Top

Modificare titlu de proprietate. Potrivit art. 132 din Codul de procedură civilă modificarea unei acţiuni se poate face la primul termen de judecată, iar cu învoirea pârâtului şi ulterior, însă cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor, nu şi prin concluziile orale ale apărătorul reclamantului, la dezbaterile asupra fondului pretenţiilor, în lipsa părţii pe care o reprezintă şi a unui mandat expres.

Secţia civilă. Decizia civilă nr. 841/11.10.2010

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ sub nr. 2767/279/2009 din 04.05.2009, reclamantele Ş.E., R.E. şi V. R. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Piatra Neamţ şi Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, modificarea Titlului de proprietate nr. 1/1880/30.11.1998, emis pe numele autorului lor Ş.C.V., în sensul înscrierii suprafeţei de 2500 mp situată în extravilan, în punctul „Mintiana”, în locul celei de 2076 mp situată în acelaşi punct, în intravilan, precum şi înscrierea unei suprafeţe de 2500 mp în locul celei de 2070 mp situată în intravilan, în punctul „Silişte” (fost Ilişeşti”), fără cheltuieli de judecată.

În motivare au arătat că reclamanta Ş.E., împreună cu soţul ei, Ş.C.V., decedat la data de 12.12.1993, au deţinut pe raza municipiului Piatra Neamţ, anterior cooperativizării, suprafaţa de 854 mp teren curţi – construcţii în intravilanul mun. Piatra Neamţ, str. Dărmăneşti nr. 49 (actualmente nr. 45), dobândită în baza Actului de veşnică vânzare autentificat sub nr. 464/14.07.1949; suprafaţa de 2500 mp teren situat în punctul „Silişte” (fost „Ilişeşti”), precum şi suprafaţa de 2500 mp teren extravilan situat în punctul „Mintiana”.

Dintre acestea, doar terenurile din punctele „Mintiana” şi „Silişte” au fost preluate de fostul CAP, terenul cu destinaţia curţi – construcţii rămânând în proprietatea lor, fiind împrejmuit şi deţinut de la data achiziţionării până în prezent.

După apariţia Legii nr. 18/1991 autorul lor, Ş.C.V., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru cele două trupuri de teren în suprafaţă totală de 5000 mp, însă prin Hotărârea Comisiei judeţene Neamţ nr. 40/1991 cererea a fost validată doar pentru suprafaţa de 0,13 ha, eliberându-i-se Adeverinţa provizorie de proprietate nr. 592/24.02.1992. Plângerea formulată de autorul Ş.C.V. împotriva hotărârii comisiei judeţene a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 3043 din 22.03.1993 a Judecătoriei Piatra Neamţ, devenită irevocabilă şi, în consecinţă, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de 0,37 ha teren.

Au mai precizat reclamantele că în considerentele sentinţei civile nr. 3043 din 22.03.1993 sunt menţionate cele două trupuri de teren, de câte 0,25 ha fiecare, din punctul „Ilişeşti” şi din punctul „Mintiana”, cu vecinătăţile existente la acea dată, însă în Titlul de proprietate nr. 1/1880/30.11.1998 au fost înscrise alte terenuri, cu alte dimensiuni şi vecinătăţi.

În titlu a fost înscrisă şi suprafaţa de 854 mp teren curţi – construcţii pentru care autorul lor nu solicitase reconstituirea dreptului de proprietate deoarece nu fusese preluat de CAP şi avea actul doveditor al proprietăţii, în timp ce suprafaţa de 2500 mp din punctul „Mintiana” a fost diminuată la 2076 mp şi are alt amplasament decât cel iniţial, iar suprafaţa de 2500 mp din punctul „Silişte” a fost şi ea diminuată la 2070 mp.

S-au încălcat astfel dispoziţiile art. 34 pct. 1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, care dispun că, în cazul în care există hotărâri judecătoreşti irevocabile, punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite trebuie să se facă ţinând cont de dispoziţiile acesteia.

De asemenea, au mai arătat că stăpânesc cele două trupuri de teren de la punctele „Mintiana” şi „Silişte” în suprafaţa şi cu vecinătăţile indicate în sentinţa civilă nr. 3043 din 22.03.1993, motiv pentru care solicită modificarea titlului de proprietate conform situaţiei de fapt.

În drept reclamantele au invocat dispoziţiile art. 34 pct. 1 din Regulamentul de mai sus, iar în dovedire au solicitat administrarea probei testimoniale, cu expertiză topografică şi cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, Titlul de proprietate nr. 1/1880/30.11.1998, Actul de veşnică vânzare autentificat sub nr. 464/14.07.1949, sentinţa civilă nr. 3043 din 22.03.1993, acte de stare civilă şi sentinţa de divorţ pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr. 6666/1998.

Intimata Comisia judeţeană Neamţ a depus întâmpinare în care a arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei, precizând că, potrivit art. 34 din Regulament, stabilirea întinderii şi amplasamentului suprafeţelor pentru care se reconstituie dreptul de proprietate excede cadrului legal al competenţelor ce-i revin, fiind atribuţii exclusive ale comisiilor locale de fond funciar.

La întâmpinare a ataşat o parte a documentaţiei prealabile emiterii Titlului de proprietate nr. 1/1880/30.11.1998, a cărui modificare se solicită.

Intimata Comisia locală Piatra Neamţ a depus şi ea întâmpinare, în care a arătat că titlul de proprietate criticat a fost eliberat în baza registrului agricol din anii 1959 – 1963 şi a sentinţei civile nr. 3043/22.03.1993 a Judecătoriei Piatra Neamţ, şi că în urma verificărilor efectuate în teren a constatat că pretenţiile formulate de reclamante sunt întemeiate, mai ales că ele deţin diferenţele de teren solicitate.

De aceea a propus ca titlul de proprietate să fie modificat astfel: în locul suprafeţei de 2070 mp teren arabil din punctul „Silişte”, sola 6, parcela 64/1, să se înscrie suprafaţa de 2500 mp teren, cu acelaşi număr topografic şi având ca vecinătăţi la Nord pe Chiruţă T. Gheorghe, la Est pe Timofte Sofia, la Sud pe Căescu T. Ion iar la Vest drumul de acces. Tot astfel, suprafaţa de 2076 mp din punctul „Mintiana”, sola 12, parcela 163/3, să fie radiată din titlu iar în locul ei să se înscrie suprafaţa de 2500 mp cu numărul topografic 12/163/72 şi vecinătăţile: la Nord Ocolul Silvic Gârcina şi Cobrea Gheorghe, la Est Ocolul Silvic Gârcina, la Sud moştenitorii defunctului Ifrim T. Gheorghe, iar la Vest Cobrea Gheorghe, Ascutăriţei Constantin şi moştenitorii defunctei Ciobanu Aglaia.

Totodată, întrucât pentru suprafaţa de 854 mp curţi – construcţii, situată în sola 26, parcela 10/1, care nu a fost preluată de CAP şi pentru care reclamantele au act de proprietate, comisia locală a apreciat că se impune a fi radiată din titlul de proprietate.

