M G.

Chiar dacă în concluziile raportului de constatare medico-legală se arată că leziunile nu au pus în primejdie viaţa părţii vătămate, activitatea inculpatului se circumscrie tentativei la infracţiunea de omor calificat.

Inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide, intenţie ce rezultă din zona anatomică vizată – zona toracelui, obiectul folosit – cuţit, modalitatea în care a acţionat – lovind partea vătămată puternic şi repetat. Intensitatea loviturilor (în acest sens – leziunile de la nivelul antebraţului stâng şi drept, cu secţiune de nerv ulnar şi radial) a fost diminuată datorită instinctelor părţii vătămate, care a încercat să pareze loviturile aplicate de inculpat – astfel încât urmarea socialmente periculoasă nu s-a produs datorită părţii vătămate.

Astfel, în drept, fapta inculpatului C G care, în dimineaţa de 11.12.2007, pe fondul relaţiilor conflictuale mai vechi, în timp ce se afla în loc public – scara blocului I 2, situat pe str. Siderurgiştilor nr. 2, municipiul Galaţi, a aplicat părţii vătămate G F C – concubină, mai multe lovituri cu cuţitul în zona hemitoracică stângă şi la nivelul membrelor superioare, cu secţiune de nerv ulnar stâng şi nerv radial drept (în timpul acţiunilor de apărare ale părţii vătămate), cauzându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 70-80 zile îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174 al. 1 C.p. în referire la art. 175 al. 1 lit. i C.p.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului C G prin prezenta hotărâre vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C.p., urmând a se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului, precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului (fila 77 vol. I dosar instanţă) rezultă că are antecedente penale fără a fi recidivist.

Ultima dată, prin sentinţa penală nr. 1514/07.06.1994 a Judecătoriei Galaţi a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, în stare de recidivă postexecutorie. A fost arestat la 23.10.1993 şi liberat condiţionat la data de 06.10.1995, cu un rest rămas neexecutat de 748 zile.

Având în vedere natura şi gravitatea deosebită a faptei comise, modalitatea şi împrejurările în care a fost săvârşită, urmarea produsă, atitudinea inculpatului – imediat după comiterea faptei acesta a abandonat-o pe partea vătămată, a fugit de la locul faptei aruncând cuţitul de care s-a folosit la comiterea faptei într-o grădină din zona blocului I 2 şi ulterior datei de 11.12.2007 s-a mai prezentat la Centrul social Comunitar pentru mama şi copilul abuzaţi unde, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a provocat scandal şi a proferat ameninţări la adresa personalului, sens în care a fost sancţionat contravenţional şi i s-a întocmit dosar penal (f. 32-42 dosar u.p.) – dar şi atitudinea acestuia pe parcursul cercetării judecătoreşti (a se vedea şi nota telefonică – fila 17 vol. II dosar instanţă) se apreciază că scopul pedepsei va putea fi atins prin aplicarea acesteia în limitele prevăzute de lege pentru fapta comisă, cu executarea efectivă a acesteia.

În privinţa pedepsei accesorii ce va fi aplicată inculpatului în temeiul art. 71 C.p., instanţa reţine că natura faptei săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului conduc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b, d, e C.p.

Raportat la aceleaşi considerente, urmează a-i aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a, b, d, e C.p. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Inculpatul C G a fost cercetat în stare de arst preventiv, fiind reţinut pentru 24 ore prin ordonanţa nr. 2 din 13.01.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi (fila 66 dosar u.p.) şi arestat preventiv prin încheierea de şedinţă din 14.01.2009 pronunţată în dosarul nr. 119/121/2009 al Tribunalului Galaţi (fila 70 dosar u.p.), emiţându-se mandatul de arestare preventivă nr. 3/U/14.01.2009.

Măsura arestării preventive a inculpatului a fost verificată periodic, în conformitate cu disp. art. 300 ind. 1 C.p.p. respectiv art. 300 ind. 2 C.p.p. în referire la art. 160 ind. b C.p.p. şi, constatându-se legalitatea şi temeinicia acesteia, s-a dispus menţinerea măsurii.

În baza art. 350 C.p.p. va menţine starea de arest a inculpatului.

Potrivit art. 88 C.p. urmează a deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C G prin prezenta hotărâre, durata reţinerii şi arestării preventive, de la 13.01.2009 la zi.

În privinţa laturii civile a cauzei, urmează a se lua act că partea vătămată G F C nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale (faptă, vinovăţie, prejudiciu cert, legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu) în baza art. 14 C.p.p. combinat cu art. 998 C. civ. va obliga pe inculpatul C G la plata sumei de 606,02 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi.

Tags: omor calificat

Omor calificat

Titlul: Drept penal. Omor calificat

Dosar nr. 2649/121/2009

Prin Sentinţa penală nr. 445/16.10.2009 a Tribunalului Galati, definitiva prin decizia penala nr 725 din 25.02.2010 a Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie s-a dispus:

Condamnă pe inculpatul I M – în prezent deţinut în Penitenciarul Galaţi – la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a tz.II şi lit. b C.pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat prevăzută şi pedepsită de art.20 C.pen. raportat la art.174 al.1 C.pen. în referire la art.175 al.1 lit.c C.pen. (fapta din 18.04.2009).

Aplică inculpatului I M pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a tz.II şi lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei închisorii.

Conform art.350 C.pr.pen. menţine măsura arestării preventive a inculpatului I M şi, conform art.88 C.pen., deduce din durata pedepsei închisorii reţinerea şi arestarea preventivă de la data de 20.04.2009 la zi.

Obligă inculpatul I M la plata sumei de 1.568,88 lei către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei” Galaţi, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părţii vătămate I V.

Constată că partea vătămată I V nu s-a constituit partea civilă.

Dispune confiscarea unui cuţit cu mâner din textolit de culoare grena şi lama de 17 cm, aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Galaţi.

Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400 lei (200 lei la urm. pen. şi 200 lei la fond), va fi virat către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.

Obligă inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel s-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 505/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului I M pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prevăzută şi pedepsită de art.20 C.pen. în referire la art.174 al.1 C.pen. raportat la art.175 al.1 lit.c C.pen.

Examinând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele:

În ziua de 18.04.2009 martorul I P, revenit în ţară din Italia cu ocazia sărbătorilor pascale, a hotărât să facă curăţenie în curtea locuinţei sale situată în com. Braniştea sat V Alecsandri, jud. Galaţi, imobil în care locuiau inculpatul I M împreună cu mama sa, I M şi cu sora sa, I I.

Pentru acest motiv le-a solicitat ajutorul fraţilor săi, martorii I N şi I V şi martorilor V I, V P şi F N. Aceştia s-au prezentat în jurul orelor 9,00, la locuinţa martorului I P, pentru a-l ajuta. Întrucât inculpatul I M era şi el prezent, i s-a propus să participe şi el la această activitate. Acesta a refuzat pe motiv că imobilul nu-i aparţine şi a plecat la pescuit. Precizez că inculpatul, precum şi doi dintre fraţii săi, martorul I N şi partea vătămată I V, aveau atribuite loturi de casă iar martorului I P i s-au întocmit acte de vânzare cumpărare de către I M pentru imobilul unde locuieşte în prezent inculpatul I M (declaraţii parte vătămată fila 10-14, declaraţii inculpat filele 24-32, declaraţii martori filele 33-41, 42-46, 47-49, 50-53, 54-57, 58-62 dosar urm. pen.; filele18, 29, 30, 31, 53, 57 dosar de fond).

În jurul orelor 14,00, inculpatul a revenit la domiciliu sub influenţa băuturilor alcoolice şi, pe motiv că i-ar fi dispărut un cazan pentru smoală şi nişte araci, s-a luat la ceartă cu martorul I N. Acesta a încercat să-l liniştească, însă inculpatul I M a luat un joagăr cu care a încercat să-l lovească pe martorul I N. Întrucât conflictul dintre cei doi degenera martorul F N a chemat-o pe partea vătămată I V pentru a interveni între aceştia. Partea vătămată I V a încercat să aplaneze scandalul şi, când i-a văzut pe cei doi îmbrâncindu-se, a intervenit între ei pentru a-i despărţi (declaraţii parte vătămată fila 10-14, declaraţii inculpat filele 24-32, declaraţii martori filele 33-41, 42-46, 47-49, 50-53, 54-57, 58-62 dosar urm. pen.; filele18, 29, 30, 31, 53, 57 dosar de fond).

Atunci, inculpatul I M s-a deplasat la geanta cu care fusese la pescuit, care se afla pe bicicletă, de unde a scos un cuţit cu lama de circa 15 cm, cu care s-a îndreptata spre partea vătămată I V. Aceasta, deoarece cu mai mult timp în urmă mai fusese tăiată cu cuţitul în zona genunchiului de către inculpat, a luat o lopată şi i-a spus să lase cuţitul că altfel o să o lovească. Inculpatul nu s-a conformat şi s-a apropiat de partea vătămată, acesta lovindu-l pe inculpat peste mâna în care ţinea cuţitul. Inculpatul I M nu a scăpat cuţitul din mână şi a tăiat-o pe partea vătămată în zona abdominală, după care a fugit din curte. Partea vătămată a încercat să-l urmărească, însă, întrucât îi ieşiseră intestinele afară, a încetat să alerge după inculpat şi s-a aşezat pe o bancă în faţa porţii. Întrucât, partea vătămată sângera, martorul V P a anunţat organele de poliţie şi salvarea, partea vătămată fiind transportată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, unde s-a intervenit chirurgical (declaraţii parte vătămată fila 10-14, declaraţii inculpat filele 24-32, declaraţii martori filele 33-41, 42-46, 47-49, 50-53, 54-57, 58-62 dosar urm. pen.; filele18, 29, 30, 31, 53, 57 dosar de fond).

În urma loviturii primite partea vătămată I V a suferit o plagă înjunghiată penetrantă epigastrică, care a putut fi produsă prin lovire activă cu un corp înţepător-tăietor şi care a necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Întrucât, a interesat peretele abdominal, peritoneul parietal şi vasele sanguine, leziunea i-a pus în primejdie viaţa, prin hemoragie masivă şi desterilizarea cavităţii peritoneale, salvarea acesteia datorându-se tratamentului medico-chirurgical efectuat în timp util (raport de constatare medico-legal filele 19-20 dosar urm. pen.).

Partea vătămată I V a fost internată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi în cadrul secţiei Chirurgie II la data de 18.04.2009.

Declaraţiile inculpatului prin care a încercat să acrediteze ideea că doar s-a apărat vor fi înlăturate întrucât nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.

Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului pentru comiterea infracţiunii deduse judecăţii sunt pe deplin dovedite prin probele administrate in cauză, respectiv: declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor I N,V P,V Iel, I I, F N şi I P, declaraţiile inculpatului, procesele-verbale de depistare, de cercetare la faţa locului, planşele foto, raportul de constatare medico-legal, actele aflate la dosar.

În drept, fapta inculpatului I M, de a aplica părţii vătămate I V, fratele său, lovituri cu cuţitul în zona abdominală, cauzându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viaţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 al. 1 Cod penal în referire la art. 175 al. 1 lit. c Cod penal.

În favoarea inculpatului nu se poate reţine circumstanţa atenuantă a provocării deoarece faptul că fraţii săi i-au aruncat un cazan pentru smoală şi nişte araci nu constituie o violenţă, o atingere gravă a demnităţii sau o acţiune ilicită gravă care să provoace o puternică tulburare sau emoţie inculpatului. Din contră din împrejurările în care s-au petrecut faptele, inculpatul certându-se iniţial cu martorul I N şi, după ce partea vătămată I V i-a despărţit, s-a dus la bicicletă, a luat cuţitul din geantă şi s-a îndreptat către partea vătămată înţepând-o în abdomen, este evident că inculpatul nu era în vreo stare de tulburare sau emoţie fiind pe deplin conştient de faptele sale.

Cu privire la forma de vinovăţie cu care a acţIat inculpatul tribunalul constată că acesta este intenţia, cel puţin indirectă.

Astfel, ţinând cont că zona în care inculpatul a lovit partea vătămată (cea a abdomenului) este o zonă cu organe vitale, leziunea a fost profundă, urmările grave, obiectul folosit (un cuţit) este apt să producă moartea, rezultă că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale (producerea morţii) şi, dacă nu a urmărit producerea rezultatului, a acceptat posibilitatea producerii unui astfel de rezultat.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului se vor avea in vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C.pen, respectiv: dispoziţiile părţii generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei, persoana făptuitorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Inculpatul I M nu este căsătorit, lucrează ca sudor la SC T SA Galaţi şi nu are antecedente penale.

Cererea formulată de inculpat, prin apărător, de a fi reţinute în favoarea sa circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 al. 1 lit. a, c Cod penal este nefondată întrucât inculpatul nu a avut o comportare bună anterior faptei (acesta a mai lovit anterior partea vătămată cu cuţitul, este violent când consumă băuturi alcoolice) şi nici nu a avut o comportare sinceră în faţa organelor judiciare (recunoaşterea faptei fiind parţială şi nuanţată în favoarea sa).

Faţă de cele arătate, ţinând cont de împrejurările concrete în care s-a comis fapta, precum şi de persoana inculpatului, se va aplica acestuia o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special, apreciindu-se că astfel se va asigura atingerea scopului educativ preventiv al pedepsei.

Având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, tribunalul apreciază că inculpatul este nedemn de a fi ales in autorităţile publice sau in funcţii elective publice si de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmând să se dispună interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II şi b C.pen ca pedeapsă complementară, precum şi ca pedeapsă accesorie.

Cu privire la modalitatea de executare, având în vedere împrejurările în care s-a comis fapta, importanţa valorilor sociale lezate, urmările grave, tribunalul apreciază că inculpatul nu se poate îndrepta şi scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea efectivă a pedepsei, astfel că cererea inculpatului, prin apărător, de a se dispune suspendarea condiţIată a executării pedepsei este nefondată.

Inculpatul a fost reţinut pe o perioadă de 24 ore, prin ordonanţa nr.23 din data de 20.04.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, iar prin încheierea de şedinţă din 21.04.2009 a Tribunalul Galaţi, dată în dosarul nr.2191/121/2009, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat pe o durată de 29 de zile, emiţându-se mandatul de arestare preventivă nr.39/U/21.04.2009.

Măsura preventivă a fost legal menţinută în cursul judecăţii, conform dispoziţiilor legale.

Întrucât şi la acest moment se menţin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, conform art. 350 Cod procedură penală, se va dispune menţinerea acestei măsuri preventive.

Conform art. 88 Cod penal, se va deduce din durata pedepsei reţinerea şi arestarea preventivă de la data de 20.04.2009 la zi.

Pe latură civilă se va constata că partea vătămată I V nu s-a constituit partea civilă în cauză.

Partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei” Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.568,88 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părţii vătămate I V (filele 11, 12 dosar de fond).

Având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale (existenţa faptei ilicite, prejudiciilor, legăturii de cauzalitate, vinovăţiei inculpatului), urmează ca, în baza art.14 C.pr.pen., art.998 C.civ., să fie obligat inculpatul la acoperirea prejudiciilor cauzate părţii civile.

În conformitate cu dispoziţiile art. 118 lit. b Cod penal se va confisca de la inculpat un cuţit cu mâner din textolit de culoare grena şi cu lama de 17 cm, folosit de către acesta la săvârşirea infracţiunii .

Tags: omor calificat

Omor calificat

Dosar nr. 3741/89/2009 – omor calificat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA PENALA

SENTINTA PENALA NR. 75

Sedinta publica de la 17 Martie 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE SIMIONESCU ELENA

Grefier TRANDAFIR DORICA

Ministerul Public reprezentat de Procuror RADU GALAN din cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui

S-a luat în examinare pronuntarea procesului penal privind pe inculpatul MI, fiul fara antecedente penale, în prezent aflat în Penitenciarul Iasi, trimis în judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui nr. 920/P/2009 din 15.12.2009,pentru savârsirea infractiunii de tentativa la omor calificat prev. de art. 20 rap. 174, 175 lit. c Cod penal.

La apelul nominal facut la pronuntare au lipsit partile.

Dezbaterile în prezenta cauza au avut loc în sedinta publica de la 10 martie 2010 , concluziile inculpatului prin aparator si a reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integranta din prezenta sentinta, iar din lipsa de timp pentru deliberare, instanta a dispus amânarea pronuntarii cauzei pentru termenul de astazi 17.03.2010, ora 12.00.

Deliberând , s-a dat solutia de fata ;

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei penale de fata;

Prin rechizitoriul nr. 920/P/2009 întocmit de Parchetul de pe lânga Tribunalul Vaslui din 15.12.2009 si înregistrat la aceasta instanta, la data de 16.12.2009 sub nr. 3244/89/2009 a fost trimis în judecata în stare de arest preventiv inculpatul MI pentru savârsirea infractiunii de tentativa de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit.c Cpenal.

S-a retinut prin actul de sesizare al instantei ca în dupa-amiaza zilei de 10 octombrie 2009, la domiciliul comun, inculpatul i-a aplicat tatalui sau-vatamatul MG, în vârsta de 77 ani, lovituri repetate cu un topor, peste cap si torace, cauzându-i leziuni traumatice severe.

În cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul MI care a recunoscut savârsirea faptei asa cum a fost retinuta în actul de sesizare al instantei , cu motivarea în plus ca a comis fapta aflându-se în stare de provocare, deoarece acesta l-a lovit în cap cu o tipla si apoi cu un bat, dupa ce în prealabil i-a adresat injurii.

Au fost audiati martorii din lucrari: RT,MM, MGE si MC.

S-a depus la dosarul cauzei, o caracterizare privind conduita inculpatului în comunitatea în care traieste, întocmita de primarul comunei Stanilesti.

La dosar a fost înaintata de catre Parchetul de pe lânga Tribunalul Vaslui cu adresa nr. 920/P/2009 decontul privind cheltuielile de spitalizare efectuata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta „Prof. dr. Nicolae Oblu” Iasi .

Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Inculpatul MI, în vârsta de 51 ani, este, în vârsta de 51 de ani, este locuitor al satului, si locuia în aceeasi curte cu tatal sau MG, în vârsta de aproape 78 de ani la data de 10.10.2009.

În ziua aratata inculpatul MI a fost la o pomenire si acolo a consumat alcool, venind acasa în stare de ebrietate, din care motiv a avut un conflict cu tatal sau MG, acesta din urma lovindu-l cu o tigla.

Ulterior, la cea. 2 ore dupa cele de mai sus, respectiv în jurul orelor 15.00, între inculpatului MI si tatal sau – vatamatul MG, a reînceput în curte un conflict verbal, în legatura cu împrejurarea ca inculpatul dorea sa plece cu caruta vatamatului, lucru cu care acesta din urma nu era de acord.

În cadrul acestui conflict, inculpatul MI a pus mâna pe un topor de dimensiuni relativ mari, aflat în curte, în spatele casei, cu care apoi l-a lovit repetat pe vatamatul MG, atât peste cap, cât si peste spate si piciorul drept, într-o succesiune greu de stabilit.

În urma tipetelor martorei MC – sotia inculpatului, si ale martoreiMM – nora inculpatului, la fata locului a venit martorul RT, agent la I.J.P.F. Vaslui, care a avut tactul sa aplaneze fara violenta conflictul, în conditiile în care l-a gasit pe inculpatul MI, cu toporul în mâna, lânga vatamatul MG, care era cazut la pamânt, inculpatul fiind pregatit sa loveasca în continuare vatamatul cu toporul.

Martorul RT l-a condus pe inculpat de la locul faptei pâna catre poarta, l-a deposedat de topor, iar ulterior a anuntat evenimentul prin serviciul de urgenta „112″, astfel fiind sesizate atât organele de politie cât si ambulanta, care s-au deplasat la fata locului.

Vatamatul MG a fost transportat cu ambulanta la Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” Husi, unde a fost diagnosticat cu „Traumatism cranio-cerebral acut deschis. Plaga taiata parieto-occipitala dreapta cu fractura de os parietal. Comotie cerebrala, plaga taiata paravertebrala dreapta.”

Având în vedere leziunile constatate, ca si vârsta de aproape 78 ani a vatamatului, prognosticul medical a fost extrem de rezervat, astfel ca vatamatul MG a fost trimis de îndata la Spitalul Clinic de Urgenta „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iasi, unde i s-au acordat îngrijiri medicale în perioada 11.10.2009-22.10.2009.

Între timp au fost începute cercetarile, a fost identificat inculpatul MI, iar acesta a recunoscut agresiunea cu toporul comisa împotriva tatalui sau MG.

La data de 11.10.2009, pentru vatamatul MG s-au formulat concluzii medico-legale provizorii (f. 66), iar dupa externarea vatamatului din spital, pentru acesta s-a întocmit Raportul de expertiza medico-legala nr. 304/E/2009 al Serviciului Medico-Legal Judetean Vaslui (f. 68-69), prin care s-au concluzionat urmatoarele:

„1.- MG a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii cominutive temporo-parietale drepte, cu posibila extruzie de fragment osos, plagii taiate-întepate nepenetrante hemitorace drept, plagii contuze si hematomului epicranian, plagii taiate-întepate gamba dreapta.

2.- Leziunile s-au putut produce prin lovire cu obiecte contondente si taietoare-întepatoare, posibil topor, aplicat atât cu muchia cât si cu taisul, pe planul superior a extremitatii cefalice a susnumitului, fata posterioara a corpului acestuia în regiunea scapulara si pe membrul inferior drept, fata externa, într-o succesiune ce nu se poate stabili.

3.- Pot data din 10 octombrie 2009.

4.- Necesita 22-24 zile îngrijiri medicale de la data producerii.

5.- Leziunile nu au pus în primejdie viata susnumitului.

6.- Pentru aprecierea unor “eventuale alte consecinte posttraumatice prevazute de art. 182 CP. se recomanda reexaminarea medico-legala dupa aproximativ 6 luni de la data traumatismului.

7.- Susnumitul mai prezinta fractura arcului costal 9 pe linia axilara laterala dreapta, care a putut fi produsa prin lovire cu si de obiecte contondente, ce poate data de pâna la 7-10 zile fata de data internarii, tara a o putea lega cu certitudine de traumatismul din data de 10 octombrie 2009, având în vedere ca susnumitul prezenta o marca traumatica (plaga) la baza hemitoracelui drept, urmare a unui accident de caruta, conform declaratiilor susnumitului, survenit la data de 9 octombrie 2009 si care a necesitat 14-15 zile de îngrijiri medicale de la data traumatismului.”

Concluziile medico-legale se coroboreaza si confirma datele de ancheta însa exista rezerve cu privire la realitatea sustinerilor vatamatului cu privire la pretinsa autoaccidentare din data de 09.10.2009, care a încercat în permanenta sa minimalizeze fapta inculpatului.

Fapta inculpatului MI, având în vedere lovirea repetata a vatamatului, persoana în vârsta si cu rezerva functionala redusa, cu un obiect extrem de periculos, respectiv un topor, atât cu taisul cât si cu muchia, inclusiv în regiunea capului, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. „c” C.pen., chiar daca în final medicul legist a concluzionat ca nu a fost pusa în primejdie viata vatamatului, fiind o pura întâmplare faptul ca, pe fondul îmbibatiei alcoolice în care se afla, inculpatul nu a reusit sa aplice lovituri fatale vatamatului.

Nu poate fi primita cererea inculpatului privind schimbarea încadrarii juridice a faptei în infractiunea de vatamare corporala prev. de art. 181 C. penal, deoarece din modul în care a actionat, lovind victima, o persoana în vârsta de 77 de ani, tatal sau, cu un topor, atât cu taisul cât si cu muchia în zona spatelui cât si cu muchia în zona capului si peste spate, obiect apt a produce moartea si cu intensitate mare, rezulta ca chiar daca inculpatul nu a urmarit uciderea victimei sau nu i-a pus acestuia viata în pericol, acesta a prevazut si acceptat posibilitatea survenirii rezultatului letal ca urmare a actiunii sale.