În dovedire a depus înscrisurile la care a făcut referire în întâmpinare.

Prin sentinţa civilă nr. 355 din 29.01.2010 Judecătoria Piatra Neamţ a admis acţiunea şi a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. 1/1880/30.11.1998 în sensul radierii suprafeţei de 2076 mp teren situat în punctul „Mintiana”, sola 12, parcela 163/3, şi înscrierea în locul acesteia a suprafeţei de 2500 mp teren fânaţ situat în acelaşi punct, având numărul topografic 12/163/72 şi vecinătăţile: la Nord Ocolul Silvic Gârcina şi Cobrea Gheorghe, la Est Ocolul Silvic Gârcina, la Sud moştenitorii defunctului Ifrim T. Gheorghe, iar la Vest Cobrea Gheorghe, Ascutăriţei Constantin şi moştenitorii defunctei Ciobanu Aglaia, precum şi al înscrierii suprafeţei de 2500 mp din punctul „Silişte”, sola 6, parcela 64/1, învecinat la Nord cu Chiruţă T. Gheorghe, la Est cu Timofte Sofia, la Sud cu Căescu T. Ion iar la Vest cu drumul de acces.

Prin aceeaşi hotărâre s-a mai dispus radierea suprafeţei de 854 mp curţi – construcţii din intravilanul mun. Piatra Neamţ, sola 26, parcela 10/1, întrucât la ultimul termen de judecată reclamantele şi-au precizat acţiunea, arătând că sunt de acord ca modificarea titlului de proprietate să se facă în sensul celor menţionate de comisia locală în întâmpinarea formulată.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că prin Hotărârea nr. 40/1991 a Comisiei judeţene Neamţ, autorului reclamantelor, Ş.V. (soţul reclamantei Ş.E. şi tatăl reclamantelor R.E. şi V.R.), i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,13 ha teren, majorată la 0,50 ha teren prin sentinţa civilă nr. 3043/22.03.1993 a Judecătoriei Piatra Neamţ.

Autorul mai dobândise, împreună cu reclamanta Ş.E., şi suprafaţa de 854 mp teren curţi – construcţii, conform Actului de veşnică vânzare autentificat sub nr. 464/14.07.1945, ce nu a fost preluat de CAP, şi pe care cei doi soţi l-au stăpânit continuu, de la data cumpărării până în prezent, şi de aceea nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la acest teren.

În Titlul de proprietate nr. 1/1880/30.11.1998 s-au strecurat însă nişte erori, în sensul că în locul celor două suprafeţe de teren de câte 2500 mp fiecare, situate în punctele „Mintiana” şi „Silişte”, au fost înscrise suprafeţele de 2076 mp şi respectiv 2070 mp teren, cu alte vecinătăţi decât cele stabilite prin sentinţa civilă nr. 3043/22.03.1993, şi a fost înscrisă şi suprafaţa de 854 mp curţi – construcţii, deşi pentru aceasta nu se solicitase reconstituirea dreptului de proprietate.

Întrucât reclamantele stăpânesc cele două terenuri din punctele „Mintiana” şi „Silişte” în suprafaţa şi cu vecinătăţile stabilite prin sentinţa de mai sus, iar intimata Comisia locală Piatra Neamţ este de acord cu cererea, prima instanţă a considerat că acţiunea este întemeiată.

De asemenea, întrucât reclamantele au achiesat la propunerea intimatei de mai sus de radiere din titlu a suprafeţei de 854 mp, prima instanţă a dispus ca titlul de proprietate să fie modificat şi în acest sens.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantele Ş.E., R. E. şi V.R., care au criticat-o pentru greşita radiere din titlu a suprafeţei de 854 mp, deoarece au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi pentru acest teren, iar în prezent dispoziţiile art. 27 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, permit înscrierea în titlul de proprietate şi a terenurilor care nu au fost preluate de CAP.

Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru potrivit art. I pct. 43 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005.

Intimata Comisia locală Piatra Neamţ a depus întâmpinare (f. 6) în care a solicitat respingerea recursului, deoarece la termenul din 29.012010 reclamantele au arătat că sunt de acord ca titlul lor de proprietate să fie modificat în sensul propus de ea – aşadar inclusiv în ceea ce priveşte radierea suprafeţei de 854 mp.

Analizând recursul din perspectiva motivului invocat precum şi din oficiu, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, tribunalul apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Din practicaua sentinţei civile nr. 355 din 29.01.2010 reiese că, la termenul de judecată de la această dată, când se presupune că reclamantele şi-ar fi modificat acţiunea în sensul radierii din titlu a suprafeţei de 854 mp, aşa cum a propus comisia locală, acestea au lipsit. Este drept că ele au fost reprezentate de avocatul S.M., însă acesta a afirmat, în numele lor, că „…sunt de acord cu concluziile formulate cu privire la amplasamente de către Comisia municipală Piatra Neamţ”, şi a arătat imediat că nu mai are alte cereri de formulat.

După ce a declarat dezbaterile închise, prima instanţă a dat cuvântul apărătorului reclamantelor, consemnându-se că el solicită în numele părţilor pe care le reprezintă admiterea acţiunii în sensul modificării titlului de proprietate „…potrivit concluziilor formulate de Comisia municipală Piatra Neamţ în întâmpinare…”.

Această afirmaţie nu poate fi însă calificată ca o precizare a acţiunii în sensul reţinut de prima instanţă deoarece, pe de o parte, apărătorul a arătat limpede că achiesarea reclamantelor priveşte numai amplasamentul celor două terenuri de câte 2500 mp din punctele „Mintiana” şi „Silişte”, iar pe de altă parte pentru că presupusa modificare a acţiunii s-a făcut după închiderea dezbaterilor.

Ori, din interpretarea teleologică a dispoziţiilor art. 132 din Codul de procedură civilă reiese că modificarea unei acţiuni se poate face la primul termen de judecată, iar cu învoirea pârâtului şi ulterior, însă cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor, pentru că în caz contrar instanţa este pusă în situaţia de a se pronunţa asupra unor cereri cu privire la care nu poate administra probe.

Nu în ultimul rând, este de observat că modificarea acţiunii în sensul reţinut de prima instanţă reprezintă un act de dispoziţie, ce nu este de esenţa mandatului de reprezentare judiciară.

În consecinţă, instanţa de fond era datoare să ceară apărătorului reclamantelor să prezinte contractul de asistenţă juridică pentru a verifica dacă reclamantele au conferit într-adevăr apărătorului lor puterea de a face acte de dispoziţie.

Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 312 alin. 1 teza I şi 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă tribunalul va admite recursul reclamantelor şi va modifica în parte sentinţa recurată în sensul înlăturării din dispozitivul acesteia a menţiunii privind radierea din titlu a suprafeţei de 854 mp.