În acest context va fi respinsa cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptei, din infractiunea prev. de art. 174,175 lit.c C.penal în infractiunea prev. de art. 181 C. penal.

De asemenea, nu poate fi primita nici apararea inculpatului precum ca ar fi fost provocat de partea vatamata în conditiile art. 73 lit.b C. penal, întrucât refuzul partii vatamate de a-i împrumuta caruta inculpatului ca sa-si aduca acasa coceni de pe câmp, a reînceput în curte un conflict verbal care a fost precedat mai devreme de un alt conflict, ocazie cu care partea vatamata l-a lovit pe inculpat cu o tigla.

Conflictul dintre parti nu a putut sa-i creeze inculpatului o stare de puternica tulburare sau emotie, în sensul art. 73 lit.b C. penal.

Din probele administrate în cauza rezulta ca inculpatul cu familia sa locuieste cu parintii sai în aceeasi curte, dar în imobile separate, ca între parti au existat dese certuri si conflicte, ca inculpatul atunci când consuma alcool este agresiv, astfel ca acest ultim conflict nu putea sa-l irite asa de tare pe inculpat astfel încât sa reactioneze într-un mod disproportionat fata de conduita tatalui sau, un batrân în vârsta de 77 de ani.

De altfel ,in primul episod al conflictului inculpatul se afla sub influenta bauturilor alcoolice, in curaj, asa cum a afirmat chiar el,când a fost lovit de victima cu o tigla,ca dupa aceea la cca. 2 ore , intre inculpat si partea vatamata a reinceput in curte un conflict verbal, episod care s-a petrecut dupa ce inculpatul s- a imbatat bine, ca si cum acesta si-ar pregatit momentul razbunarii pe tatal sau- victima care refuzase sa-i imprumute caruta asa cum facuse si in alte dati . ,.In acest context,inculpatul a pus mâna pe un topor si a inceput sa-si loveasca tatal ,pâna la interventia martorului Ripanu Ticu ,pentru ca in caz contrar urmarile faptei acestuia puteau fi mai grave.

Daca inculpatul ar fi evitat consumul de alcool in continuare si daca l- ar fi evitat pe tatal sau, partea a doua a conflictului nu ar mai fi existat,ori scandalagiu cum este si agresiv, inculpatul si-a pregatit acest al doilea moment al conflictului.,suparat ca victima il refuzase si ca il lovise cu cca 2 ore inainte.ss

Pentru aceste motive , instanta va respinge cererea inculpatului de a fi retinuta în favoarea sa scuza provocarii.,prev de art. 73 lit. b cod penal.

Pentru infractiunea savârsita, inculpatului i se va aplica o pedeapsa la individualizarea careia în cadrul general prev. de art. 52 si 72 C. penal, vor fi avute în vedere gradul de pericol social al faptei comise, atitudinea inculpatului pe tot parcursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale, urmarea produsa, vârsta victimei, aspectul ca victima este chiar tatal inculpatului, de faptul ca între parti exista o permanenta stare conflictuala, de faptul ca partile locuiesc în aceeasi curte, ceea ce mentine tensiunile între parti, de agresivitatea inculpatului când se afla sub influenta bauturilor alcoolice, fiind un pericol real atât pentru tatal sau cât si pentru sotia sa.

Având în vederea toate circumstantele reale si personale descrise mai sus , instanta apreciaza ca în favoarea inculpatului pot fi retinute dispozitiile art. 74 lit.a si c C. penal, precum si efectul retinerii acestora prev. de art. 76 lit.b C.penal, astfel ca va aplica inculpatului o pedeapsa coborâta sub minimul special prevazut de textul de lege incriminator.

Se impune ca pedeapsa ce va fi aplicata inculpatului sa fie executata în regim de detentie , tocmai pentru a se realiza scopul acesteia, respectiv- reeducarea inculpatului si prevenirea savârsiri de alte infractiuni.

Pe durata executarii pedepsei, inculpatului i se vor interzice drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a si lit. b C. penal.

Este evident ca gravitatea faptei comise de inculpat îl face pe acesta nedemn de a alege si de a fi ales în autoritatile publice, de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat.

Pentru ca urmarirea penala cât si judecarea inculpatului s-au desfasurat cu luarea fata de acesta a masurii arestarii preventive si pentru faptul ca urmeaza ca acesta sa-si execute pedeapsa în penitenciar, instanta va mentine masura arestarii preventive, conform art. 350 alin.1 C.proc.penala, iar în baza art.88 alin.1 C. penal, va deduce din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive, începând cu data de 11.10.2009 la zi.

Pentru ca partea vatamata MG nu s-a constituit parte civila, neavând pretentii de la inculpat, instanta va confirma acest aspect.

Spitalul Clinic de Urgenta „Prof. dr. N.Oblu” Iasi si Serviciul de Ambulanta Judetean Vaslui s-au constituit parti civile solicitând cheltuieli de spitalizare si cheltuieli de transport efectuate cu victima.

Fiind facuta dovada pretentiilor civile , instanta va admite actiunile civile formulate de cele doua parti si în baza art. 14 si 346 C.proc. penala, art.998 si urmatoarele Cod civil si art. 313 din Lg. nr. 95/2006, modificata prin O.U.G.72/2006, va obliga inculpatul sa plateasca -Spitalului Clinic de Urgenta „Prof. Dr.Nicolae Oblu „ Iasi suma de 5.184,80 lei cheltuieli spitalizare si Serviciului de Ambulanta Judetean Vaslui suma de 970 lei reprezentând cheltuieli de transport, sume actualizate la data punerii în executare.

În temeiul art.191 alin1 Cod pr.penala, va obliga pe inculpat sa plateasca statului cheltuieli judiciare ,inclusiv onorariu pentru aparator desemnat din oficiu în timpul urmaririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptei formulata de inculpatul MI, din infractiunea de tentativa de omor calificat,prev. de art.20 rap. la art.174-175 lit.”c” Cod penal, în infractiunea de vatamare corporala, prev. de art.181 Cod penal.

Respinge cererea prin care inculpatul solicita retinerea în favoarea sa a scuzei provocarii prev. de art. 73 lit. „b” Cod penal.

Condamna pe inculpatul MI, fiul lui Gheorghe si Balasa, nascut la data fara antecedente penale,în prezent aflat în Penitenciarul Iasi, pentru savârsirea infractiunii de tentativa de omor calificat prev. de art. 20 rap. La art.174-175 lit.”c” Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.”a „ si „c „ si art. 76 lit.”b” Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru ) ani închisoare.

În baza art. 71 alin.2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit.”b” Cod penal.

Conf. disp. art.350 alin.1 Cod proc. penala, mentine starea de arest a inculpatului si în temeiul art.88 alin.1 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicata, durata arestarii preventive ,începând cu data de 11 octombrie 2009 la zi.

Admite actiunile civile formulate de partile civile Spitalul Clinic de Urgenta „Prof. Dr.Nicolae Oblu „ Iasi si Serviciul de Ambulanta Judetean Vaslui .

În baza art.14, 346 Cod proc.penala , art.998 si urmatoarele Cod civil si art.313 din Legea nr.95/2006, modificata prin O.U.G. 72/2006, obliga inculpatul sa plateasca:

-Spitalului Clinic de Urgenta „Prof. Dr.Nicolae Oblu „ Iasi suma de 5.184,80 lei cheltuieli spitalizare si,

-Serviciului de Ambulanta Judetean Vaslui suma de 970 lei reprezentând cheltuieli de transport, sume actualizate la data punerii în executare.

Ia act ca partea vatamata MG nu s-a constituit parte civila în cauza.

În temeiul art.191 alin1 Cod pr.penala, obliga pe inculpat sa plateasca statului cheltuieli judiciare în suma totala de 440 lei .

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi,17.03.2010, ora 12,00.

Presedinte, Grefier,

Simionescu Elene Trandafir Dorica

Tags: omor calificat

Omor calificat

Pe rol fiind judecarea acţiunii penale privind pe inculpata R.F.L fără antecedente penale, trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 , 175 lit. c şi d Cod penal

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Inculpata R.F.L. are vârsta de … ani şi este născută în localitatea …, provenind dintr-o familie dezorganizată. Părinţii ei s-au despărţit cu mulţi ani în urmă, fiecare dintre ei având organizate alte familii. A fost abandonată de mama ei, împreună cu ceilalţi trei fraţi la bunicii materni, din sat …, care i-au crescut de mici în condiţii socio-economice precare, într-un mediu subcultural, fiind astfel privată de afecţiune, de o instrucţie şi educaţie adecvată.

În luna august 2006, inculpata R.F.L. a plecat în vizită la unchiul său, unde a stat timp de o săptămână. Aici a cunoscut un băiat cu care a întreţinut relaţii sexuale, în urma cărora a rămas însărcinată.

Şi-a dat seama că este însărcinată când era în luna a IV-a şi copilul a mişcat. S-a hotărât, însă, să nu spună nimănui. Întrucât în acea perioadă era mai plinuţă, ceilalţi din jur nu şi-au dat seama că inculpata este însărcinată. În seara zilei de 05.04.2007, inculpatei i-au curs câteva picături de sânge şi spune inculpata, că şi-a închipuit că urmează să avorteze, considerând astfel că, scăpa de sarcină şi nu mai era nevoie să spună familiei că este însărcinată.

Inculpata s-a culcat ca de obicei împreună cu ceilalţi membri ai familiei şi s-a trezit în dimineaţa zilei de 6.04.2007 pe la ora 300, şi a făcut de mâncare pentru feratele său F. care urma să plece la treabă. După ce i-a dat de mâncare fratelui său s-a culcat din nou şi s-a trezit în jurul orelor 730, simţea dureri în zona spatelui şi i-a spus mătuşii sale să-i facă un ceai pretextând mătuşii sale că o doare stomacul.

Date fiind durerile pe care le prezenta inculpata şi sângerările prezente, aceasta a luat de pe un raft un foarfece şi susţine că a luat şi un maiou din care voia să facă un tampon. Acest din urmă aspect nu a fost confirmat de anchetă întrucât la cercetarea la faţa locului nu a fost găsit acel maiou şi nici inculpata nu a putut preciza ce a făcut cu acel maiou.

Susţine inculpata că, atunci când a ajuns la closet a început să sângereze mai tare având pierderi chiar sub formă de cheaguri. S-a aşezat deasupra găurii din pardoseala closetului şi în acel moment a simţit că a expulzat copilul.

În ceea ce priveşte activitatea ulterioară acestui moment, inculpata a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal. În primele declaraţii a susţinut că nu a lovit fătul cu foarfecele, ci acesta a căzut în closet. În declaraţia dată la data de 08.01.2008 la procuror, inculpata a relatat derularea faptei aşa cum a fost reţinută mai sus. În faţa instanţei a susţinut că nu şi-a dat seama că a născut decât atunci când a auzit fătul ţipând după ce a căzut în closet.

Declaraţia dată la procuror corespunde modului real în care s-au petrecut faptele. Aceasta se coroborează cu procesul-verbal de sesizare, procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi datele ce rezultă din expertiza medico-legală de autopsie.

Din raportul de expertiză medico-legală de autopsie reiese că nou-născutul a fost născut la termen. A respirat extrauterin, era viabil şi a primit îngrijiri după naştere. Posibil scăpat sau lăsat să cadă în momentul naşterii. În acel moment s-a produs ruptura la nivelul cordonului ombilical, la baza de implantare şi ruptura vizibilă sub peritoneul pe faţa internă a abdomenului şi la nivelul venelor ombilicale. Placenta probabil că nu s-a desprins imediat conform evoluţiei fiziologice. Copilul a fost lovit repetat cu un obiect tăietor-înţepător. Foarte probabil, după aceasta a fost tăiat cordonul ombilical aproape de copil, la aproximativ 7 cm de ombilic, acesta căzând în closet;copilul a aspirat şi înghiţit materii fecale. Cordonul ombilical a rămas ataşat de placentă şi a fost tăiat ulterior, la 15 cm de aceasta, tăietura fiind transversală. S-a constatat de către medicii specialişti că lipseşte o bucată de cordon ombilical, capătul de la copil fiind tăiat oblic. Moartea nou-născutului a fost violentă. Ea a fost cauzată de un şoc traumatic şi hemoragic urmare a unui politraumatism cu plăgi tăiate înţepate cu hemoragie externă, cu plagă craniocerebrală, leziuni la nivelul gâtului, plăgi penetrante toracale cu lezări pulmonare şi hemotorax bilateral, plăgi la nivelul abdomenului şi membrelor, stare de şoc a cărei evoluţie a fost accelerată de hipoxia produsă prin aspirarea de materii străine în căile respiratorii superioare. Leziunile (plăgi multiple) s-au produs prin loviri active cu obiect tăietor-înţepător, nou-născutul fiind lovit în mod repetat.

Între politraumatism şi moarte există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, hipoxia accelerând evoluţia spre deces.

Pentru a se stabili măsura în care inculpata a avut reprezentarea conţinutului şi consecinţelor faptei sale, la urmărirea penală s-a efectuat o expertiza medico-legală psihiatrică nr…. prin care s-a stabilit că, inculpata R. F. L. nu prezenta tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământ păstrat în raport cu fapta pe care a comis-o.

Întrucât organele de urmărire penală nu au solicitat şi experţii nu au apreciat starea psihică în care s-a aflat inculpata în momentul săvârşirii faptei, în sensul dacă se afla într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice.

Această nouă expertiză a fost efectuată de o comisie din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi raportul întocmit a fost avizat de către Comisia de avizare şi control a acestei instituţii, ulterior fiind avizat şi de către Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Medicii legişti au reţinut existenţa unor factori de stres care au marcat dezvoltarea inculpatei în direcţia vulnerabilizantă psihologic şi social încă din copilărie, cu o adolescenţă consumată în mediu restrâns prin privare subculturală, în condiţii reale economice care au creat condiţii de izolare, fără anturaj, situaţie complexantă pentru o adolescentă. Absenţa mamei care este în viaţă, reprezintă un element sever de frustrare pentru o adolescentă, manifestată prin privarea de afecţiune, inculpata apărând astfel marcată de prelucrări depresive. Au contribuit la accentuarea vulnerabilităţii factorii de stres recenţi, care au marcat prima relaţie intimă a adolescentei, la vârsta de 20 de ani, o relaţie fără viitor, ce s-a finalizat prin ruperea punţilor interrelaţionale, în acest context survenind sarcina nelegitimă. Prin autoanaliza existenţială, adolescenta trăieşte sentimente de dezamăgire afectivă, de ruşine faţă de acest copil nelegitim conceput dintr-o relaţie fără viitor şi de teama pentru un viitor incert. Sarcina ascunsă, în contextul expus, reprezintă un factor de stres sever, cu atât mai mult cu cât a fost ascunsă faţă de cei de care se simţea datoare. Însăşi sarcina, în înţelesul biologic şi fiziologic al procesului, reprezintă o condiţie biologică vulnerabilizantă, la fel şi naşterea ca atare pentru adolescentă, care suferă de o conflictualitate intrapsihică ce se diversifică şi se amplifică prin propriile temeri, prin teama de propriile reacţii posibile în reacţii de conjunctură.

Analizând modul de comitere al faptei, respectiv multiplele leziuni constatate pe corpul victimei, apar haotice ilustrând o stare de şoc, de scurtcircuitare, de furie oarbă urmată de „somn” şi de o stare de prostraţie. Nu rezultă intenţia de a omorî în condiţiile în care loviturile au fost de intensitate redusă şi în condiţiile în care nu şi-a luat niciun fel de măsuri de apărare, în sensul de a ascunde fătul şi de a îngreuna găsirea acestuia.

Comisia medico-legală a apreciat comportamentul antefaptic al inculpatei ca fiind subliniat de factori de stres ce au marcat dezvoltarea pacientei în direcţie vulnerabilizantă psihologic şi social.

Comisia de nouă expertiză medico-legală psihiatrică a concluzionat, în urma analizei integrale a tuturor informaţiilor, că la data de 06.04.2007 inculpata R.F.L. a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări post-traumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţii de stres acut psihologic şi biologic (sarcina, naşterea). Inculpata a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul a fost scăzut. La data examinării, aceasta prezenta tulburare depresivă cu risc suicidar declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic.

Comisia a recomandat măsuri de siguranţă medicală prev. de art.113 Cod penal, datorită riscului suicidar, a modelului de vulnerabilitate şi condiţiilor în care s-a structurat personalitatea inculpatei.

Coroborând probele aflate la dosarul cauzei şi probele administrate de organele judiciare cu conţinutul şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, Tribunalul apreciază că inculpata a ucis nou-născutul imediat după naştere, aflându-se într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, tulburare amplificată de starea de vulnerabilitate în care se afla inculpata.

Din actele şi probele aflate la dosar şi din probatoriul administrat în cauză, Tribunalul constată că fapta inculpatei RFL nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174,175 lit.”c” şi „d” Cod penal, urmând ca în baza art.334 Cod procedură penală să dispună schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de pruncucidere, prev. de art.177 Cod penal.

Pentru infracţiunea săvârşită inculpatei i se va stabili o pedeapsă la individualizarea căreia în cadrul general, prev. de art. 52 şi 72 Cod penal, vor fi avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatei, atitudinea sinceră în timpul procesului.

Fiind îndeplinite cerinţele art.861 Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va fixa termen de încercare conform art. 862 Cod penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata RFL prin apărător.

În baza art.334 Cod pr. penală, schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, din infracţiunii de omor calificat prev de art.174,175 lit.c şi d Cod penal în infracţiunea de pruncucidere prev de art.177 Cod penal.

Pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere prev de art.177 Cod penal, condamnă inculpata RFL, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare .

In baza art.88 Cod penal deduce din această pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 8.01.2008 la 27.11.2008.

În baza art.86 ind.1 Cod penal suspendă executarea pedepsei sub supraveghere .Conform art.86 ind.2 Cod penal stabileşte termen de încercare 6 ani.

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatei drepturile prev. de art.64 lit. a ,b Cod penal în condiţiile prev. de art.71 Cod penal. Conform art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal.

Pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui desemnat ca organ de supraveghere;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

O copie a prezentei hotărâri, se va comunica la data rămânerii definitive, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui şi la Postul de poliţie… Atrage atenţia inculpatei asupra disp. art.86 ind.4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.113 Cod penal, obligă inculpata RFL, la tratament medical, până la însănătoşire.

Conf. disp. art.429 alin.1 Cod pr. penală, se va comunica la data rămânerii definitive copii de pe prezenta hotărâre şi de pe raportul de nouă expertiză medico legală psihiatrică aflat la filele 73-79 din dosarul de fond, la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Vaslui.

În baza art.118 lit.b Cod pr. penală confiscă de la inculpata RFL un foarfece aflat la camera de corpuri delicte a instanţei, înregistrat la poziţia nr.46/2008 din registrul de corpuri delicte .

Obligă inculpata la 3000 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat. Suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu la urmărirea penală se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare.

Tags: omor calificat

Omor calificat. Deosebirea infracţiunii de tentativă de omor de infracţiunea de vătămare corporală gravă constă în latura subiectivă a celor două infracţiuni. Stabilirea intenţiei cu care acţionează inculpatul implică o analiză minuţioasă

Prin sentinţa penală nr. 782/13 noiembrie 2003 Tribunalul Iaşi a condamnat pe inculpat pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de articolul 182 alin. 3 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice în condiţiile articolului 334 Cod procedură penală, din infracţiunea de tentativă de omor calificat, prevăzută de articolul 20 cu articolele 174, 175 lit. i Cod penal.
Pentru încadrarea juridică a faptei, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În seara zilei de 5 aprilie, între partea vătămată şi fratele inculpatului a avut loc o altercaţie în cadrul căreia fratele inculpatului a fost lovit de partea vătămată.
La solicitarea celui lovit, a venit inculpatul însoţit de alte două persoane, toţi trei având în mână câte un băţ. Inculpatul a reproşat părţii vătămate că i-a lovit fratele, timp în care partea vătămată gesticula, având în mână o sticlă cu bere. În acel moment, inculpatul a aplicat părţii vătămate o lovitură cu băţul în cap, în urma căreia partea vătămată a căzut, iar inculpatul a plecat însoţit de celelalte persoane.
Partea vătămată a fost transportată în cursul nopţii la Spitalul de Neurochirurgie Iaşi, unde a fost internată în perioada 06-14 aprilie 2003 şi supusă unei intervenţii chirurgicale.
Din raportul de expertiză medico-legal a rezultat că partea vătămată a suferit un traumatism cranio-cerebral cu fractură cominutivă frontală stânga deschisă cu hematom extradural, leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu un corp contondent în formă liniară.
Leziunile au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale şi au fost de natură a-i pune în primejdie viaţa victimei. Urmare acestor leziuni, partea vătămată a rămas cu o lipsă de substanţă osoasă de 5/5 cm şi o infirmitate permanentă.
Instanţa de fond a încadrat fapta inculpatului în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de articolul 182 alin. 3 Cod procedură penală şi a procedat la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracţiunea de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 cu art. 174, 175 lit. i Cod penal.
A motivat instanţa că din împrejurările comiterii faptei, nu rezultă elemente care să probeze intenţia inculpatului de a ucide victima.
Împrejurările în care a fost săvârşită fapta: în prezenţa mai multor persoane, în urma unui conflict, obiectul cu care a acţionat inculpatul – un băţ – aplicarea unei singure lovituri apoi a plecat, constituie circumstanţe reale care concretizează intenţia inculpatului, a fost de a pune în primejdie viaţa victimei şi nu de a o ucide.
A mai reţinut instanţa că în speţă nu este realizată latura subiectivă a infracţiunii de omor deoarece instrumentul folosit – un băţ – nu constituie, în materialitatea lui, un obiect apt de a ucide, el căpătând această caracteristică numai în situaţia aplicării unor lovituri multiple, de intensitate şi în zone vitale.
Ori, în cauză, inculpatul a folosit acest obiect pentru a aplica părţii vătămate o singură lovitură care a avut ca rezultat punerea în primejdie a vieţii părţii vătămate.
În aprecierea intensităţii loviturii sunt relevante concluziile raportului de expertiză medico-legală care precizează că leziunile întrunesc caracteristicile periculozităţii pentru viată şi au necesitat 30-35 zile îngrijiri medicale.
În caracterizarea intenţiei cu care a acţionat inculpatul iau în considerare şi cele două elemente care determină hotărârea delictuoasă – mobilul şi scopul – şi care definesc clar forma de vinovăţie.
Mobilul hotărârii delictuoase a inculpatului l-a constituit lovirea fratelui său, iar scopul a fost acela de a aplica părţii vătămate o corecţie corporală, de intensitate, cu finalitatea punerii în primejdie a vieţii.
Sentinţa a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi şi criticată printre alte motive pentru greşita încadrare juridică a faptei.
A motivat parchetul că modalitatea în care a acţionat inculpatul, de a lovi victima cu un par în cap – zonă vitală – cu intensitate şi producându-i leziuni grave ce i-au pus viaţa în primejdie, concretizează intenţia acestuia de a ucide şi a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de tentativă de omor calificat, prevăzută de articolul 20 cu articolele 174, 175 lit. i Cod penal, încadrare juridică dată faptei prin actul de sesizare a instanţei.
Analizând acest motiv, instanţa de apel a reţinut că este fondat pentru următoarele considerente:
¦ În cazul infracţiunilor îndreptate împotriva vieţii, intenţia de a ucide rezultă din materialitatea actelor săvârşite de inculpat, apreciindu-se dacă în funcţie de zona anatomică vizată şi intensitatea loviturilor, acestea prefigurează producerea rezultatului letal.
¦ Ceea ce deosebeşte infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de articolul 182 alin. 3 Cod penal de infracţiunea de tentativă de omor, prevăzută de articolul 20 cu articolul 174 Cod penal, este intenţia cu acre a acţionat inculpatul, respectiv latura subiectivă.
¦ Pentru stabilirea intenţiei cu care acţionează inculpatul, este necesară o analiză minuţioasă a tuturor împrejurărilor de fapt, care contribuie la definirea formei de vinovăţie.
Astfel, inculpatul s-a deplasat spere locul incidentului la solicitarea fratelui său, despre care a aflat că a fost lovit de victimă, s-a înarmat cu un băţ, a venit însoţit de alte două persoane, şi ele înarmate cu beţe, împrejurări ce conturează starea emoţională a inculpatului, care a aluat hotărârea de a lovi victima. Ajuns la locul faptei, inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu bâta în cap. lovitura a fost de intensitate mare şi, ca urmare, victima a căzut, apoi a fost internată la spital unde a suferit o intervenţie chirurgicală, rămânând cu o lipsă de substanţă osoasă.
În raport de aceste circumstanţe se reţine că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide.
În desfăşurarea acţiunii violente, inculpatul a vizat o zonă vitală, în care a lovit cu intensitate şi folosind un obiect apt să producă moartea, ceea ce conturează latura subiectivă.
Pentru caracterizarea laturii subiective a infracţiunii de omor, esenţială este intensitatea loviturii aplicată, concretizată de consecinţele produse şi nu faptul că inculpatul a aplicat o singură lovitură, aşa cum a motivat printre altele prima instanţă.
Pentru cele precedente, în conformitate cu articolul 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a fost admis apelul parchetului şi a schimbat încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20 cu articolele 174, 175 lit. i Cod penal.
Decizia penală nr. 67 /26.02. 2004