Etichete:

Modificare titlu de proprietate. Moştenitori care nu au acceptat moştenirea cu privire la celelalte bunuri ale autorului, dar care au formulat în termen cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Admisibilitatea cererii de reconstituire

Secţia civilă. Decizia civilă nr. 477/RC din 17.05.2010

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman sub nr. 5024/291 din 08.12.2008 reclamanţii Mătălică Carolina, Mătălică D. Petre, Mătălică D. Dumitru, Ciobanu Tereza, Dobre Claudina şi Gavrilă Maria, au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Farcaş Elena, Pal Iosif, Giurgi Cecilia, Cojocaru Maria, Andaraş Francisca, Andaraş Pavel, Ciobanu Cristina, Gherguţ Ioana – Iuliana, Gălăţeanu Maria, Comisia locală Gherăeşti şi Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, să se dispună nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. 31/747/03.05.2004 emis după defunctul Mătălică Dumitru, în sensul radierii lui Andaraş I. Iosif, Farcaş I. Elena, Pal Bernaveta, Andaraş I. Pavel, Andaraş Maria, Andaraş I. Francisca, Andaraş I. Pavel, Andaraş Maria şi Andaraş Mihai, întrucât nu au calitatea de moştenitori ai autorului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare au arătat că doar ei sunt moştenitorii defunctului Mătălică Dumitru, reclamanta Mătălică Carolina în calitate de soţie supravieţuitoare iar ceilalţi reclamanţi în calitate de copii ai acestuia, şi că în mod greşit au fost trecuţi şi pârâţii pe titlul de proprietate din moment ce ei nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

În drept au invocat dispoziţiile art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, art. 9 – 13 din Legea nr. 18/1991 şi ale art. 11 alin. 1 din HG nr. 890/2005.

Pârâta Farcaş Elena a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi să se constate nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. 31/747/3.05.2004 în sensul înscrierii la rubrica titular şi a defunctei Mătălică Bernaveta, precum şi constatarea nulităţii absolute a Certificatului de moştenitor nr. 149/30.03.1992.

În motivare a arătat că acţiunea reclamanţilor nu este întemeiată deoarece au formulat cerere de reconstituire după Mătălică Bernaveta, care a fost prima soţie a lui Mătălică Dumitru, iar cu excepţia suprafeţei de 2900 mp din sola 9, parcela 59/113, toate celelalte suprafeţe de teren din titlu au aparţinut lui Mătălică Bernaveta, care le-a primit de zestre de la părinţii săi. În evidenţele agricole pe anii 1959 – 1963 apar înscrişi ambii soţi Mătălică Dumitru şi Bernaveta, fiind cunoscut că terenurile sunt proprietatea ambilor soţi astfel că în mod greşit în titlu a fost trecut doar capul familiei.

De aceea nici reclamanţii nu s-au opus la punerea lor în posesie cu terenurile ce au aparţinut lui Mătălică Bernaveta, iar neînţelegerile dintre părţi au apărut recent, cu ocazia acţiunii promovate de reclamanţi pentru ieşirea din indiviziune.

Pârâta – reclamantă a mai arătat că solicită anularea Certificatului de moştenitor nr. 149/30.03.1992 deoarece, conform art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, acceptarea moştenirii cu privire la terenurile ce au aparţinut unui autor se dovedeşte cu cererea de reconstituire adresată primăriei de la locul situării terenurilor.

Ori, prin cererea adresată la 19.03.1991 Primăriei comunei Gherăeşti moştenitorii defunctei Mătălică Bernaveta au acceptat moştenirea acesteia, astfel că nu se mai poate reveni cu privire la acest aspect.

Reclamanţii – pârâţi au formulat întâmpinare la cererea reconvenţională prin care au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, întrucât din Certificatul de moştenitor nr. 149/30.03.1992 pârâţii nu au calitatea de moştenitori ai lui Mătălică Bernaveta, iar pârâta – reclamantă nu justifică un interes legitim, deoarece este înscrisă în certificatul de moştenitor.

Prin sentinţa civilă nr. 1461 din 11.05.2009 Judecătoria Roman a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamanţilor – pârâţi, a fost admisă cererea reconvenţională a pârâtei – reclamante Farcaş Elena şi, pe cale de consecinţă, a constatat nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. 31/747/3.05.2004, precum şi modificarea acestuia în sensul înscrierii ca titular, alături de defunctul Mătălică Dumitru, a defunctei Mătălică Bernaveta.

De asemenea, a constatat nulitatea absolută a Certificatului de moştenitor nr. 149 din 30.03.1992 eliberat de fostul Notariat de Stat local Roman după defuncta Mătălică Bernaveta, decedată la 01.10.1963, şi a obligat reclamanţii să îi restituie pârâtei – reclamante cheltuielile de judecată efectuate.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că Mătălică Dumitru, care a decedat la 22.06.1974, a fost căsătorit iniţial cu Mătălică Bernaveta (fostă Andaraş), şi că aceasta a decedat la 01.10.1963 fără a avea copii.

Ulterior Mătălică Dumitru s-a căsătorit cu reclamanta – pârâtă Mătălică Carolina, şi împreună au avut 5 copii.

Prin cererea înregistrată la Primăria comunei Gherăeşti sub nr. 2089 din 19.03.1991 moştenitorii lui Mătălică Bernaveta au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut acesteia, acceptând astfel succesiunea defunctei.

Întrucât în evidenţele agricole din perioada 1959 – 1961 figurează ca titulari atât Mătălică Dumitru cât şi Mătălică Bernaveta, comisiile de fond funciar au admis cererile de reconstituire formulate de moştenitorii ambilor autori, însă în Titlul de proprietate nr. 31/747/3.05.2004 defuncta Mătălică Bernaveta nu a mai fost trecută, iar această eroare trebuie corectată.

În ce priveşte Certificatul de moştenitor nr. 149/30.03.1992 eliberat după defuncta Mătălică Bernaveta, prima instanţă a constatat că au renunţat tacit la succesiune moştenitorii Andaraş Maria, Pal Bernaveta şi Farcaş Elena care însă, prin cererea de reconstituire formulată la 19.03.1991 acceptaseră aceeaşi succesiune, situaţie în care capătul de cerere privind constarea nulităţii absolute a acestui act este admisibil.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Gavrilă Maria, care a invocat motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că:

– constatând nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. 31/747/3.05.2004 instanţa nu a acordat ceea ce s-a cerut, şi a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv constarea nulităţii absolute a Certificatului de moştenitor nr. 149/30.03.1992;

– în sentinţă nu sunt motivate soluţiile la care s-a oprit instanţa;

– instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat natura şi înţelesul vădit neîndoielnic al acestuia, din moment ce acţiunea în constatarea nulităţii titlului de proprietate este o cerere de fond funciar, însă cu acest prilej s-a soluţionat şi o cerere ce ţine de succesiuni;

– sentinţa pronunţată este lipsită de temei legal, din moment ce acţiunea pe care a promovat-o este simplă iar din înscrisurile depuse în dovedire reiese justeţea ei.

Analizând motivele invocate precum şi din oficiu, potrivit art. 3041 din Codul de procedură civilă, tribunalul apreciază că recursul este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, în forma sa iniţială, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face la cerere, în favoarea persoanelor de la care s-a preluat teren precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorilor acestora.