Tags: omor calificat

OMOR CALIFICAT. FAPTE COMISE IN ACEEASI IMPREJURARE DAR PRIN ACTIUNI DIFERITE – INCADRARE JURIDICA OMOR CALIFICAT. FAPTE COMISE IN ACEEASI IMPREJURARE DAR PRIN ACTIUNI DIFERITE – INCADRARE JURIDICA OMOR CALIFICAT. FAPTE COMISE IN ACEEASI IMPREJURARE

Prin sentinta penala nr.200 din 8.06.2005 a Tribunalului Suceava, a fost condamnat inculpatul T.I. pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prev. de art.174, 175 lit.i Cod penal, cu aplic. art.73 lit.b Cod penal, art.74 lit.a, b rap. la art.76 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal si pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat prev. de art.20 rap. la art.174, 175 lit.i Cod penal, cu aplic. art.73 lit.b Cod penal, art.74 lit.a, b rap. la art.76 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 3 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal, pe o durata de 2 ani.

S-au aplicat regulile prev. de art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, privitoare la concursul de infractiuni, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare in conditiile prev. de art.71 Cod penal.

Totodata, s-a dispus in conformitate cu disp. art.35 alin.3 Cod penal, ca inculpatul sa execute pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a si b Cod penal, pe o durata de 2 ani, dupa executarea pedepsei principale.

S-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive de la 18.08.2004 la zi, mentinandu-se aceasta masura.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in esenta, ca in seara zilei de 15.08.2004, in timp ce se afla in barul SC „ALIZE” SRL Cotina din com. Iacobeni, inculpatul fiind provocat de fratii O.M.M. si O.S. i-a injunghiat cu un cutit, cauzandu-i primului leziuni ce i-au pus viata in primejdie, iar celui de-al doilea, leziuni grave ce au dus la deces.

Sentinta a fost apelata de catre procuror cat si de catre inculpat care au criticat gresita incadrare juridica data faptelor, primul solicitand schimbarea incadrarii juridice in omor calificat si tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav – avand in vedere ca inculpatul a mai savarsit un omor, iar al doilea sustinand ca incadrarea juridica corecta a faptelor ar fi vatamare corporala grava si respectiv lovituri cauzatoare de moarte.

Critica nu a fost insusita de catre instanta, dar pentru motive de netemeinicie Curtea de Apel Suceava prin decizia penala nr.281 din 19.09.2005 a admis apelul procurorului, a desfiintat partial sentinta in sensul ca a majorat pedepsele initiale, pastrand incadrarea juridica data faptelor.

Referitor la acest ultim aspect s-a motivat ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile referitoare la omorul deosebit de grav savarsit in forma prevazuta de art.174, 176 lit.”c” Cod penal – „de catre o persoana care a mai savarsit un omor”, avand in vedere ca inculpatul a comis cele doua infractiuni in aceleasi imprejurari, iar din cuprinsul textului de lege mai sus aratat se desprinde conditia ca infractorul sa mai fi savarsit un omor insa in imprejurari diferite.

Nu s-a putut retine nici vatamarea corporala grava in loc de tentativa de omor, dupa cum nici loviturile cauzatoare de moarte in loc de omorul calificat motivat de natura obiectului folosit de inculpat la exercitarea agresiunii (cutit), precum si de zonele vitale vizate de acesta, imprejurari care denota intentia acestuia chiar si indirecta, de a ucide.

Totusi incadrarea juridica data faptelor mai comporta unele discutii.

Potrivit art.176 lit.”b” Cod penal omorul este calificat si cand a fost savarsit in imprejurarea „asupra a doua sau mai multe persoane”.

Pentru existenta infractiunii de omor deosebit de grav prev. de art.176 alin.1 lit.”b” Cod penal nu este necesar ca fapta sa fi fost savarsita printr-o actiune unica (aruncarea unei bombe), ci este suficient sa fi fost comisa in aceeasi imprejurare, chiar prin actiuni diferite.

In ipoteza unor tentative de omor asupra a doua persoane si cand totusi una dintre victime a decedat, fapta va constitui atat infractiunea de omor – simplu, calificat sau deosebit de grav – savarsita asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in concurs.1

In cazul in care prin agresiunea savarsita cu intentia de a ucide, impotriva a doua persoane, inculpatul a cauzat moartea uneia si a vatamat grav integritatea corporala a celeilalte – a carei viata a fost salvata, in sarcina sa urmeaza a fi retinuta o infractiune de omor si o tentativa la omor, aflate in concurs, iar nu o tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav (art.176 lit.”b” Cod penal – omor savarsit asupra a doua sau mai multe persoane). 2

Or, in speta de fata inculpatul care aflat in incinta barului a lovit in zone vitale cu cutitul 2 persoane, a savarsit faptele in aceeasi imprejurare dar prin actiuni separate, motive pentru care incadrarea juridica in omor calificat si tentativa la omor calificat a fost mentinuta.

1 Decizia de indrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr.4 din 28.05.1970 din Culegerea de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1970, pag.49-54; Decizia nr.17 din 19.03.1979 a Tribunalului Suprem, din Culegerea de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1979 – pag.403-407.

2 T.S. sectia penala, decizia 2148/1983, CD, p.225

Tags: omor calificat

Pruncucidere

Dosar nr. 746/89/2008 – pruncucidere
TRIBUNALUL VASLUI
SECŢIA PENALĂ
SENTINŢA PENALĂ Nr. 144
Şedinţa publică de la 18 Martie 2009
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE NICOLAE PARPALEA-FILIP
Grefier ALINA-ROXANA VOLOCARU
Procuror CRISTINA-ELENA ARMEANU
Conform dispoziţiilor art.304 Cod procedură penală desfăşurarea şedinţei de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.

Pe rol fiind judecarea acţiunii penale privind pe inculpata R F-L, studii 8 clase, fără loc de muncă, fără ocupaţie , domiciliată în …, fără antecedente penale, trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 , 175 lit. c şi d Cod penal

Conform dispoziţiilor art. 297 alin.1 Cod procedură penală preşedintele completului a dispus a se face apelul părţilor. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă inculpata R F L, asistată de apărător angajat, avocat Leuştean Carmen cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, grefierul învederând instanţei faptul că au sosit relaţiile solicitate de la Comisia Superioară Medico-legală din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti; s-au verificat actele şi lucrările dosarului, după care;

Fiind interpelată de instanţă, inculpata R F L, arată că locuieşte şi va locui în continuare la bunicii materni, respectiv în sat .

Instanţa întreabă părţile dacă mai au de formulat cereri noi prealabile începerii dezbaterilor pe fondul cauzei.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, nu a răspuns la ceea ce a solicitat instanţa şi s-a limitat doar să avizeze al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în prezenta cauză, însă nu s-a apreciat în nici un fel în concret dacă se poate considera că inculpata a săvârşit fapta în stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, iar în legătură cu acest aspect, singurii care se puteau pronunţa, erau medicii în cadrul unei expertize medico-legale psihiatrice, acest aspect excedând practic competenţelor instanţei de judecată. Pentru aceste motive, solicită a se reveni la Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” pentru a se răspunde în concret la ceea ce a solicitat instanţa de judecată.

Avocat Leuştean Carmen, având cuvântul pentru inculpata R F L, lasă la aprecierea instanţei.

Instanţa apreciază că prin avizul dat Comisia Superioară de Medicină Legală a răspuns implicit la cerinţele instanţei deoarece avizând raportul de expertiză medico-legală psihiatrică aşa cum a fost făcut, inclusiv conţinutul acesteia în care este descrisă situaţia în care raportat la situaţia de fapt se poate aprecia dacă este vorba de tulburarea pricinuită de starea fiziologică a naşterii, considerând că nu se mai impune revenirea cu adresă către Comisia Superioară de Medicină Legală pentru noi precizări.

Instanţa întreabă părţile dacă mai sunt alte cereri de formulat prealabile începerii dezbaterilor pe fondul cauzei.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Avocat Leuştean Carmen, având cuvântul pentru inculpata R F L, solicită instanţei ca în baza dispoziţiilor art.334 Cod procedură penală, să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din cea prevăzute de art.174-175 Cod penal în infracţiunea prevăzută de art.177 Cod penal , respectiv infracţiunea de pruncucidere, având în vedere în mod deosebit, cel de-al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică care a fost validat şi de către Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Consideră că cel de al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică are concluzii scrise prin care implicit a răspuns şi la solicitarea instanţei şi apreciază conform concluziilor că inculpata R F L „ a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări posttraumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţii de stres acut psihologic şi biologic (…) a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul este scăzut”. De asemenea, mai apreciază comisia medicală că „ la data examinării, prezenta o tulburare depresivă cu risc suicidar declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic”. În baza acestor constatări a fost luată şi măsura de siguranţă prev. de art.113 Cod penal. Pentru a se ajunge la asemenea concluzii, solicită instanţei să observe că există o motivaţie deosebit de amplă şi mai ales în capitolul II s-a avut în vedere situaţia antefaptică, toate condiţiile concrete săvârşirii faptei, declaraţiile martorilor atât din dosarul de urmărire penală, cât şi din cursul judecăţii, declaraţiile inculpatei, declaraţiile surorii inculpatei, ale mătuşii, ale mamei acestea, de asemenea s-a mai avut în vedere şi raportul de expertiză medico-legală, autopsia, în care s-a constatat că majoritatea leziunilor sunt superficiale, loviturile fiind întâmplătoare, s-au avut în vedere la efectuarea expertizei şi actele medicale eliberate de Spitalul de Urgenţă Vaslui, s-a avut în vedere atât examenul psihiatric, cât şi cel psihologic al inculpatei, precum şi toate prezentările ulterioare ale acestea în faţa comisiei medicale care a examinat-o şi a elaborat raportul de expertiză medico-legală psihiatrică care a concluzionat că fapta săvârşită de inculpată a fost produsă conform laturii obiective a art.177 Cod penal într-o stare de tulburare pricinuită de naştere. Solicită instanţei să ţină cont de faptul că aceasta a fost şi concluzia, într-o primă fază, a organelor de cercetare penale, care iniţial au cercetat inculpata pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere, pentru ca, după o perioadă destul de lungă de la data comiterii faptei, acestea să-şi decline competenţa şi inculpata să fie cercetată pentru infracţiunea prev. de art.174-175 Cod penal. Solicită instanţei să constate că sunt îndeplinite toate condiţiile că inculpata a săvârşit infracţiunea de pruncucidere sub latura subiectivă prev. de art.177 Cod penal, solicită a se avea în vedere că aceasta s-a prezentat la toate termenele de judecată, să se ia în considerare declaraţiile martorilor, faptul că inculpata este o fată cuminte, o fată liniştită, care, cu toate că provine dintr-o familie dezorganizată a fost crescută şi este deosebit de ataşată de bunicii materni. Nu este cunoscută ca având relaţii cu niciun băiat şi mai mult decât atât, ea nu s-a ascuns cât timp a durat sarcina. Pentru toate aceste aspecte menţionate, consideră că în cauză se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de pruncucidere.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii atât pe latura schimbării încadrării juridice a faptei, cât şi în susţinerea rechizitoriului. Precizează că inculpata R F L a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art.174 Cod penal cu referire la art.175 lit. „c” şi „d” Cod penal, constând în aceea că la data de 6 aprilie 2007, inculpata R a aplicat mai multe lovituri cu un foarfece copilului său nou-născut, cauzându-i acestuia leziuni care au condus în aceeaşi zi, după câteva ore, la decesul acestui copil. Consideră că din probele care s-au administrat rezultă cu certitudine vinovăţia inculpatei R F L, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat, drept pentru care solicită instanţei să respingă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de inculpată prin apărător, din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de pruncucidere prev. de art.177 Cod penal. În această cauză s-au efectuat mai multe expertize medico-legale psihiatrice pentru a se lămuri starea psihică în care inculpata se afla la momentul la care a săvârşit infracţiunea. Rezultă din prima expertiză medico-legală psihiatrică întocmită în această cauză că la momentul săvârşirii faptei, inculpata nu prezenta tulburări de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, iar inculpata are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care în final a fost trimisă în judecată. Noul raport de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti nu tranşează această problemă, nu rezultă din acest raport dacă inculpata se afla într-adevăr la momentul la care a săvârşit fapta într-o stare de puternică tulburare cauzată de procesul fiziologic al naşterii şi care să determine pe inculpată să săvârşească această infracţiune. Consideră că trebuie menţinută încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de omor calificat, având în vedere nu numai rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică întocmite în această cauză, ci şi modul în care a acţionat inculpata, atât anterior, cât şi în momentul săvârşirii faptei, mod care dovedeşte că inculpata a acţionat cu intenţie de a ucide copilul său nou-născut şi nu rezultă că aceasta ar fi comis fapta din cauza stării de tulburare profundă pricinuită de procesul fiziologic al naşterii. Inculpata nu a spus în niciun moment rudelor sale că ar fi însărcinată, a ascuns această sarcină pe tot parcursul perioadei, nici măcar atunci când şi-a dat seama că s-a declanşat procesul fiziologic al naşterii nu a spus ce se întâmplă cu ea, deşi a fost întrebată de rudele sale, a spus că are doar dureri de spate, motiv pentru care mătuşa sa i-a şi făcut un ceai. Mai mult decât atât, înainte de a merge la wc-ul în care s-a şi produs naşterea, inculpata a luat asupra sa un foarfece, clar cu intenţie de a-şi ucide copilul după ce acesta urma să se nască, în condiţiile în care inculpata şi-a motivat acest gest prin faptul că intenţiona să-şi facă un tampon dintr-un maiou pe care l-ar fi luat cu ea, însă după decopertarea wc-ului când a avut loc cercetarea la faţa locului, nu s-a găsit nici un maiou despre care inculpata a făcut vorbire permanent în declaraţiile sale. Urmează ca instanţa să aibă în vedere, atunci când va stabili încadrarea juridică şi faptul că inculpata, înainte să taie cordonul ombilical al fătului, a aplicat acestui copil foarte multe lovituri cu foarfecele pe care îl avea în mână, constatându-se la examenul extern la care a fost supusă victima, peste 40 de leziuni de violenţă. Consideră că încadrarea juridică dată prin actul de sesizare al instanţei este corectă şi solicită instanţei să respingă cererea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de pruncucidere.

Pentru infracţiunea de omor calificat, solicită instanţei să dispună condamnarea inculpatei R F L la o pedeapsă cu închisoarea executată în regim de detenţie, de asemenea solicită a se face aplicarea dispoziţiilor art.71 şi art.64 Cod penal în ceea ce priveşte pedepsele accesorii ce urmează să fie aplicate potrivit legii, inculpatei R F L. De asemenea, solicită deducerea din pedeapsa aplicată, a duratei reţinerii şi arestării preventive de la 8 ianuarie 2008 până la 27 noiembrie 2008, dată la care inculpata a pusă efectiv în libertate ca urmare a revocării măsurii arestării preventive. Solicită ca instanţa să dispună confiscarea de la inculpata a foarfecelui, corp delict, de care aceasta s-a folosit la săvârşirea infracţiunii şi luarea faţă de inculpata R F L măsura de siguranţă a obligării la tratament medical prev. de art.113 Cod penal, având în vedere concluziile ultimei expertize medico-legale psihiatrice cu obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat. La individualizarea pedepsei pe care instanţa o va aplica, solicită a se avea în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptei şi gravitatea extremă a acestea, dar şi faptul că inculpata a fost sinceră şi este profund afectată de ceea ce s-a întâmplat, este foarte tânără, este la prima încălcare a legii penale, a fost descrisă ca fiind o persoană corectă, cuminte, civilizată în comunitatea din care face parte şi urmează ca instanţa să aibă în vedere faptul că inculpata a comis fapta care face obiectul prezentei cauze cu discernământ scăzut, toate aceste aspecte putând fi reţinute în favoarea inculpatei, ca şi circumstanţe atenuante personale care să permită instanţei să reducă pedeapsa pe care o va aplica inculpatei sub minimul special de 15 ani închisoare, prevăzut de lege pentru infracţiunea de omor calificat. De asemenea solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Avocat Leuştean Carmen, având cuvântul pentru inculpata R F L, menţionează că nu este de acord cu încadrarea juridică făcută de parchet şi solicită instanţei să condamne inculpata pentru săvârşirea faptei de pruncucidere. Solicită instanţei să aibă în vedere fila 48 a 11-a pagină din cel de-al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică, în care detaliat apreciază comisia medicală că şi pe latură subiectivă sunt îndeplinite condiţiile pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere. În ceea ce priveşte faptul că nu a informat bunicii asupra stării sale de graviditate, acest aspect există datorită nivelului educaţional. La pagina 12 a aceluiaşi raport de expertiză medico-legală psihiatrică, comisia a apreciat că în ceea ce priveşte sarcina ascunsă poate fi apreciată ca o condiţie pentru întrunirea infracţiunii de pruncucidere. La punctul 6 din concluziile expertizei medico-legale psihiatrice este enunţat modul de comitere al faptei, iar din punctul 6.1 rezultă că leziunile apar haotice, ilustrând „stare de şoc”, ulterior inculpata neputându-şi explica gestul şi nici măcar nu l-a crezut. La punctul 6.2 al concluziilor expertizei se menţionează expres faptul că nu există criterii obiective care să demonstreze că inculpata a luat foarfecele în scopul uciderii şi nu în scopul confecţionării unui tampon dintr-un maiou, aşa cum a şi declarat inculpata R F L. Punctul 6.3 spune că „ dacă intenţiona să omoare ar fi lovit puternic, mortal şi şi-ar fi aruncat copilul, luându-şi măsuri de apărare prin ascunderea fătului”. Se mai reţine în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică faptul că în cursul naşterii a prezentat şi două leziuni minore fără a constitui factor de declanşare a unei simptomalogii psihoorganice, iar acea retenţie de placentă a determinat o hemoragie de intensitate medie, care a condus şi la reacţia inculpatei. Comportamentul antefaptic, modul de comitere a faptei şi comportamentul postfaptic evidenţiază o tulburare impulsivă, „de scurtcircuitare”survenită pe fond de vulnerabilitate psihologică ( prin stres cronic de peste 10 ani) şi condiţii particulare psihologice şi biologice apte de a induce o tulburare psihică, factorul declanşator constând în apariţia durerilor. Apreciază că atât pe latură obiectivă, cât şi pe latură subiectivă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.177 Cod penal. Solicită instanţei să aibă în vedere şi vârsta deosebit de fragedă a inculpatei şi se poate aprecia că la momentul la care a săvârşit fapta inculpata era doar un copil, mai ales că instanţa poate să ţină cont şi de faptul că pe tot parcursul judecăţii dar şi la momentele în care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, inculpata şi-a mărturisit regretul. De asemenea, solicită instanţei să aibă în vedere toate circumstanţele personale ale inculpatei R F L ce se pot reţine în favoarea sa, astfel încât instanţa să pronunţe o pedeapsă în raport cu fapta săvârşită. Consideră că sunt întrunite condiţiile pentru ca instanţa să dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei, inculpata fiind în permanenţă susţinută de către familia sa, va locui în continuare la bunicii materni, astfel încât, dacă instanţa o va obliga la un tratament medical, inculpata este de acord să-l urmeze. În cazul în care instanţa va considera că nu sunt întrunite condiţiile pentru a fi schimbată încadrarea juridică a faptei, solicită a se avea în vedere toate circumstanţele reale şi personale pentru a coborî cât mai mult pedeapsa la care va fi condamnată inculpata şi deducerea din pedeapsă a duratei măsurii reţinerii şi arestării preventive.

De asemenea, depune la instanţă o xerocopie din revista Dreptul nr.8/2008 cu privire la discuţii referitoare la infracţiunea de pruncucidere.

Având ultimul cuvânt, inculpata R F L, precizează că regretă enorm de mult fapta comisă.

S-au declarat dezbaterile închise, după care s-a lăsat cauza în pronunţare, când;

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă :

Prin rechizitoriul nr. 382/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv inculpata R F L pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art.174,175 lit.”c” şi „d” Cod penal.

A fost interogată inculpata care a recunoscut doar în parte săvârşirea faptei. A susţinut inculpata că ştia că era însărcinată, însă nu şi-a dat seama că venise vremea să nască. Avusese o hemoragie în momentele premergătoare naşterii şi pentru aceasta luase din casă un maiou şi un foarfece pentru a-şi face un tampon. Şi-a dat seama că a născut atunci când a auzit copilul care căzuse în closet, ţipând. Nu-şi aminteşte dacă a lovit copilul cu foarfecele şi nu-şi poate explica leziunile constatate pe corpul fătului, leziuni cu privire la care medicul legist a precizat că s-au produs prin lovire activă.

Au fost audiaţi martorii din lucrări:

– U G şi G E, care au fost martori asistenţi la cercetarea la faţa locului;

– O D, mătuşa inculpatei care a locuit în aceeaşi cameră cu inculpata R F L şi au dormit în acelaşi pat. Martora O D nu a ştiut şi nu şi-a dat seama că inculpata este însărcinată. A aflat că aceasta a născut de la sora inculpatei pe care o trimisese să vadă de ce aceasta întârzie la closet. A scos fătul din closet cu sora inculpatei, l-au curăţat, l-au îngrijit şi au anunţat salvarea

– R A, sora inculpatei. Nu a ştiut că inculpata este însărcinată, a găsit-o la closet şi îi era foarte rău. Inculpata i-a spus că are hemoragie şi că a născut şi că a scăpat copilul în closet. Împreună cu mătuşa lor au scos copilul din closet, l-au curăţat şi au anunţat salvarea.

Instanţa a dispus din oficiu efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili dacă din modul în care s-au derulat faptele se poate aprecia că uciderea nou-născutului s-a produs ca urmare a tulburării pricinuite de procesul fiziologic al naşterii.

Prin raportul de nouă expertiză psihiatrică nr.A6/7780 din 28.10.2008 întocmit de către specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, avizat de Comisia de avizare şi control din cadrul acestei instituţii, s-a stabilit că inculpata R F L a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări post-traumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţiile de stres acut psihologic şi biologic (sarcină, naştere). Inculpata a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul a fost scăzut. La data examinării prezenta o tulburare depresivă cu risc suicidar, declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic.