De asemenea, potrivit art. 12 din acelaşi act normativ, calitatea de moştenitor se dovedeşte cu certificatul de moştenitor, hotărârea judecătorească definitivă ori, în lipsa acestora, cu orice probă din care rezultă acceptarea moştenirii, iar moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate întrucât terenurile nu au fost în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor, prin însăşi cererea de reconstituire pe care o fac comisiei.

Reiese că, în cazul moştenitorilor neacceptanţi, cererea de reconstituire îndeplineşte un dublu rol, şi anume repunerea lor de drept în termenul de acceptare a succesiunii – dar numai cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor – şi face totodată dovada că moştenitorul respectiv a solicitat retrocedarea respectivelor terenuri, având în vedere că procedura de retrocedare nu se derulează din oficiu.

În consecinţă, procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991 permite ca un moştenitor să fie considerat acceptant cu privire la terenurile ce au aparţinut autorului său şi neacceptant cu privire la celelalte bunuri ale aceluiaşi autor.

De aceea, prin formularea cererii înregistrate la Primăria comunei Gherăeşti sub nr. 2089 din 19.03.1991 moştenitorii lui Mătălică Bernaveta fac dovada că au solicitat, în condiţiile Legii nr. 18/1991, numai reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care au aparţinut acestei autoare, nu şi faptul că au acceptat astfel întreaga succesiune a defunctei.

Pentru aceste considerente soluţia primei instanţe de a constata nulitatea absolută a Certificatului de moştenitor nr. 149 din 30.03.1992, eliberat de fostul Notariat de Stat local Roman, este greşită.

La fel este şi soluţia de constatare a nulităţii parţiale absolute a Titlului de proprietate nr. 31/747/03.05.2004 deoarece, în considerarea rolului activ al judecătorului prevăzut de art. 129 din Codul de procedură civilă, prima instanţă trebuia să dea o calificare juridică corectă cererilor părţilor după scopul urmărit şi nu după sensul literal al termenilor folosiţi, şi să observe că ele au solicitat de fapt modificarea titlului în sensul radierii pârâţilor din acesta – respectiv al înscrierii autoarei Mătălică Bernaveta – şi nu constatarea nulităţii absolute parţiale a acestuia.

Din acest motiv soluţia primei instanţe este contradictorie în sensul că, deşi a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate, a dispus totuşi înscrierea în el a autoarei de mai sus.

În privinţa celorlalte critici aduse sentinţei tribunalul constată că acestea nu sunt întemeiate, deoarece prima instanţă a motivat soluţia de înscriere în titlu a defunctei Mătălică Bernaveta în calitate de autor, pe considerentul formulării de către moştenitorii ei la data de 19.03.1991 a cererii de reconstituire, precum şi datorită faptului că autoarea a figurat înscrisă în evidenţele agricole din anii 1959 – 1961 alături de soţul ei Mătălică Dumitru, iar o parte din terenurile înscrise în aceste evidenţe au aparţinut autoarei.

Şi soluţia de constare a nulităţii absolute a Certificatului de moştenitor nr. 149 din 30.03.1992 a fost motivată, deşi această soluţie este greşită, aşa cum s-a arătat mai sus, iar prima instanţă s-a pronunţat în limita învestirii sale, fără a acorda ceea ce nu s-a cerut.

Pe de altă parte, prin respingerea acţiunii reclamanţilor instanţa de fond nu a omis să acorde ceea ce s-a cerut, cu atât mai mult cu cât soluţia de respingere a fost motivată pe considerentul că moştenitorii defunctei Mătălică Bernaveta sunt îndreptăţiţi să figureze în Titlul de proprietate nr. 31/747/03.05.2004, deoarece au formulat cerere de reconstituire care le-a şi fost validată.

Tot astfel, sentinţa recurată nu este lipsită de temei legal doar pentru că în accepţiunea recurentei acţiunea promovată ar fi fost simplă şi uşor de dovedit, atât timp cât s-a constatat netemeinicia ei, iar pe calea unei acţiuni în constatarea nulităţii unui titlu de proprietate se pot greva şi alte cereri, inclusiv o cerere pentru constatarea nulităţii absolute a unui certificat de moştenitor.

Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 312 alin. 1 şi 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă tribunalul va admite recursul reclamantei şi va modifica sentinţa recurată în sensul celor de mai sus.

Etichete:

Modificare titlu de proprietate

Sentinta civila nr. 1342/15 Mai 2009

Dupa deliberare asupra cauzei civile de fata;

Constata ca prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg.Neamt sub nr. xxx/321/200x, reclamantii A.G.E., U.G.V., C.G.I. si C.G.M., au chemat în judecata pe pârâtii: R.V., S.I.V., T.S., S.V.I., S.A., S.I.C., I.I.A., I.X.A., R.I.E., S.I.I., S.I.M., Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si Comisia Comunala U. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, pentru modificare titluri de proprietate si anularea unui contract de vânzare – cumparare autentic.

În motivarea cererii, reclamantii arata ca la data de 28.11.1936 s-a deschis succesiunea bunicii lor S.M. (prima sotie a lui S.P.I., cu ultimul domiciliu în comuna U., judetul Neamt, iar la data de 08.09.1994, s-a deschis succesiunea bunicului lor, S.P.I., ca din casatoria lor a rezultat mama lor, casatorita C.M., decedata la 22.09.1972 si pârâta R.V., ca dupa decesul bunicii lor (S.M.), bunicul s-a recasatorit în anul 1936, cu S.P., iar din cea de a doua casatorie, au rezultat pârâtii: S.I.V., T.S., R.E., S.I., S.A., I.A., I.A.X. si S.C., ca masa succesorala se compune din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 51/705 din 28.07.1995, emis pe numele bunicului lor – S.P.I., respectiv suprafata totala de 5,7101 ha teren, însa din aceasta suprafata, 4,0184 ha provine de la bunica lor, prima sotie a defunctului (S.P.), ca din terenurile ce au apartinut bunicii lor, o serie de terenuri au fost înscrise în titlurile de proprietate emise pe numele unor copii, rezultati din cea de a doua casatorie, respectiv S.I.I. (1000 mp), P.I.M. si S.I.M. (7200 mp), S.I.V. (7200 mp) si S.P.I. (5,0421 ha).

Mai arata reclamantii ca prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2269/12.02.1992, S.P. si S.P.I., au înstrainat fiului lor S.I.V. (pârât în cauza) suprafata de 6944 mp teren intravilan sat V., terenul fiind cumparat în anul 1947 doar de bunicul lor S.P.I., însa a fost vândut, în anul 1992, de sotii S.P.I. si S.P., motiv pentru care au fost nevoiti sa solicite constatarea nulitatii absolute a acestui contract de vânzare – cumparare.

In dovedirea actiunii, reclamantii au depus în copie acte de vesnica vânzare, patru titluri de proprietate, trei roluri agricole si acte de stare civila.

La termenul de la 4 martie 2008, reclamantii au depus o cerere modificatoare si completatoare a actiunii initiale, în sensul ca renunta la capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a Titlului de Proprietate nr. XX/720/1995 emis pe numele pârâtului S.I.I., pentru suprafata de 1000 mp teren curti – constructii. In schimb, au solicitat sa se constate:

– nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 51/705/28.07.1995, titular S.P.I., pentru suprafata de 5,0421 ha teren;

– nulitatea absoluta partiala a T.P. nr. 51/700/28.10.1995, titulare P.I.M. si S.I.M., cu privire la suprafata de 7200 mp teren situat în punctul „D.”;

– nulitatea absoluta partiala a T.P. nr. 51/704/28.07.1995, titular – S.I.V., cu privire la suprafata de 7200 mp teren arabil situat în punctul „B.” si

– nulitatea absoluta a contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2269/12.02.1997 la Notariatul de Stat Judetean , încheiat între vânzatorii S.P. si S.P.I. si cumparatorul S.I.V., având ca obiect terenul în suprafata de 6944 mp, situat în intravilanul satului V..

In dovedirea cererii modificatoare si precizatoare, reclamantii au depus, în copie: T.P. nr. 51/704 din 28.07.1995, contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2269/12 februarie 1992, titlurile de proprietate nr. 51/700/28.07.1995, 51/705/28.07.1995, nr. 51/763/29.08.1995, extrase din registrele agricole ale satului V., din perioada 1959 – 1962, acte de vesnica vânzare si acte de stare civila.

In fata instantei, reclamantii C.I., U.V. si C.M., au fost reprezentati de A.E., în baza procurii autentice nr. 3612/10.12.2007 (fila 74, dosar 376/321/2008).

Ulterior, la termenul de la 22.04.2008, reclamantii si-au completat, din nou , actiunea, în sensul ca au solicitat si constatarea nulitatii absolute partiala a titlului de proprietate nr. 51/763/1995, eliberat pe numele lui T.P.G., cu privire la suprafata de 7200 mp teren situat în intravilan sat V., punctul „R.”, sola 34, parcela 1250/1.

Comisia Judeteana a depus întâmpinare si a solicitat, respingerea actiunii reclamantilor, ca nefondata (filele 90 – 91). A solicitat judecata în lipsa si Comisia Comunala U. de aplicare a legilor fondului funciar, a comunicat instantei întâmpinarea înregistrata sub nr. 783/15.04.2008, prin care arata ca nemultumirile reclamantilor nu pot fi solutionate prin procedura legilor funciare, deoarece comisiile locale si cea judeteana au competenta de a emite titluri de proprietate pentru terenurile cu care, persoanele îndreptatite, figureaza în evidentele agricole ale localitatii de domiciliu, fara a avea posibilitatea de a stabili care dintre acestea constituie bunuri ale unuia dintre soti. A solicitat judecata în lipsa reprezentantului sau (filele 133 – 134).

La cererea instantei, Comisia comunala U., a comunicat instantei documentatiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate pentru pârâtii: S.P.I., P.I.M. si C.I.G.G. (filele 153 – 164).

Pârâtul S.I.V., prin aparatorul sau, av. X., a formulat întâmpinare, cerând respingerea actiunii reclamantilor atât pe cale de exceptie cât si pe fond, aratând ca partajul succesoral de pe urma defunctului S.P.I., face obiectul dosarului civil nr. XXX/245/200X, aflat pe rolul Judecatoriei Iasi (fila 152).

Prin sentinta civila nr. XXXX/5 august 200X instanta a respins, ca nefondata, actiunea formulata de reclamanti împotriva pârâtilor, cu cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii, criticând-o pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, aratând ca instanta de fond nu a tinut cont de actele depuse de ei, nu a analizat cererea prin intrare în cercetarea fondului cauzei si nu a motivat sentinta prin raportare la probele administrate.

Prin decizia civila nr. xxxx/RC/xx.xx.2008, recursul reclamantilor a fost admis, sentinta nr. 1XXX/XX.0X.2008 a fost casata iar cauza a fost trimisa spre rejudecare, aceleeasi instante, unde si-a pastrat numarul unic de înregistrare.

Rejudecând cauza în fond, dupa casare cu trimitere, instanta a luat o declaratie reclamantei A.G.E., prin care aceasta a aratat care este obiectul cererii sale cât si persoanele cu care întelege sa se judece (decl. fila 22). Au fost audiati si pârâtii S.I.V. si S.I.A., primul declarând ca terenul în suprafata de 7200 mp. situat în extravilanul satului V., în punctul „D.”, l-a primit ca zestre, la casatorie, în anul 1957, de la tatal sau – S.P.I., l-a stapânit pâna în anul 1962, când l-a înscris în CAP, iar dupa adoptarea Legii nr. 18/1991, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate si pentru acest teren. A mai declarat pârâtul, ca terenul primit ca zestre la casatorie, a fost cumparat de tatal sau, în anul 1930, împreuna cu mama sa – S.M. (decl. fila 23), iar cel de-al doilea (S.I.A.) a declarat ca este fiul defunctilor S.P.I. si S.P. si nu întelege de ce a fost chemat în judecata, deoarece nu stapâneste teren de-al defunctei S.M., prima sotie a tatalui sau.

Comisia Comunala U. a depus întâmpinare (filele 48 – 49) care are continut identic cu cea depusa la dosarul initial. La întâmpinare a depus documentatiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, ale caror nulitate absoluta partiala se solicita (filele 55 – 68). S-a mai depus de catre reclamanti, copia unui raport de expertiza tehnica, efectuata în dosarul de partaj succesoral aflat pe rolul Judecatoriei Iasi (filele 70 – 79), precum si 3 roluri agricole din perioada 1959 – 1962, (C.I.G.G., S.P.I. si P.I.M.) si contractul de vânzare – cumparare nr. XXXX/12 februarie 1992 (filel.e 81 – 86).

La cererea reclamantilor a fost audiata martora U.E., declaratia acesteia aflându-se la fila 101.

Din analiza materialului probator administrat în prezenta cauza, instanta retine urmatoarele:

Reclamantii A.G.E., UG.V., C.G.I. si C.G.M., sunt fiicele def. C.M. si totodata, nepoatei de fiica, ai defunctilor S.P.I. si S.M., decedata în anul 1936. Din prima casatorie a defunctului S.P.I. cu S.M., au rezultat doua fete: C.I.M. (mama reclamantilor) si R.I.V..

În anul 1936, S.P.I. s-a recasatorit cu S.P., si din casatoria lor au rezultat 8 copii, respectiv pârâtii din prezenta actiune, respectiv: S.I.V., S.I.A., T.I.S., R.I.E., S.I.I., I.I.A, I.I.A.X. si S.I.C..