Întrucât concluziile rapoartelor medico-legale psihiatrice erau diferite în esenţă de cele ale expertizei medico-legale psihiatrice efectuată în timpul urmăririi penale, a fost sesizată Comisia Superioară Medico Legală din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti pentru avizarea unuia din cele două rapoarte, cu solicitarea de a se răspunde direct la obiectivul stabilit de instanţă, şi anume: dacă se poate considera că inculpata R F L a săvârşit fapta într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii.

Comisia Superioară Medico Legală, prin Aviz nr.E1/14858/2008 din 06.02.2009 a avizat noul raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A6/7780/28.10.2008, fără a răspunde la solicitarea concretă a instanţei.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Inculpata R F L are vârsta de 23 ani şi este născută în localitatea, provenind dintr-o familie dezorganizată. Părinţii ei s-au despărţit cu mulţi ani în urmă, fiecare dintre ei având organizate alte familii. A fost abandonată de mama ei, împreună cu ceilalţi trei fraţi la bunicii materni, din sat, care i-au crescut de mici în condiţii socio-economice precare, într-un mediu subcultural, fiind astfel privată de afecţiune, de o instrucţie şi educaţie adecvată.

În luna august 2006, inculpata R F L a plecat în vizită la unchiul său, O D, în localitatea, unde a stat timp de o săptămână. Aici a cunoscut un băiat cu care a întreţinut relaţii sexuale, în urma cărora a rămas însărcinată.

Şi-a dat seama că este însărcinată când era în luna a IV-a şi copilul a mişcat. S-a hotărât, însă, să nu spună nimănui. Întrucât în acea perioadă era mai plinuţă, ceilalţi din jur nu şi-au dat seama că inculpata este însărcinată. În seara zilei de 05.04.2007, inculpatei i-au curs câteva picături de sânge şi spune inculpata, că şi-a închipuit că urmează să avorteze, considerând astfel că, scăpa de sarcină şi nu mai era nevoie să spună familiei că este însărcinată.

Inculpata s-a culcat ca de obicei împreună cu ceilalţi membri ai familiei şi s-a trezit în dimineaţa zilei de 6.04.2007 pe la ora 300, şi a făcut de mâncare pentru feratele său F care urma să plece la treabă. După ce i-a dat de mâncare fratelui său s-a culcat din nou şi s-a trezit în jurul orelor 730, simţea dureri în zona spatelui şi i-a spus mătuşii sale să-i facă un ceai pretextând mătuşii sale că o doare stomacul.

Date fiind durerile pe care le prezenta inculpata şi sângerările prezente, aceasta a luat de pe un raft un foarfece şi susţine că a luat şi un maiou din care voia să facă un tampon. Acest din urmă aspect nu a fost confirmat de anchetă întrucât la cercetarea la faţa locului nu a fost găsit acel maiou şi nici inculpata nu a putut preciza ce a făcut cu acel maiou.

Susţine inculpata că, atunci când a ajuns la closet a început să sângereze mai tare având pierderi chiar sub formă de cheaguri. S-a aşezat deasupra găurii din pardoseala closetului şi în acel moment a simţit că a expulzat copilul.

În ceea ce priveşte activitatea ulterioară acestui moment, inculpata a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal. În primele declaraţii a susţinut că nu a lovit fătul cu foarfecele, ci acesta a căzut în closet. În declaraţia dată la data de 08.01.2008 la procuror, inculpata a relatat derularea faptei aşa cum a fost reţinută mai sus. În faţa instanţei a susţinut că nu şi-a dat seama că a născut decât atunci când a auzit fătul ţipând după ce a căzut în closet.

Declaraţia dată la procuror corespunde modului real în care s-au petrecut faptele. Aceasta se coroborează cu procesul-verbal de sesizare, procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi datele ce rezultă din expertiza medico-legală de autopsie.

Din raportul de expertiză medico-legală de autopsie reiese că nou-născutul a fost născut la termen. A respirat extrauterin, era viabil şi a primit îngrijiri după naştere. Posibil scăpat sau lăsat să cadă în momentul naşterii. În acel moment s-a produs ruptura la nivelul cordonului ombilical, la baza de implantare şi ruptura vizibilă sub peritoneul pe faţa internă a abdomenului şi la nivelul venelor ombilicale. Placenta probabil că nu s-a desprins imediat conform evoluţiei fiziologice. Copilul a fost lovit repetat cu un obiect tăietor-înţepător. Foarte probabil, după aceasta a fost tăiat cordonul ombilical aproape de copil, la aproximativ 7 cm de ombilic, acesta căzând în closet;copilul a aspirat şi înghiţit materii fecale. Cordonul ombilical a rămas ataşat de placentă şi a fost tăiat ulterior, la 15 cm de aceasta, tăietura fiind transversală. S-a constatat de către medicii specialişti că lipseşte o bucată de cordon ombilical, capătul de la copil fiind tăiat oblic. Moartea nou-născutului a fost violentă. Ea a fost cauzată de un şoc traumatic şi hemoragic urmare a unui politraumatism cu plăgi tăiate înţepate cu hemoragie externă, cu plagă craniocerebrală, leziuni la nivelul gâtului, plăgi penetrante toracale cu lezări pulmonare şi hemotorax bilateral, plăgi la nivelul abdomenului şi membrelor, stare de şoc a cărei evoluţie a fost accelerată de hipoxia produsă prin aspirarea de materii străine în căile respiratorii superioare. Leziunile (plăgi multiple) s-au produs prin loviri active cu obiect tăietor-înţepător, nou-născutul fiind lovit în mod repetat.

Între politraumatism şi moarte există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, hipoxia accelerând evoluţia spre deces.

Pentru a se stabili măsura în care inculpata a avut reprezentarea conţinutului şi consecinţelor faptei sale, la urmărirea penală s-a efectuat o expertiza medico-legală psihiatrică nr.A1/473/2008 din 07.03.2008 prin care s-a stabilit că, inculpata R F L nu prezenta tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământ păstrat în raport cu fapta pe care a comis-o.

Întrucât organele de urmărire penală nu au solicitat şi experţii nu au apreciat starea psihică în care s-a aflat inculpata în momentul săvârşirii faptei, în sensul dacă se afla într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice.

Această nouă expertiză a fost efectuată de o comisie din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi raportul întocmit a fost avizat de către Comisia de avizare şi control a acestei instituţii, ulterior fiind avizat şi de către Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Medicii legişti au reţinut existenţa unor factori de stres care au marcat dezvoltarea inculpatei în direcţia vulnerabilizantă psihologic şi social încă din copilărie, cu o adolescenţă consumată în mediu restrâns prin privare subculturală, în condiţii reale economice care au creat condiţii de izolare, fără anturaj, situaţie complexantă pentru o adolescentă. Absenţa mamei care este în viaţă, reprezintă un element sever de frustrare pentru o adolescentă, manifestată prin privarea de afecţiune, inculpata apărând astfel marcată de prelucrări depresive. Au contribuit la accentuarea vulnerabilităţii factorii de stres recenţi, care au marcat prima relaţie intimă a adolescentei, la vârsta de 20 de ani, o relaţie fără viitor, ce s-a finalizat prin ruperea punţilor interrelaţionale, în acest context survenind sarcina nelegitimă. Prin autoanaliza existenţială, adolescenta trăieşte sentimente de dezamăgire afectivă, de ruşine faţă de acest copil nelegitim conceput dintr-o relaţie fără viitor şi de teama pentru un viitor incert. Sarcina ascunsă, în contextul expus, reprezintă un factor de stres sever, cu atât mai mult cu cât a fost ascunsă faţă de cei de care se simţea datoare. Însăşi sarcina, în înţelesul biologic şi fiziologic al procesului, reprezintă o condiţie biologică vulnerabilizantă, la fel şi naşterea ca atare pentru adolescentă, care suferă de o conflictualitate intrapsihică ce se diversifică şi se amplifică prin propriile temeri, prin teama de propriile reacţii posibile în reacţii de conjunctură.

Analizând modul de comitere al faptei, respectiv multiplele leziuni constatate pe corpul victimei, apar haotice ilustrând o stare de şoc, de scurtcircuitare, de furie oarbă urmată de „somn” şi de o stare de prostraţie. Nu rezultă intenţia de a omorî în condiţiile în care loviturile au fost de intensitate redusă şi în condiţiile în care nu şi-a luat niciun fel de măsuri de apărare, în sensul de a ascunde fătul şi de a îngreuna găsirea acestuia.

Comisia medico-legală a apreciat comportamentul antefaptic al inculpatei ca fiind subliniat de factori de stres ce au marcat dezvoltarea pacientei în direcţie vulnerabilizantă psihologic şi social.

Comisia de nouă expertiză medico-legală psihiatrică a concluzionat, în urma analizei integrale a tuturor informaţiilor, că la data de 06.04.2007 inculpata R F L a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări post-traumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţii de stres acut psihologic şi biologic (sarcina, naşterea). Inculpata a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul a fost scăzut. La data examinării, aceasta prezenta tulburare depresivă cu risc suicidar declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic.

Comisia a recomandat măsuri de siguranţă medicală prev. de art.113 Cod penal, datorită riscului suicidar, a modelului de vulnerabilitate şi condiţiilor în care s-a structurat personalitatea inculpatei.

Coroborând probele aflate la dosarul cauzei şi probele administrate de organele judiciare cu conţinutul şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, Tribunalul apreciază că inculpata a ucis nou-născutul imediat după naştere, aflându-se într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, tulburare amplificată de starea de vulnerabilitate în care se afla inculpata.

Din actele şi probele aflate la dosar şi din probatoriul administrat în cauză, Tribunalul constată că fapta inculpatei R F L nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174,175 lit.”c” şi „d” Cod penal, urmând ca în baza art.334 Cod procedură penală să dispună schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de pruncucidere, prev. de art.177 Cod penal.

Pentru infracţiunea săvârşită inculpatei i se va stabili o pedeapsă la individualizarea căreia în cadrul general, prev. de art. 52 şi 72 Cod penal, vor fi avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatei, atitudinea sinceră în timpul procesului.

Fiind îndeplinite cerinţele art.861 Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va fixa termen de încercare conform art. 862 Cod penal.

Pe durata executării pedepsei inculpatei îi vor fi interzise drepturile prev. de art.64 lit. „a” şi „b” Cod penal.

Conform art.71 alin. 5 Cod penal, pe durata termenului de încercare se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

Se vor stabili măsuri de supraveghere conform art.863 Cod penal şi se va atrage atenţia inculpatei asupra art.864 Cod penal.

În baza art.88 alin.1 Cod penal din pedeapsa aplicată se va deduce durata reţinerii şi arestării preventive de la 8.01.2008 la 27.11.2008.

În baza art.118 lit. „b” Cod penal se va confisca de la inculpata R F L un foarfece aflat la camera de corpuri delicte a instanţei.

În baza art.113 Cod penal inculpata va fi obligată la tratament medical până la însănătoşire.

Conform art.191 Cod procedură penală, inculpata va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata R F L prin apărător.

În baza art.334 Cod pr. penală, schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, din infracţiunii de omor calificat prev de art.174,175 lit.c şi d Cod penal în infracţiunea de pruncucidere prev de art.177 Cod penal.

Pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere prev de art.177 Cod penal, condamnă inculpata R F L, ,cetăţean român, studii 8 clase, operator motoare maşini, fără loc de muncă, necăsătorită, cu domiciliul , fără antecedente penale la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare .

In baza art.88 Cod penal deduce din această pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 8.01.2008 la 27.11.2008.

În baza art.86 ind.1 Cod penal suspendă executarea pedepsei sub supraveghere .Conform art.86 ind.2 Cod penal stabileşte termen de încercare 6 ani.

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatei drepturile prev. de art.64 lit. a ,b Cod penal în condiţiile prev. de art.71 Cod penal. Conform art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal.

Pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui desemnat ca organ de supraveghere;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

O copie a prezentei hotărâri, se va comunica la data rămânerii definitive, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui şi la Postul de poliţie al.

Atrage atenţia inculpatei asupra disp. art.86 ind.4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.113 Cod penal, obligă inculpata R F L, la tratament medical, până la însănătoşire.