Reclamantii solicita sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlurilor de proprietate nr. 51/705/28.07.1995, emis pe numele lui S.P.I., tatal partilor, nr. 51/700/28.10.1995, emis pe numele lui P.I.M. si S.I.M., nr. 71/704/28.07.1995, emis pe numele pârâtului S.I.V. si nr. 51/763/1995 emis pe numele pârâtului T.P.G., precum si constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2269/12.02.1992, încheiat între vânzatorii S.P.I. si S.P. si cumparatorul S.I.V. precum si înscrierea acestor terenuri, în titlul de proprietate nr. XX/1075/19.03.1996, emis pe numele lui C.I.G.G..

Instanta retine ca defunctul S.P.I., mort în anul 1994, înainte de anul 1962, a înzestrat pe o parte din copiii sai, rezultati din cea de a II-a casatorie, cu o serie de terenuri pe care le stapânea si cu care figura înscris în rolul sau agricol.

Astfel, pe fiul sau – S.I.V., l-a înzestrat, la casatorie, în anul 1957, cu suprafata de 7200 mp teren arabil extravilan, punctul „B.”, pe P.I.M., cu suprafata de 7200 mp teren arabil, în punctul „D.”, pe T.I.S., cu 7200 mp teren arabil intravilan V., punctul „R.”. Defunctul S.P.I., a ramas în stapânire, pâna la colectivizarea agriculturii, cu suprafata totala de 5,7101 ha teren, situat în intravilanul si extravilanul satului V., comuna U., judetul Neamt.

Instanta mai retine ca, persoanele înzestrate la casatorie, cu terenuri, de catre tatal lor – S.P.I., au avut roluri agricole proprii si s-au înscris cu ele în fosta GAC V., ulterior CAP U., asa cum rezulta din cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în luna martie 1991, si declaratiile, pe proprie raspundere date în fata comisiei comunale U. de aplicare a Legii nr. 18/1991 (filele 154 – 164 si 195 – 201 dosar XXX/321/200X).

In baza mentiunilor din registrele agricole ale celor 4 persoane dinainte de cooperativizarea agriculturii, a cererilor de înscriere în GAC, a evidentelor agricole existente la fosta CAP U. si în urma verificarii cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în baza Legii nr. 18/1991, pârâtilor S.P.I., S.I.V., P.I.M. si S.I.M., T.P.G. (sotul lui T.I.S.), le-au fost eliberate titlurile de proprietate nr. 51/705 din 28.07.1995 (S.P.I.), nr. 51/704/28.07.1995 (S.I.V.), 51/700/28.10.1995 (P.I.M. si S.I.M.) si 51/763/29.08.1995 (T.P.G.).

Instanta retine ca aceste titluri au fost emise cu respectarea întocmai a prevederilor art. 8 si 11 din Legea nr. 18/1991, republicata, avându-se în vedere documentatiile premergatoare întocmite de Comisia locala U. si înaintate spre validare Comisiei Judetene.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, „stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face în conditiile legii, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamânt în CAP sau carora li s-a preluat în orice mod teren de catre aceasta si în conditiile legii civile, mostenitorii acestora”…, iar art. 11 din acelasi act normativ, prevede ca: „suprafata adusa în cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrarii în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori”.

Fata de aceste prevederi destul de clare, instanta retine ca cei îndreptatiti sa li se reconstituie dreptul de proprietate si sa primeasca titluri de proprietate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt cei patru pârâti: respectiv S.P.I., S.I.V., S.V.I.M.(P.I.M.) si T.I.S. (titlul emis pe numele sotului sau – T.P.G.), deoarece acestia s-au înscris în GAC cu terenurile pe care le aveau înscrise pe numele lor în registrele agricole din perioada 1959 – 1962 si ei au formulat, în termenul prevazut de lege, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, în luna martie 1991, si nu exista nici o cauza de nulitate a emiterii celor patru titluri de proprietate.

De altfel, conform art. 2, alin. 2 din Legea nr. 1/2000, prevede ca „Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate … titluri de proprietate, ramân valabile fara nici o alta confirmare..”

Cu privire la capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2269/12.02.1992 la Notariatul de Stat Judetean, instanta retine urmatoarele:

La data de 12.02.1992, sotii S.P. si S.P.I. (în prezent decedati) au vândut fiului lor, S.I.V., suprafata de 6994 mp teren arabil situat în intravilanul satului V., comuna U., judetul Neamt, cu vecinatatile: N – prop. R.P., E – prop. S.P.I., S – prop. S.P.I. si V – drumul satului. Terenul care s-a vândut este proprietatea vânzatorului S.P.I., fiind dobândit prin cumparare cu actele nr. 1063/1946 si 1033/1947, autentificate de Judecatoria Tg.Neamt si transcrise de Tribunalul Neamt sub numerele 3447/1946 si 3117/1947 (fila 209). Instanta retine ca terenul vândut figureaza înscris si în T.P. nr. XX/705 din 28.07.1995, emis pe numele lui S.P.I.. Întrucât terenul vândut, era proprietatea vânzatorului S.P.I., acesta avea dreptul sa-si înstraineze terenul, vânzarea cumpararea, nefiind prohibita de lege. Chiar daca terenul respectiv, ar proveni dintr-o mostenire nedezbatuta, înstrainarea lui nu atrage nulitatea contractului de vânzare cumparare, ci îl supune doar unei conditii rezolutorii, a carei îndeplinire are loc, daca bunul nu a fost atribuit, la iesirea din indiviziune, vânzatorului. Dupa cum se cunoaste, partajul are efect declarativ. Asta înseamna ca, daca terenul va cadea în lotul vânzatorului în urma iesirii din indiviziune acesta va fi considerat proprietar al terenului din momentul deschiderii succesiunii si vânzarea va ramâne valabila. De altfel, întinderea drepturilor cuvenite reclamantilor si pârâtilor asupra terenurilor înscrise în titlurile de proprietate a caror nulitate absoluta partiala se solicita, se poate face pe calea partajului.

Coroborând probele administrate în cauza, instanta va respinge, ca nefondata, actiunea reclamantilor, în baza art. 58 din Legea nr. 18/1991, republicata.

In baza art. 274 Cod proc. civila, instanta va obliga pe reclamanti sa plateasca pârâtului S.I.V. cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocat.

Etichete:

Modificare titlu de proprietate

Modificare titlu de proprietate

Sentinta civila nr. 437/09.02.2009

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr.1xxx/321/2007, reclamanta Comisia locala X. de aplicare a legilor fondului funciar a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia locala Y. de aplicare a legilor fondului funciar, Comisia locala Z. de aplicare a legilor fondului funciar, Comisia judeteana Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si C.E., modificarea titlului de proprietate nr. 43/733 din data de 06.06.2000 emis pe numele pârâtei C.E. si obligarea acesteia sa-si ridice gardul edificat pe drumul de exploatare.

În motivarea cererii se arata ca s-a emis TP. criticat în baza documentatiei Comisiei locale Z. , pentru o suprafata de teren în pct. „J.” situat pe raza com. X. , pe baza procesului verbal de punere în posesie al Comisiei locale Y. .