Conf. disp. art.429 alin.1 Cod pr. penală, se va comunica la data rămânerii definitive copii de pe prezenta hotărâre şi de pe raportul de nouă expertiză medico legală psihiatrică aflat la filele 73-79 din dosarul de fond, la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Vaslui.

În baza art.118 lit.b Cod pr. penală confiscă de la inculpata R F L un foarfece aflat la camera de corpuri delicte a instanţei, înregistrat la poziţia nr.46/2008 din registrul de corpuri delicte .

Obligă inculpata la 3000 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat. Suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu la urmărirea penală se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 martie 2009.

Preşedinte,

NICOLAE PARPALEA-FILIP

Grefier,

ALINA-ROXANA VOLOCARU

Tags: omor calificat, pruncucidere

Omor calificat

Tip: Sentinţă penală
Nr./Dată: 144 (18.03.2009)
Autor: Tribunalul Vaslui
Domenii asociate: omor

Pe rol fiind judecarea acţiunii penale privind pe inculpata R.F.L fără antecedente penale, trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 , 175 lit. c şi d Cod penal

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Inculpata R.F.L. are vârsta de … ani şi este născută în localitatea …, provenind dintr-o familie dezorganizată. Părinţii ei s-au despărţit cu mulţi ani în urmă, fiecare dintre ei având organizate alte familii. A fost abandonată de mama ei, împreună cu ceilalţi trei fraţi la bunicii materni, din sat …, care i-au crescut de mici în condiţii socio-economice precare, într-un mediu subcultural, fiind astfel privată de afecţiune, de o instrucţie şi educaţie adecvată.

În luna august 2006, inculpata R.F.L. a plecat în vizită la unchiul său, unde a stat timp de o săptămână. Aici a cunoscut un băiat cu care a întreţinut relaţii sexuale, în urma cărora a rămas însărcinată.

Şi-a dat seama că este însărcinată când era în luna a IV-a şi copilul a mişcat. S-a hotărât, însă, să nu spună nimănui. Întrucât în acea perioadă era mai plinuţă, ceilalţi din jur nu şi-au dat seama că inculpata este însărcinată. În seara zilei de 05.04.2007, inculpatei i-au curs câteva picături de sânge şi spune inculpata, că şi-a închipuit că urmează să avorteze, considerând astfel că, scăpa de sarcină şi nu mai era nevoie să spună familiei că este însărcinată.

Inculpata s-a culcat ca de obicei împreună cu ceilalţi membri ai familiei şi s-a trezit în dimineaţa zilei de 6.04.2007 pe la ora 300, şi a făcut de mâncare pentru feratele său F. care urma să plece la treabă. După ce i-a dat de mâncare fratelui său s-a culcat din nou şi s-a trezit în jurul orelor 730, simţea dureri în zona spatelui şi i-a spus mătuşii sale să-i facă un ceai pretextând mătuşii sale că o doare stomacul.

Date fiind durerile pe care le prezenta inculpata şi sângerările prezente, aceasta a luat de pe un raft un foarfece şi susţine că a luat şi un maiou din care voia să facă un tampon. Acest din urmă aspect nu a fost confirmat de anchetă întrucât la cercetarea la faţa locului nu a fost găsit acel maiou şi nici inculpata nu a putut preciza ce a făcut cu acel maiou.

Susţine inculpata că, atunci când a ajuns la closet a început să sângereze mai tare având pierderi chiar sub formă de cheaguri. S-a aşezat deasupra găurii din pardoseala closetului şi în acel moment a simţit că a expulzat copilul.

În ceea ce priveşte activitatea ulterioară acestui moment, inculpata a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal. În primele declaraţii a susţinut că nu a lovit fătul cu foarfecele, ci acesta a căzut în closet. În declaraţia dată la data de 08.01.2008 la procuror, inculpata a relatat derularea faptei aşa cum a fost reţinută mai sus. În faţa instanţei a susţinut că nu şi-a dat seama că a născut decât atunci când a auzit fătul ţipând după ce a căzut în closet.

Declaraţia dată la procuror corespunde modului real în care s-au petrecut faptele. Aceasta se coroborează cu procesul-verbal de sesizare, procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi datele ce rezultă din expertiza medico-legală de autopsie.

Din raportul de expertiză medico-legală de autopsie reiese că nou-născutul a fost născut la termen. A respirat extrauterin, era viabil şi a primit îngrijiri după naştere. Posibil scăpat sau lăsat să cadă în momentul naşterii. În acel moment s-a produs ruptura la nivelul cordonului ombilical, la baza de implantare şi ruptura vizibilă sub peritoneul pe faţa internă a abdomenului şi la nivelul venelor ombilicale. Placenta probabil că nu s-a desprins imediat conform evoluţiei fiziologice. Copilul a fost lovit repetat cu un obiect tăietor-înţepător. Foarte probabil, după aceasta a fost tăiat cordonul ombilical aproape de copil, la aproximativ 7 cm de ombilic, acesta căzând în closet;copilul a aspirat şi înghiţit materii fecale. Cordonul ombilical a rămas ataşat de placentă şi a fost tăiat ulterior, la 15 cm de aceasta, tăietura fiind transversală. S-a constatat de către medicii specialişti că lipseşte o bucată de cordon ombilical, capătul de la copil fiind tăiat oblic. Moartea nou-născutului a fost violentă. Ea a fost cauzată de un şoc traumatic şi hemoragic urmare a unui politraumatism cu plăgi tăiate înţepate cu hemoragie externă, cu plagă craniocerebrală, leziuni la nivelul gâtului, plăgi penetrante toracale cu lezări pulmonare şi hemotorax bilateral, plăgi la nivelul abdomenului şi membrelor, stare de şoc a cărei evoluţie a fost accelerată de hipoxia produsă prin aspirarea de materii străine în căile respiratorii superioare. Leziunile (plăgi multiple) s-au produs prin loviri active cu obiect tăietor-înţepător, nou-născutul fiind lovit în mod repetat.

Între politraumatism şi moarte există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, hipoxia accelerând evoluţia spre deces.

Pentru a se stabili măsura în care inculpata a avut reprezentarea conţinutului şi consecinţelor faptei sale, la urmărirea penală s-a efectuat o expertiza medico-legală psihiatrică nr…. prin care s-a stabilit că, inculpata R. F. L. nu prezenta tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământ păstrat în raport cu fapta pe care a comis-o.

Întrucât organele de urmărire penală nu au solicitat şi experţii nu au apreciat starea psihică în care s-a aflat inculpata în momentul săvârşirii faptei, în sensul dacă se afla într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice.

Această nouă expertiză a fost efectuată de o comisie din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi raportul întocmit a fost avizat de către Comisia de avizare şi control a acestei instituţii, ulterior fiind avizat şi de către Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Medicii legişti au reţinut existenţa unor factori de stres care au marcat dezvoltarea inculpatei în direcţia vulnerabilizantă psihologic şi social încă din copilărie, cu o adolescenţă consumată în mediu restrâns prin privare subculturală, în condiţii reale economice care au creat condiţii de izolare, fără anturaj, situaţie complexantă pentru o adolescentă. Absenţa mamei care este în viaţă, reprezintă un element sever de frustrare pentru o adolescentă, manifestată prin privarea de afecţiune, inculpata apărând astfel marcată de prelucrări depresive. Au contribuit la accentuarea vulnerabilităţii factorii de stres recenţi, care au marcat prima relaţie intimă a adolescentei, la vârsta de 20 de ani, o relaţie fără viitor, ce s-a finalizat prin ruperea punţilor interrelaţionale, în acest context survenind sarcina nelegitimă. Prin autoanaliza existenţială, adolescenta trăieşte sentimente de dezamăgire afectivă, de ruşine faţă de acest copil nelegitim conceput dintr-o relaţie fără viitor şi de teama pentru un viitor incert. Sarcina ascunsă, în contextul expus, reprezintă un factor de stres sever, cu atât mai mult cu cât a fost ascunsă faţă de cei de care se simţea datoare. Însăşi sarcina, în înţelesul biologic şi fiziologic al procesului, reprezintă o condiţie biologică vulnerabilizantă, la fel şi naşterea ca atare pentru adolescentă, care suferă de o conflictualitate intrapsihică ce se diversifică şi se amplifică prin propriile temeri, prin teama de propriile reacţii posibile în reacţii de conjunctură.

Analizând modul de comitere al faptei, respectiv multiplele leziuni constatate pe corpul victimei, apar haotice ilustrând o stare de şoc, de scurtcircuitare, de furie oarbă urmată de „somn” şi de o stare de prostraţie. Nu rezultă intenţia de a omorî în condiţiile în care loviturile au fost de intensitate redusă şi în condiţiile în care nu şi-a luat niciun fel de măsuri de apărare, în sensul de a ascunde fătul şi de a îngreuna găsirea acestuia.

Comisia medico-legală a apreciat comportamentul antefaptic al inculpatei ca fiind subliniat de factori de stres ce au marcat dezvoltarea pacientei în direcţie vulnerabilizantă psihologic şi social.

Comisia de nouă expertiză medico-legală psihiatrică a concluzionat, în urma analizei integrale a tuturor informaţiilor, că la data de 06.04.2007 inculpata R.F.L. a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări post-traumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţii de stres acut psihologic şi biologic (sarcina, naşterea). Inculpata a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul a fost scăzut. La data examinării, aceasta prezenta tulburare depresivă cu risc suicidar declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic.

Comisia a recomandat măsuri de siguranţă medicală prev. de art.113 Cod penal, datorită riscului suicidar, a modelului de vulnerabilitate şi condiţiilor în care s-a structurat personalitatea inculpatei.

Coroborând probele aflate la dosarul cauzei şi probele administrate de organele judiciare cu conţinutul şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, Tribunalul apreciază că inculpata a ucis nou-născutul imediat după naştere, aflându-se într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, tulburare amplificată de starea de vulnerabilitate în care se afla inculpata.

Din actele şi probele aflate la dosar şi din probatoriul administrat în cauză, Tribunalul constată că fapta inculpatei RFL nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174,175 lit.”c” şi „d” Cod penal, urmând ca în baza art.334 Cod procedură penală să dispună schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de pruncucidere, prev. de art.177 Cod penal.

Pentru infracţiunea săvârşită inculpatei i se va stabili o pedeapsă la individualizarea căreia în cadrul general, prev. de art. 52 şi 72 Cod penal, vor fi avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatei, atitudinea sinceră în timpul procesului.

Fiind îndeplinite cerinţele art.861 Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va fixa termen de încercare conform art. 862 Cod penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata RFL prin apărător.

În baza art.334 Cod pr. penală, schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, din infracţiunii de omor calificat prev de art.174,175 lit.c şi d Cod penal în infracţiunea de pruncucidere prev de art.177 Cod penal.

Pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere prev de art.177 Cod penal, condamnă inculpata RFL, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare .

In baza art.88 Cod penal deduce din această pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 8.01.2008 la 27.11.2008.

În baza art.86 ind.1 Cod penal suspendă executarea pedepsei sub supraveghere .Conform art.86 ind.2 Cod penal stabileşte termen de încercare 6 ani.

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatei drepturile prev. de art.64 lit. a ,b Cod penal în condiţiile prev. de art.71 Cod penal. Conform art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b Cod penal.

Pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui desemnat ca organ de supraveghere;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

O copie a prezentei hotărâri, se va comunica la data rămânerii definitive, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui şi la Postul de poliţie… Atrage atenţia inculpatei asupra disp. art.86 ind.4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.113 Cod penal, obligă inculpata RFL, la tratament medical, până la însănătoşire.

Conf. disp. art.429 alin.1 Cod pr. penală, se va comunica la data rămânerii definitive copii de pe prezenta hotărâre şi de pe raportul de nouă expertiză medico legală psihiatrică aflat la filele 73-79 din dosarul de fond, la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Vaslui.

În baza art.118 lit.b Cod pr. penală confiscă de la inculpata RFL un foarfece aflat la camera de corpuri delicte a instanţei, înregistrat la poziţia nr.46/2008 din registrul de corpuri delicte .

Obligă inculpata la 3000 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat. Suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu la urmărirea penală se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare.

Tags: omor calificat