Terenurile din pct. „J.” porneau din drumul de exploatare de la nord la sud, care înainte de colectivizare era amplasat mai spre nord cu 3-4 metrii liniari, motiv pentru care în prezent s-au diminuat suprafetele de teren si mai mult acest drum s-a îngustat la o latime de 2,5 ml prin ocuparea de catre pârâta C.E. a 1,5 ml.

Terenurile din pct. „J.” sunt situate în intravilanul satului X. , situatie în care unii din proprietari intentioneaza sa-si edifice locuinte în acea zona, ori drumul fiind îngustat, nu au posibilitatea de a circula cu utilaje si vehicule pe acest drum.

S-au depus la dosar TP. nr. xx/xxx/06.06.2000 emis pe numele pârâtei C.E., planul cadastral al terenurilor din zona J., procesul verbal al Comisiei locale X. încheiat în urma masuratorilor cadastrale din acest pct., hotarârea comisiei locale Y. , nr.13/05.02.2007, registrul agricol al def. C.M..

Comisia locala Z. pentru aplicarea legilor fondului funciar a depus întâmpinare prin care se arata ca sotul pârâtei, defunctul C.M. este înscris în registrul agricol cu suprafata de 3,14 ha teren din care 1800 mp. teren în pct. „C.” si 1600 mp teren în pct. „T.” ambele suprafete fiind situate pe raza com. Y. .

Pârâtei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafata de teren pe care o avea înscrisa în registrul agricol si i s-a eliberat TP. nr. xx/xxx/06.06.2000 de catre Comisia Z. unde a fost depusa cererea de reconstituire a dreptului de proprietate si unde îsi avea domiciliul pârâta.

Respectându-se competenta administrativ teritoriala Comisia locala Y. a pus în posesie petenta cu cele doua suprafete de teren situate pe teritoriul acestei comune respectiv 1800 mp. teren în pct. „C.” si 1600 mp teren în pct. „T.”, astfel este de competenta acesteia sa dea relatii cu privire la temeinicia solicitarii reclamantei, urmând ca pe baza sentintei civile ce se va pronunta Comisia Z. sa procedeze în consecinta.

S-a atasat întâmpinarii TP.nr. xx/xxx//06.06.2000 si copia registrului agricol al defunctului C.M..

Prin întâmpinarea depusa Comisia locala Y. de aplicare a legilor fondului funciar a aratat ca punerea în posesie a pârâtei C.E. s-a facut cu respectarea Lg. Nr.18/1991, ca aceasta nu a îngradit si delimitate o suprafata de teren mai mare decât cea pe care o are înscrisa în titlul de proprietate si solicita respingerea cererii reclamantei.

Comisia judeteana a depus întâmpinare prin care a aratat ca asupra legalitatii si temeiniciei cererii formulata de reclamanta, instanta se va pronunta dupa administrarea unui probatoriu din care sa rezulte daca la punerea în posesie s-a respectat hotarul dintre comuna Y. si X. .

În termen legal C.I. a formulat cerere de interventie în interesul reclamantei prin care a solicitat admiterii actiunii reclamantei aratând ca este proprietarul suprafetei de 3600 mp în pct. J. care se învecineaza pe latura de nord cu drumul de exploatare. Prin îngustarea acestui drum cu 1,5 ml proprietarii vecini, neavând pe unde trece au facut drum pe proprietatea lui. A mai aratat intervenientul ca doreste ca pe acel teren sa construiasca pentru cei doi fii ai sai case de locuit.

În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice în topografie care a avut ca obiectiv principal sa se stabileasca daca suprafata de teren reconstituita pârâtei C.E. ocupa vreo suprafata din drumul de exploatare care desparte com. X. de com. Y. .

Din probatoriul administrat în cauza instanta retine urmatoarele:

Sotul pârâtei C.E., defunctul C.M. este înscris în registrul agricol cu suprafata de 3,14 ha teren din care face parte si suprafata de 1500 mp teren în litigiu sola 17/419/6, pct. „T.” pe raza com. Y. cu vecinii la N- drum judetean, E si S drum exploatare, V- D.N..

Pârâtei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafata de teren pe care o avea înscrisa în registrul agricol si i s-a eliberat TP. nr. xx/xxx/06.06.2000 de catre Comisia Z. unde a fost depusa cererea de reconstituire a dreptului de proprietate si unde îsi avea domiciliul pârâta.

Respectându-se competenta administrativ teritoriala Comisia locala Y. a pus în posesie pârâta cu aceasta suprafata de teren de 1500 mp teren în pct. „T.., suprafata pe care o avea înscrisa în rol.

În fapt în aceasta parcela pârâta detine suprafata de 1432 mp. prin suprapunerea acestei suprafete cu schita cadastrala din evidenta com. Y. , rezulta ca acest teren ocupa în partea de sud suprafata de 203 mp. din drumul de exploatare între punctele 29– 10 – 11 – 12 – 13 – 14 – 15 – 22 – 24 – 26 – 28 – 29, marcata cu coloarea rosie pe schita anexa.

Prin ocuparea acestei suprafete drumul s-a îngustat de la 4 ml cât este normal cu dimensiunile indicate pe schita anexa a raportului de expertiza în diferite puncte.

Având în vedere ca drumul de exploatare ocupat în parte de pârâta este de interes public si apartine din punct de vedere teritorial-administrativ com. Z. , comuna pe a carei raza pârâta nu a detinut anterior colectivizarii vreo suprafata de teren

Instanta în baza art. III pct. b din Legea nr. 169/1997 care stabileste ca actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraselor sau municipiilor sunt lovite de nulitate absoluta, va admite în parte actiunea reclamantei si va constata nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. xx/xxx/06.06.2000 emis pe numele C.E. si dispune radierea din acest titlu a suprafetei de 203 mp situat în intravilan sat si com. X. , jud. Neamt, drum exploatare, sola 17, parcela 419/6 pct. J. între punctele 29,10,11,12,13,14,15,22,24,26,28,29, suprafata hasurata evidentiata în schita anexa a raportului de expertiza.

În baza art.1073 va obliga pârâta C.E. sa elibereze suprafata de 203 m din drumul de exploatare, pentru a permite proprietarilor de teren din pct. „J.” sa aiba acces la terenurile lor cu utilaje agricole si alte vehicule.

Se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Etichete:

Modificare titlu de proprietate

Modificare titlu de proprietate

Sentinta civila nr. 349/03.02.2009

Sub nr. xxxx/321/2008 s-a înregistrat pe rolul acestei instante cererea reclamantei P.N., care a solicitat în contradictoriu cu pârâtii P.V.N., Comisia locala pentru aplicarea legilor fondului funciar si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor anularea partiala a titlul de proprietate nr.xx/yy/26.09.2003 emis pe numele pârâtului P.V.N. si modificarea titlului de proprietate nr.zz/uuu/10.02.2006 emis pe numele mostenitorilor defunctului P.V.I.V.

În motivarea cererii reclamanta arata ca potrivit certificatului de mostenitor nr.1288/21.11.1986 emis de Notariatul de Stat, judetul Neamt este unica mostenitoare a defunctului P.V. Pârâtul este fratele ei si i s-a emis titlul de proprietate contestat pentru suprafetele de 9800 mp sola 4/104/2 si suprafata de 4500 mp. sola 22 parcela 146/40, desi acest teren a fost înscris în registrul agricol al tatalui ei si provine de la bunicul matern S.I.

În aceasta situatie se impune constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate al pârâtului, radierea din acesta a celor doua suprafete de teren si înscrierea acestora în titlul de proprietate nr.zz/uuu/10.02.2006 emis pe numele P.N. si P.I.E, în calitate de mostenitoare a defunctului P.V.I.V.

Cererea nu a fost motivata în drept

În dovedire reclamanta a depus la dosar înscrisuri: certificate de mostenitor acte de sare civila, copii dupa registrele agricole, cereri, memorii si copiile celor doua titluri de proprietate.

Prin întâmpinare pârâtul P.V.N. a invocat lipsa calitatii procesuale a reclamantei deoarece nu a invocat o nulitate absoluta a titlului de proprietate nr.xx/yy/26.09.2003 emis pe numele pârâtului P.V.N. precum si exceptia prescrierii dreptului la actiune în constatarea nulitatii aceluiasi titlu de proprietate daca s-ar pune problema nulitatii relative a titlului.

Pe fondul cauzei pârâtul a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca inadmisibila, nefondata si netemeinica deoarece suprafata de 4500 mp cu nr.topo. 22/146/40 provine de la socrii sai, fam. M. iar suprafata de 9800 mp. este compusa din 7500 mp. teren primit de zestre de la P.V.I.V iar diferenta de 2300 provine tot de la socrii lui.

Mai arata pârâtul ca pe verso rolului agricol al tatalui sau apare facuta mentiunea ca 0.75 ha a fost trecut în rolul fiului sau, adica a lui P.V.N., fiind dat de zestre si de aceea din suprafata totala de 5,31 cât figura înscris în rolul autorului lor , dupa aceasta înzestrare autorul a continuat sa aiba înscrisa suprafata de 4,56 ha teren. Din cei 8 copii ai defunctului P.V.I.V, 3 copii printre care si el au primit teren ca zestre câte 40 de prajini, pentru care au roluri agricole separate si titluri de proprietate separate iar reclamanta împreuna cu ceilalti 4 frati care nu au avut roluri agricole separate, stapânesc fiecare câte 40 de prajini, care se regasesc în titlu de proprietate al autorului lor si pentru care nu s-a facut partaj succesoral.

Pârâtul a depus la dosar înscrisuri.

Comisia locala pentru aplicarea legilor fondului funciar, prin întâmpinare a solicitat respingerea actiunii reclamantei si a aratat ca acesteia nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru cele doua suprafete de teren în litigiu iar titlul de proprietate al pârâtului a fost emis pentru suprafata de teren cu care figura înscris în registrul agricol pe anii 1959-1963.

Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a aratat prin întâmpinarea depusa la dosar a solicitat respingerea cererilor formulate de reclamanta, deoarece titlul de proprietate nr.xx/yy/26.09.2003 emis pe numele pârâtului P.V.N., este legal întocmit iar reclamanta are posibilitatea sa-si valorifice calitatea de mostenitoare printr-o actiune de partaj succesoral.

În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize în topografie.

Din probatoriul administrat în cauza instanta retine urmatoarele:

Reclamanta a solicitat anularea partiala a titlului de proprietate nr.xx/yy/26.09.2003 emis pe numele pârâtului P.V.N., pe motiv ca I s-a reconstituit în mod nelegal dreptul de proprietate pentru suprafetele de 9800 mp sola 4/104/2 si suprafata de 4500 mp. sola 22 parcela 146/40, desi acest teren a fost înscris în registrul agricol al tatalui ei si provine de la bunicul matern S.I. în conditiile în care, potrivit certificatului de mostenitor nr.1xxx/21.11.1986 emis de Notariatul de Stat, judetul Neamt este unica mostenitoare a defunctului P.V., ceilalti copii inclusiv pârâtul P.V.N., fiind straini de mostenire ca urmare a renuntarii lor la succesiunea defunctului.

Analizând registrul agricol al defunctului P.V.I.V se retine ca este facuta mentiunea ca 0.75 ha a fost trecut în rolul fiului sau, adica a lui P.V.N., fiind dat de zestre si de aceea din suprafata totala de 5,31 cât figura înscris în rolul autorului lor , dupa aceasta înzestrare autorul a continuat sa aiba înscrisa suprafata de 4,56 ha teren.

Aceasta suprafata de 0,75 ha este înscrisa în rolul agricol al pârâtului dinainte de colectivizare, alaturi de terenurile cu care a venit sotia acestuia în gospodarie, suprafata totala de teren fiind de 1,84 ha

Dupa adoptarea legii nr.18/1991 pârâtul a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul cu care figura înscris în registrul agricol si în baza prevederilor art. 8 si 11 din Legea nr.18/1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate cu precizarea ca în timpul colectivizarii, pe terenurile sale au fost ridicate mai multe gospodarii, motiv pentru care a fost compensat cu terenuri echivalente în alte sole, (a se vedea raportul de expertiza) iar ulterior s-a emis pe numele acestuia titlul de proprietate nr.xx/yy/26.09.2003, titlu emis cu respectare prevederilor legale.

Referitor la înscrierea în titlul de nr. zz/uuu/10.02.2006 a suprafetelor de 0,45 ha din sola “L.” si 0,98 ha din sola “G.” instanta constata ca este inadmisibila actiunea prin care se solicita emiterea titlului de proprietate, în conditiile în care nu exista acte de reconstituire a dreptului de proprietate. Reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate sunt faze prealabile emiterii actelor de proprietate si care incumba procedura speciala de solutionare, începând cu formularea cererii, contestarea masurilor stabilite de comisiile locale la comisiile judetene, în masura în care nu s-a facut constituirea sau reconstituirea si contestarea hotarârii comisiilor judetene, în instanta, daca au fost nefavorabile. Numai dupa solutionarea irevocabila a unei asemenea plângeri partea se poate adresa, ulterior, cu cerere instantei pentru emiterea titlului de proprietate, în situatia în care comisiile pentru aplicarea legilor fondului funciar nu emit titlurile de proprietate.

Fata de cele retinute instanta în baza art. 51, 58 din Legea nr.18/1991 si art. III din Legea nr.196/1997, va respinge actiunea reclamantei, cu mentiunea ca eventualele pretentii privitoare la terenurile provenite de la autorii sai pot fi valorificate pe calea dreptului comun printr-o actiune de partaj succesoral.

Referitor la exceptiile invocate de pârât acestea au fost respinse instanta în baza art.137 Cod procedura civila apreciind ca nulitatea invocata de reclamanta este o nulitate absoluta, care poate fi invocata de oricine si oricând, fara a interveni prescriptia.

În baza art. 274 Cod procedura civila obliga reclamanta sa-i plateasca pârâtului P.V.N. cheltuieli de judecata.

Etichete: