REZOLUŢIUNE CONTRACT DE ÎNTREŢINERE

Pe rol solutionarea cauzei civile având ca obiect, rezolutiune contract de întretinere, actiune formulata de reclamanta M. F. împotriva pârâtei S. V. L.

La apelul nominal facut în sedinta publica s-a prezentat reclamanta, personal si asistata de dl. av. C. M., lipsa fiind pârâta.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:

Aparatorul reclamantei, dl. av. C. M. depune la dosarul cauzei interogatoriul si întrucât pârâta a fost citata cu mentiunea prezentarii la interogatoriu si aceasta nu s-a prezentat, solicita sa se faca aplicatiunea art. 225 C.pr.civ. De asemenea aparatorul reclamantei învedereaza ca are doi martori prezenti si solicita audierea acestora.

Instanta admite cererea formulata de aparatorul reclamantei si face în cauza aplicarea dispozitiilor art.225 C.pr.civ., având în vedere lipsa pârâtei. Totodata instanta procedeaza la audierea martorului M. I., declaratia data fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei.

Aparatorul reclamantei învedereaza ca renunta la audierea celui de-al doilea martor si nu mai are alte cereri de formulat si probe de administrat si solicita judecarea cauzei pe fond.

Instanta, ia act de renuntarea la audierea celui de-al doilea martor si nemaifiind alte cereri de formulat si alte probe de administrat, considera cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pentru sustineri pe fondul cauzei.

Aparatorul reclamantei, dl. av. C. M., având cuvântul pe fondul cauzei, solicita admiterea actiunii si sa se dispuna rezolutiunea contractului de întretinere, urmând ca terenul în cauza sa revina în patrimoniul reclamantei, având în vedere ca pârâta nu a respectat obligatiile stabilite prin contract; fara cheltuieli de judecata.

I N S T A N T A

Deliberând asupra actiunii civile de fata.

Prin cererea formulata la data de 02.06.2009 reclamanta M. F., a chemat în judecata pe pârâta S. V.-L., solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa dispuna rezolutiunea contractului de întretinere autentificat de Notarul Public N. T.

În motivarea actiunii s-a aratat ca reclamanta a încheiat contractul de întretinere autentificat de Notarul Public N. T., prin care a predat pârâtei urmatoarele bunuri:

-terenul extravilan în suprafata de 1003 m.p., bun pe care reclamanta l-a dobândit prin mostenire de la defunctul M. A. I.;

-terenul extravilan în suprafata de 38.145 m.p., bun pe care reclamanta l-a dobândit prin mostenire de la defunctul M. A. I.;

-cota indiviza de ˝ din terenul extravilan în suprafata de 9.000 m.p., bun pe care reclamanta l-a dobândit prin mostenire de la defunctul N. T. M.,;

-cota indiviza de ˝ din terenul extravilan în suprafata de 9.000 m.p., bun pe care reclamanta l-a dobândit prin mostenire de la defunctul N. T. M.

În schimbul acestor bunuri primite de la reclamanta, pârâta si-a asumat obligatia de a întretine pe reclamanta cu cele necesare traiului pe toata durata vietii reclamantei.

Printr-un alt contract de întretinere, reclamanta a predat aceleiasi pârâte, casa si locul de casa aferent, imobil aflat în proprietatea reclamantei, partile convenind ca reclamanta sa se mute la domiciliul pârâtei din or. P., jud. Dâmbovita, unde sa fie îngrijita de pârâta conform obligatiilor asumate de aceasta din urma.

Mai mult, având deplina încredere în pârâta care este nepoata reclamantei, aceasta a fost de acord ca pârâta sa vânda casa i locul de casa pe care le-a primit de la reclamanta, renuntând la clauza de uzufruct viager si la clauza de întretinere.

Dupa vânzarea imobilului aratat la alineatul precedent, pârâta a plecat în Italia, iar reclamanta a ramas cu S. E., mama pârâtei si sora reclamantei, în or. P., la domiciliul pârâtei.

A mai aratat reclamanta ca i-a atras atentia pârâtei în mai multe rânduri cu privire la obligatiile pe care le are fata de reclamanta, însa pârâta nu a înteles sa se prezinte în tara si sa execute aceste obligatii, având chiar o atitudine necorespunzatoare fata de reclamanta, propunându-i acesteia sa o interneze într-un azil de batrâni.

Datorita faptului ca este în vârsta si foarte bolnava, reclamanta a fost nevoita sa sa apeleze la alte persoane pentru a o ajuta cu cele necesare traiului, astfel ca în prezent locuieste la C. G.

In drept actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 1020-1021 din Cod civ.

Pentru dovedirea actiunii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu si depozitii de martori.

Reclamanta a administrat în cauza urmatoarele înscrisuri, în copie:

-contractul de întretinere a carui rezolutiune se cere a se dispune, din care rezulta ca reclamanta a predat pârâtei terenurile aratate în cererea de chemare în judecata, iar în schimbul bunurilor primite de la reclamanta pârâta si-a asumat obligatia de a întretine pe reclamanta cu cele necesare traiului pe toata durata vietii reclamantei;

-Titlul de proprietate din care rezulta ca s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 1 ha. si 8000 m.p., în favoarea lui M. F. si S. E. de la autorul N.T. M.;

-Titlul de proprietate din care rezulta ca s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 4 ha., în favoarea lui M. I.;

-certificatul de mostenitor eliberat de Notarul Public N. T.;

-contractul de întretinere autentificat de Notarul Public N. T., prin care reclamanta a predat pârâtei imobilul locuinta si teren aferent despre care se face vorbire în cererea de chemare în judecata;

-contractul de vânzare-cumparare autentificat de Notarul Public N. T., prin care pârâta a vândut imobilul locuinta si teren aferent primit de la reclamanta prin contractul de întretinere mai sus aratat;

-cartile de identitate privitoare la reclamanta;

-adeverinta si certificat fiscal eliberate de Primaria or. L. G., prin care se arata ca pârâta este înscrisa în evidentele acestei institutii cu terenul în suprafata de 5 ha. si 7148 m.p..

Pârâta nu a formulat întâmpinare si nici nu a solicitat administrarea de probe în aparare.

În cauza a fost audiat martorul M. I., care în depozitia sa a aratat ca are cunostinta despre faptul ca reclamanta a încheiat un contract de întretinere cu pârâta, dupa care pârâta a convins-o pe reclamanta sa vânda locuinta pe care i-a predat-o reclamanta, dupa care a dus pe reclamanta într-un alt imobil din or. Pucioasa.

Din or. P. pârâta a gonit pe reclamanta în vara acestui an, astfel ca reclamanta este nevoita sa locuiasca într-o locuinta pe care martorul o detine în satul Buzoieni, si este îngrijita de vecinii acestei locuinte. Despre pârâta martorul cunoaste ca se afla în Italia si nu a desemnat o alta persoana pentru a avea grija de pârâta.

Reclamanta a administrat si proba cu interogatoriu, însa pârâta desi a fost citata cu mentiunea de a se prezenta la judecata în vederea administrarii acestei probe, nu a dat curs solicitarii instantei, astfel ca urmeaza ca instanta sa aplice în cauza dispozitiile art. 225 din C.pr.civ..

Examinând probele administrate în cauza si analizate mai sus instanta constata urmatoarea situatie de fapt.

Între reclamanta si pârâta s-a încheiat contractul de întretinere a carui rezolutiune se cere a se constata, imobilul terenuri aratate în cererea de chemare în judecata intrând în stapânirea de drept si de fapt a pârâtei la data încheierii acestui contract.

Din vara anului curent pârâta nu a mai asigurat reclamantei întretinerea de care aceasta din urma avea nevoie, si cu privire la care pârâta se obligase prin contractul în litigiu, astfel ca reclamanta a fost nevoita sa se adrese altor persoane pentru a avea asigurata locuinta si îngrijire.

Apreciind asupra probelor administrate în cauza, instanta constata ca actiunea reclamantei este fondata si pe cale de consecinta urmeaza sa o admita în temeiul art. 1020-1021 din Cod civil, si pentru considerentele ce vor fi aratate în continuare.

Reclamanta a facut dovada faptului ca pârâta nu-si executa obligatia pe care si-a asumat-o prin contractul de întretinere în cauza, astfel ca potrivit dispozitiilor art. 1021 Cod civ., reclamanta, în calitate de creditoare a obligatiei de întretinere, este îndreptatita sa ceara desfiintarea contractului pentru neexecutarea acestei obligatii de catre pârâta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite actiunea formulata de reclamanta M. F., în contradictoriu cu pârâta S. V.-L., domiciliata în or. Pucioasa, B-dul Trandafirilor, nr. 7(3), jud. Dâmbovita.

Dispune rezolutiunea contractului de întretinere încheiat între parti si autentificat de Notarul Public N. T..

Repune pe parti în situatia anterioara încheierii contractului autentificat de Notarul Public N. T., prin reintrarea în patrimoniul reclamantei a bunurilor imobile aratate în acest contract.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Tags: Rezoluţiune contract de întreţinere

Rezolutiune contract de intretinere

INSTANTA

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. X/189 din 4.03.2010, B I a chemat in judecata paratii D V I si D D, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

-sa se dispuna rezolutiunea contractului de intretinere autentificat cu nr. X/5.06.2006 la biroul notarului public X din B.

In motivarea actiunii, B I a aratat ca ea are o singura fiica, ce a plecat in strainatate sa munceasca. In aceste imprejurari ea a incheiat un contract de intretinere cu paratii D V I si D D, care sunt verisorii ginerelui ei. Dupa incheierea contractului de intretinere, paratii au luat-o pe reclamanta la locuinta lor, insa acolo paratii nu au ingrijit-o corespunzator. Totodata, paratii o jigneau, o loveau, iar la data de 16 nov. 2009 paratii au alungat-o din locuinta lor. Ca urmare, reclamanta s-a reintors la locuinta ei, unde a constatat ca imobilul avea ferestrele sparte, usa era rupta, gradurile imprejmuitoare fusesera distruse, o parte din lucruri nu mai existau, iar alta parte din lucruri fusesera deteriorate. Incepand cu data de 17 nov. 2009, paratii nu s-au mai interesat de ea si nu i-au mai acordat intretinere.

La primul termen de judecata din 15.04.2010, s-a invederat instantei ca B I a decedat la data de 29.03.2010.

La termenul de judecata din 29.04.2010, P V, mostenitoarea defunctei B I, in calitate de unica fiica a defunctei, a aratat ca isi insuseste actiunea formulata de defuncta- fila 25 dosar instanta.

La termenul de judecata din 6.01.2011, avocatul reclamantei a completat actiunea introductiva de instanta, aratand ca solicita si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului de intretinere.

In dovedirea actiunii, reclamanta P V a folosit proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriu, proba cu martori.

Paratii D V I si D D au formulat intampinare, prin care au aratat ca nu sunt de acord cu actiunea in rezolutiunea contractului de intretinere. Paratii au sustinut ca semnatura executata pe cererea de chemare in judecata nu ar apartine defunctei B I, iar la data de 3.03.2010, cand a fost inregistrata la instanta actiunea, B I se afla in coma la spital sectia neurologie. Paratii au sustinut ca, in anul 2006, ei au adus-o pe B I in locuinta lor, unde ea a stat pana la data de 15 nov.2009, cand aceasta a plecat la casa ei, spunand ca vrea sa-si vada casa, presimtind ca va deceda. Ajunsa in locuinta ei, fiica acesteia, P V, nu i-a mai permis sa revina la locuinta paratilor si, pana la deces, nici P V, nici sotul acesteia nu au mai permis paratilor sa ia legatura cu B I. Privitor la motivele invocate in cererea de chemare in judecata, paratii au sustinut ca acestea nu sunt reale. Dimpotriva, cat timp s-a aflat in locuinta paratilor, B I a avut temerea ca fiica si sotul ginerele ei ar putea veni sa o ia de acolo si sa o trimita sa cerseasca.

Paratii au folosit in proces proba cu inscrisuri, depunand la dosar, in copie, contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. X/5.06.2006 la biroul notarului public X din B, contractul de intretinere autentificat cu nr. X/5.06.2006 la biroul notarului public X din B, inscrisuri medicale; proba cu interogatoriu, proba cu martori, proba cu expertiza grafica.

Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:

Paratii D V I si D D sunt soti, au doi copii majori, in varsta de 20 de ani, respectiv de 21 de ani si locuiesc intr-un imobil situat B, str. V. X, compus din 2 camere si dependinte.

Prin contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. X/5.06.2006 la biroul notarului public X din B, (contract aflat la filele 104-105 ale dosarului), P V, in calitate de vanzatoare, a vandut paratilor D V I si D D, cu pretul de 6.000 lei, cota indiviza de 3/8 din imobilul compus din casa de locuit cu 2 camere si veranda, construita din valatuci, acoperita cu azbociment si suprafata de 165,50 m.p. teren aferent, imobil situat in B, str. X nr. X, avand vecinatatile: X. In contract s-a mentionat ca restul cotei de 5/8 din imobil este proprietatea numitei B I. S-a mai mentionat ca, cumparatorii D V I si D D intra in stapanirea de fapt si de drept asupra cotei de 3/8 din imobil incepand cu data autentificarii contractului (5.06.2006).

Prin contractul de intretinere autentificat cu nr. X/5.06.2006 la biroul notarului public X din B (contract aflat la filele 106-107 ale dosarului), B I a transmis in proprietate paratilor D V I si D D cota de 5/8 din imobilul compus din casa de locuit cu 2 camere si veranda, construita din valatuci, acoperita cu azbociment si suprafata de 165,50 m.p. teren aferent, imobil situat in B, str. X nr. X, avand vecinatatile: X

In contract s-a mentionat ca imobilul a fost dobandit in proprietate de catre B I prin cumparare in perioada casatoriei cu sotul ei B A, iar restul cotei de 3/8 din imobil constituie dreptul de proprietate al numitei P V.

Pretul transmiterii dreptului de proprietate a fost stabilit la suma de 6.400 lei, paratii obligandu-se sa acorde intretinere trasmitatoarei B I pe tot timpul vietii ei (hrana, imbracaminte, ingrijiri medicale, medicamente), iar la incetarea ei din viata sa o inmormanteze.

In contract s-a prevazut ca paratii urmau sa intre in stapanirea de fapt a imobilului la incetarea din viata a transmitatoarei, aceasta rezervandu-si dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.

La incheierea contractului de intretinere transmitatoarea B I a fost asistata de P , din cadrul Directiei de asistenta Sociala a mun. B, in baza Dispozitiei nr. 30.08.2005 emisa de Primarul mun. B.

Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de reclamanta, parata D D a aratat urmatoarele:

-dupa ce s-a incheiat contractul de intretinere, B I a venit la locuinta paratilor, unde ea a ramas sa locuiasca, sustinand ca ginerele ei i-a furat pensia si banii proveniti din cersit;

-in imobilul din B, str. X nr. X nu se putea locui, deoarece locuinta era insalubra;

-incepand cu data de 15 nov.2009 parata nu a mai vazut-o pe B I, cand aceasta a plecat la locuinta ei, situatie care a continuat pana la data cand B I a decedat;

-parata nu a venit nici la spitalul unde era internata B I, nici la inmormantarea acesteia;

-parata nu a contribuit la cheltuielile necesare inmormantarii defunctei B I din cauza ca reclamanta nu i-a permis aceasta.

Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de reclamanta, paratul D V I a aratat urmatoarele:

-B I a venit sa locuiasca in apartamentul paratilor spunand ca nu mai poate locui in locuinta ei din B, str. X nr. X;

-incepand cu data de 18 nov. 2009 paratul nu a mai vazut-o pe B I pana la decesul acesteia;

-paratul nu a contribuit la cheltuielile necesare inmormantarii defunctei B I din cauza ca reclamanta nu i-a permis aceasta.

Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de parati, reclamanta P V a sustinut urmatoarele:

-contractul de intretinere a fost incheiat la solicitarea defunctei B I si a fiicei sale P V;

-P V a fost plecata in Italia, iar paratii nu i-au permis acesteia sa vorbeasca cu mama ei;

-cererea de chemare in judecata a fost semnata de B I.

Martora TA, propusa de reclamanta, a declarat ca, in ultimii 3 ani, B I a locuit in apartamentul paratilor din B, din cauza ca unica ei fiica, P V, era plecata in Italia. In perioada in care B I a locuit in apartamentul paratilor, paratii nu au platit impozitele datorate pentru casa din B, str. X nr.X, nici c/valoarea consumului de energie electrica de la acest imobil si nici contributiile datorate pentru ajutorul de deces la societatile din T. In perioada anterioara mutarii la casa paratilor, B I cersea pe raza mai multor strazi din B. In luna noiembrie 2009, paratul a dus-o pe B I la locuinta ei de pe str. X. Dupa ce a revenit la locuinta ei, B I a spus martorei ca ea fusese certata si lovita de catre parati. Inainte ca B I sa fie plecat la apartamentul paratilor, in casa acesteia se putea locui numai in perioada verii, insa dupa ce a revenit la locuinta ei, in casa acesteia nu mai erau conditii de locuit din cauza ca imobilul nu mai avea geamuri, nici usi. Cat timp B I a lipsit de la locuinta ei, casa nu a fost incuiata, astfel ca oricine putea intra in casa. Paratii au inchiriat imobilul de pe str. X unor persoane fizice, insa acele persoane nu au putut locui in imobil din cauza conditiilor necorespunzatoare. Dupa ce s-a intors la locuinta ei, de B I s-a ingrijit martora si o vecina si apoi, iar dupa ce a revenit in tara, de B I s-a ingrijit P V. Tot martora T A s-a ingrijit de inmormantarea defunctei B I, iar banii pe care martora i-a cheltuit in acest scop i-au fost restituiti de catre fiica defunctei.

Martorul C D, propus de reclamanta, a declarat ca B I a incheiat cu paratii contractul de intretinere din cauza ca singura ei fiica, P V, plecase in strainatate. Din imobilul situat pe str. X nr. X a plecat mai intai B I, apoi, dupa vreo doua luni, din acelasi imobil a plecat, in Italia, P V, iar dupa un an de zile de la plecarea numitei P V din acelasi imobil a plecat, in Italia, P V, sotul numitei P V. In urma incheierii contractului de intretinere, B I a locuit in apartamentul paratilor pana in luna noiembrie 2009, cand aceasta a revenit la locuinta ei din B, str. X nr.X. In timp ce B I locuia in apartamentul paratilor, martorul a mers in acest apartament pentru a-i duce numitei B I niste bunuri pe care martorul le-a cumparat cu bani trimisi de catre P V pe adresa martorului. Din discutia avuta cu B I, martorul a inteles ca aceasta avea conditii bune de locuit in apartamentul paratilor. Inainte ca B I sa locuiasca in apartamentul paratilor, martorul a auzit de la vecini ca aceasta cersea la biserica. Cand a revenit la imobilul de pe str. X nr. X, casa de locuit nu mai avea usi, nu mai avea nici soba, nici curent electric desi toate acestea existasera anterior plecarii numitei B I la apartamentul paratilor. In timp ce B I locuia in apartamentul paratilor, in vara anului 2009, timp de 3 luni, in imobilul din B, str. X nr.X a locuit o familie. Pentru ca B I sa poata locui in imobilul de pe str. X nr.X, dupa ce aceasta a revenit in imobil, o vecina a construit o soba din caramida in acest imobil, au fost montate usi provizorii luate din curtea aceluiasi imobil, iar reconectarea imobilului la curentul electric a fost platita de catre P V. Timp de 2 luni de la revenirea ei in acest imobil, B I a fost ingrijita de catre vecini, deoarece fiica ei, P V, nu se intorsese din strainatate. P V a revenit acasa, din strainatate, in luna decembrie 2009, pentru o perioada de 10 zile, cand a lasat mamei ei niste bani. In perioada lunii decembrie 2009, P V a cumparat mamei sale un televizor, un aragaz cu butelie, o antena, 2 fotolii pat, un pat, a platit consumul de energie electrica si a taxa pentru reconectarea imobilului la reteaua de energie electrica. Apoi P V a revenit la locuinta mamei ei la sfarsitul lunii februarie 2010. In toata aceasta perioada, paratii nu au ajutat-o pe B I. Martorul a mai declarat ca, din discutiile pe care le-a avut cu B I, a aflat ca, in perioada cat a locuit in apartamentul paratilor, aceasta le dadea paratilor bani din pensia ei, motiv pentru care B I nu economisise niciun ban din pensia ei. Cheltuielile pentru inmormantarea si pomenirile ulterioare ale defunctei B I au fost suportate de catre P V.

Martora D D, propusa de parati, a declarat ca este vecina cu paratii, in locuinta carora a mers de mai multe ori. Astfel, martora a cunoscut ca B I a locuit in apartamentul proprietatea paratilor, situat in B, str. X, unde ea ocupa dormitorul. Martora a discutat cu B I si din aceste discutii a rezultat ca ea, B I, era multumita sa locuiasca in apartamentul paratilor. Martora a observat ca paratii se ingrijeau corespunzator de B I. Martora nu a cunoscut insa cu banii cui era intretinuta B I. La sfarsitul anului 2009 B I a plecat din apartamentul proprietatea paratilor, motivand ca dorea sa se reintoarca la casa ei. Dupa plecare, paratii nu au mai mers la imobilul de pe str. X nr. X din B, din cauza ca P V nu le-a permis aceasta. Martora a mai declarat ca cheltuielile pentru inmormantarea defunctei B I au fost suportate de catre fiica defunctei, P V.

Martora X, propusa de parati, a declarat ca in perioada 2006-2009 B I a locuit in apartamentul proprietatea paratilor. In aceasta perioada, P V, fiica numitei B I, se afla in Italia. Martora mergea in apartamentul paratilor si in aceasta imprejurare a observat ca paratii o ingrijeau corespunzator pe B I. Din discutiile pe care le-a avut cu B I, martora a inteles ca aceasta era multumita si ca avea tot ceea ce ii era necesar atunci cand ea locuia in apartamentul paratilor. Martora a declarat ca B I i-a relatat ca fiica ei, din cauza ca nu avea bani si nu era angajata in munca, o trimitea sa cerseasca, iar banii obtinuti din cersetorie erau cheltuiti de catre fiica ei pentru cumpararea de bauturi alcoolice. Tot B I a relatat martorei ca fusese lovita de catre ginerele ei. B I era titulara unei pensii si din aceasta pensie paratii ii cumparau acesteia cele necesare. Ulterior, B I a plecat din apartamentul paratilor, motivand ca dorea sa-si vada casa si curtea. Pentru a se intoarce la casa ei din B, str. X nr. Y, B I a fost insotita de catre parat si de catre fiul acestuia. Ajunsa la casa de pe str. X nr.X, B I a refuzat sa mai revina la apartamentul paratilor. Dupa ce B I a revenit la casa de pe str. X nr.X, paratul a mers la acest imobil. Cheltuielile pentru inmormantarea defunctei B I au fost facute de catre P V, aceasta deoarece paratii au aflat despre deces abia dupa 3-4 zile de la data survenirii decesului. Cu toate acestea, paratii au imprumutat de la C.A.R. de o suma de bani pentru a o inmormanta pe defuncta si au facut, in apartamentul lor, o pomenire a defunctei.

Atat martora D D, cat si martora O M au declarat ca B I avea momente cand nu avea discernamant.

Din „bonul de miscare contor electric” intocmit la data de 3.10.2008 (filele 79-80 dosar) rezulta ca imobilul din B, str. X nr.X a fost deconectat de la reteaua de energie electrica pentru motivul neplatii consumului de energie electrica.

Din cauza ca, incepand cu luna iulie 2008, nu a platit la termen c/valoarea consumului de energie electrica pentru imobilul situat in B, str. X nr. X (in suma de 322,96 lei), B I a fost chemata in judecata de catre reclamanta E.ON Moldova Furnizare SA, cererea facand obiectul dosarului nr. 189/2009 al Judecatoriei B (filele 95-96 dosar). Dupa chemarea ei in judecata, B I a platit intreg debitul datorat catre E.ON Moldova Furnizare SA, motiv pentru care prin sentinta civ. nr. 15.12.2009 a Judecatoriei B, actiunea formulata de reclamanta E.ON Moldova Furnizare SA a fost respinsa, ca ramasa fara obiect.

Din adresa nr. X16/15.02.2007, emisa de Politia B (fila 100 dosar), rezulta ca B I a locuit de bunavoie la familia D, in baza unui contract de intretinere si ca, din discutiile purtate de catre organele de politie cu B I, a rezultat ca aceasta a refuzat sa se intoarca la imobilul din B, str. X nr. X. Prin declaratia data la Politia B la data de 8.02.2007, B I a sustinut ca fiica si ginerele ei consumau bauturi alcoolice, provocau scandal, ii lua banii proveniti din pensie si din aceasta cauza ea era nevoita sa cerseasca. Din cauza ca fusese amenintata cu moartea, B I a plecat in apartamentul paratilor D, unde ea era multumita de conditiile de trai pe care le avea.

Din adresa nr. 11.05.2010, emisa de Politia B (fila 53 dosar), rezulta ca la data de 17.11.2010 Politia B a fost anuntata de catre o persoana care nu si-a declinat identitatea, despre faptul ca B I (din B, str. X nr. X) a fost agresata. In urma cercetarilor efectuate, s-a constatat ca B I a parasit voluntar locuinta lui D I pentru motivul ca, la data de 7.11.2010, fusese agresata fizic si verbal de catre D D, declarand ca nu mai doreste sa se intoarca la acea locuinta si ca vrea sa locuiasca si sa decedeze in casa ei.

Din foia de observatie clinica generala intocmita de Spitalul Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” din B, rezulta ca B I a fost internata in perioada 4.03-18.03.2010, cu diagnosticul la internare coma de gr.I, AVC acut, hemiplegie dreapta, HTA salt tensional, iar la externare cu diagnosticul hemiplegie dreapta, afazie globala, HTA std. III, aritmie extrasistolica atriala.

Din foaia de observatie (fila 136 dosar) rezulta ca B I fusese internata in luna septembrie 2005 la sectia psihiatrie cu diagnosticul „episod depresiv sever cu tentativa suicidara”.

Potrivit chitantei de la fila 73 si a inscrisurilor de la filele 74-76, cheltuielile pentru inmormantarea defunctei B I au fost suportate de catre P V.

La solicitarea paratilor, pentru a se stabili daca cererea de chemare in judecata a fost semnata de catre B I, Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi a intocmit raportul de expertiza criminalistica nr. 235/17.12.2010 (filele 228-234 dosar).

Astfel, prin raportul de expertiza criminalistica nr. 235/17.12.2010, sus aratat, s-a stabilit ca semnatura reclamantei de pe cererea de chemare in judecata, datata 3.03.2010, adresata presedintelui Judecatoriei B, apartine numitei B I.

La solicitarea paratilor, instanta a incuviintat si efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, prin care sa se stabileasca daca B I avea discernamantul actelor si faptelor sale la data cand aceasta a semnat actele (contractul de intretinere si cererea de chemare in judecata). Aceasta proba nu a mai fost administrata deoarece paratii nu au depus la dosar inscrisuri medicale suficiente pentru efectuarea expertizei si nici nu au platit c/valoarea de 126 lei a expertizei psihiatrice.

Paratii au solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de plata sumei de 126 lei, reprezentand c/valoarea de 126 lei a expertizei psihiatrice, cerere care a fost respinsa de catre instanta prin incheierea pronuntata la data de 8.12.2010.

Fata de probele administrate, in cauza sunt aplicabile prevederile art. 1020 din Codul civil, conform carora „Conditia rezolutorie este subanteleasa intotdeauna in contractele sinalagmatice, in cazul in care una dintre parti nu indeplineste angajamentul sau”.

Rezulta ca, fiind un contract sinalagmatic, pentru neexecutarea obligatiei de intretinere stabilita prin contract beneficiarul intretinerii poate sa ceara rezolutiunea contractului.

Potrivit textului de lege sus invocat, o conditie esentiala pentru desfiintarea contractului este aceea ca neexecutarea sa fie imputabila debitorului obligatiei de intretinere.

Jurisprudenta in materie a statuat ca, atunci cand izvorul obligatiei de intretinere este un contract, notiunea de intretinere este complexa. Astfel, notiunea de intretinere include multiple prestatii, precum procurarea si prepararea hranei, cumpararea de imbracaminte, incaltaminte, lenjerie, medicamente, ingrijiri medicale. Astfel, trebuie analizat daca debitorul si-a indeplinit obligatia de intretinere in toata complexitatea ei, raportat la continutul obligatiei, si nu la starea debitorului sau a creditorului. Jurisprudenta a mai statuat ca debitorul este obligat la executare chiar si atunci cand creditorul are mijloace de intretinere.

Conform jurisprudentei, acela care, in neexecutarea unui contract de intretinere, intampina rezistenta beneficiarului, care refuza nejustificat prestatiile, poate sa ceara instantei sa transforme obligatia sa intr-o suma de bani determinata, echivalenta intretinerii pe care o datora.

Or, in cauza de fata, atunci cand a locuit in apartamentul paratilor, pentru a-i acorda intretinere numitei B I paratii au folosit si bani proveniti din pensia acesteia. Totodata, paratii nu au platit c/valoarea consumului de energie electrica pentru imobilul din B, str. X nr.X, motiv pentru care imobilul a fost deconectat de la reteaua de curent electric.

Totodata, incepand din luna noiembrie 2009 si pana la data decesului (29.03.2010), paratii nu s-au mai interesat de B I, iar dupa decesul acesteia nu au suportat cheltuielile pentru inmormantare, desi aveau aceasta obligatie asumata prin contract.

Apararea paratilor, conform careia nu li s-a permis sa mearga la casa de pe str. X, unde locuia B I, este lipsita de relevanta, atat timp cat paratii aveau posibilitatea sa ceara instantei sa transforme obligatia de intretinere (pe care si-o asumasera prin contract) intr-o suma de bani determinata, echivalenta intretinerii pe care ei o datorau numitei B I. Insa paratii au preferat sa ramana in pasivitate.

Fata de considerentele aratate, se apreciaza ca actiunea formulata de reclamanta P V (mostenitoarea defunctei B I) este intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, potrivit art. 1020-1021 din Codul civil, se va dispune rezolutiunea contractului de intretinere autentificat cu nr. X/5.06.2006 la biroul notarului public X din B, contract prin care defuncta B I a transmis in proprietate paratilor D V I si D D cota de 5/8 din imobilul compus din casa de locuit cu 2 camere si veranda, construita din valatuci, acoperita cu azbociment si din suprafata de 165,50 m.p. teren aferent, imobil situat in B, str. X nr. X, avand vecinatatile X

Totodata, se va dispune repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului de intretinere, in sensul ca paratii D V I si D D vor fi obligati sa restituie reclamantei P V, in deplina proprietate si posesie, cota de 5/8 din imobilul compus din casa de locuit cu 2 camere si veranda, construita din valatuci, acoperita cu azbociment si din suprafata de 165,50 m.p. teren aferent, imobil situat in B, str. X nr. X, avand vecinatatile: X.

Reclamanta a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 2.997 lei (495 lei taxa judiciara de timbru; 2 lei timbru judiciar; 2.500 lei onorariu avocat, platit cu chitanta nr.20/17.11.2010, depusa la dosar).

Potrivit art. 274, art. 277 Cod. proc. civ., paratii D V I si D D vor fi obligati sa plateasca, in solidar, reclamantei P V, cheltuielile efectuate in proces.

Actiunea a fost legal timbrata.

Tags: Rezoluţiune contract de întreţinere

Rezolutiune contract de întretinere.

TIP SPETA: SENTINTA CIVILA
AUTOR: JUDECATORIA IASI
DOMENIU ASOCIAT: REZOLUTIUNE.

Dosar nr. 19265/245/2008

DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 10101/20.10.2009
TITLU: Rezolutiune contract de întretinere.

Asupra cauzei civile de fata constata :
Prin SC NR. 10101/20.10.2009 a Judecatoriei Iasi s-a admis in parte cererea
formulata de catre reclamantul I. I. in contradictoriu cu paratii M. D.si M.C., prin care
reclamantul a solicitat instantei sa constate nulitatea absoluta actului intitulat
“contract de vanzare-cumparare” nr. 28125/2000 emis in data de 31.12.1999
autentificat sub nr. 10358/2000, cu obligarea paratilor la plata cheltuielilor de
judecata.
În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca pretul de 30.000.000 lei nu a fost
achitat de catre parati, iar in al doilea rand pretul stabilit nu este un pret real, ci este
fictiv. Arata reclamantul ca paratii nu si-au indeplinit obligatiile asumate prin
contract privind intretinerea reclamantului cu alimente, medicamente si ingrijire in
timpul bolii. Mai mult, paratii au un comportament necuviincios, il agreseaza, nu-i
dau de mancare, fiind astfel nevoit sa cerseasca mancare de la vecini.
In drept, reclamantul a invocat disp. Art. 953, 954, 955, 956, 960 si 969
C.proc.civ.
Prin intampinarea formulata, paratii au solicitat respingerea actiunii ca fiind
nelegala si netemeinica.
Motivand in fapt intampinarea, paratii au aratat ca actiunea se refera la motive
ce nu sunt de natura a atrage nulitatea contractului. Pretul nu poate fi considerat
fictiv dat fiind ca obiectul contractului il constituie o casa din chirpici cu doua camere
si suprafata de 4230 mp teren, iar intre vanzator si cumparatori exista relatii de
rudenie. Arata paratii ca reclamantul este bine ingrijit, are o camera separata, curata,
si nu a fost agresat niciodata fizic.
La prima zi de infatisare reclamantul si-a completat cererea in sensul ca
solicita rezolutiunea contractului pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
Instanta a administrat în cauza proba cu înscrisuri, în cadrul careia au fost
depus actele aflate la dosar si proba cu martori.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza, instanta
retine:
Intre reclamantul I. I. si paratii M.D. si M.C. s-a incheiat actul intitulat
“contract de vanzare-cumparare”‘ autentificat sub nr. 10358/1999. Prin acest contract,
reclamantul a instrainat sotilor M. imobilul situat in intravilanul com. Tiganasi, jud.
Iasi, compus din casa de locuit cu doua camere si hol si o anexa gospodareasca cu
magazie si bucatarie, impreuna cu terenul arabil in suprafata de 4231 mp, cu rezerva
dreptului de uzufruct viager. Pretul fixat de parti este de 30.000.000 lei, din care
paratii au platit la incheierea contractului suma de 16.000.000 lei, urmand ca pentru
restul de 14.000.000 lei paratii sa presteze intretinere in favoarea reclamantului pana
la sfarsitul vietii acestuia.
Potrivit art. 977 C.civ., interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna
a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor.
Desi partile contractante poarta in contract denumirea de vanzator, respectiv
cumparator, instanta retine ca intentia reala a partilor a fost de a incheia un contract
de intretinere, iar nu de vanzare-cumparare. Aceasta deoarece pe de o parte
vanzatorul si-a rezervat dreptul de uzufruct viager, iar cumparatorii si-au asumat
obligatia de a presta intretinere in favoarea reclamantului pe tot timpul vietii
acestuia. Pe de alta parte, din testamentul depus la fila 36 dosar, prin care
reclamantul a instituit pe parati legatari universali cu credinta ca acestia vor presta
intretinere si il vor inmormanta, testament revocat insa, rezulta cu claritate intentia
reclamantului de a instraina imobilul in schimbul asigurarii intretinerii pe timpul
vietii si inmormantarii conform datinilor.
Intrucat contractul incheiat de parti constituie un contract de intretinere, iar nu
vanzare-cumparare, nu se poate pune problema nulitatii contractului pentru lipsa
pretului, bunul fiind instrainat contra intretinerii, pretul fiind o prestatie accesorie
intretinerii.
Contractul de întretinere fiind un contract sinalagmatic, pentru neexecutarea
obligatiei de întretinere stabilita prin contract, beneficiarii întretinerii pot cere
rezolutiunea contractului în temeiul art. 1020 C.civ. Potrivit textului mentionat, o
conditie esentiala pentru desfiintarea contractului este ca neexecutarea sa fie
imputabila debitorului.Notiunea de întretinere include multiple prestatii, iar
executarea corespunzatoare a obligatiei de întretinere, când izvorul ei este un
contract, implica pe lânga prestatia materiala si o componenta psihologica, data de
caracterul “intuitu personae” al contractului de întretinere, care se întemeiaza, în
realizarea continutului sau economic, pe un raport de încredere si apropiere.
Or, în cauza, fata de declaratia martorului C. V. C., instanta retine conduita
culpabila a pârâtilor care, la scurt timp după ce au dobândit imobilul, l-au mutat pe
reclamant intr-o incapere improprie locuirii, numita de martor “cocina”, incaperea
fiind in suprafata de 2,5 mp pe 2 mp, unde reclamantul nu are decat un pat. Aceste
conditii de locuit sunt daunatoare starii de sanatate a reclamantului care, potrivit
actelor medicale depuse la dosar, este diagnosticat cu astm si cu afectiuni cardiace.
Pe langa acest aspect, paratii nu-si executa obligatia de a-i asigura
reclamantului cele necesare traiului, respectiv alimente, imbracaminte, nu-i spala
hainele, avand in vedere varsta inaintata a reclamantului, de 84 ani, si starea precara
de sanatate.
Declaratia martorului C. V. C. se coroboreaza cu cea a martorei G.E. din care
rezulta ca reclamantul se adreseaza vecinilor pentru a obtine mancare.
Instanta nu poate retine declaratiile martorilor propusi de catre parati, dat
fiind ca acestea sunt contradictorii, nu se coroboreaza cu nici o proba din dosar, sunt
aprecieri subiective ale martorilor si nu bazeaza pe aspecte percepute nemijlocit de
catre matori.
Raportat la aceste împrejurari, având în vedere prevederile art. 1020 C.civ.,
instanta va dispune rezolutiunea contractului din vina pârâtilor.

Tags: Rezoluţiune contract de întreţinere

Rezoluţiune contract de întreţinere.

Faţă de cererea reclamantei Ţ G formulată în contradictoriu cu paraţii
S V şi S M prin care solicită rezilierea contractului de vânzare cumpărare cu
clauză de întreţinere autentificat cu numărul n la BNP si repunerea părţilor în
situaţia anterioara
În motivare reclamanta arată că: la sfârşitul anului 2004, la solicitarea
pârâţilor, reclamanta a semnat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub
nr., prin care consimţea la transmiterea dreptului de proprietate asupra locuinţei
sale din Iaşi, , Judeţul Iaşi către pârâţi, cu obligaţia acestora de respecta dreptul
de abitaţie al reclamantei şi de a-i presta întreţinere până la sfârşitul vieţii
acesteia.
Reclamanta precizează că suma de 32.000 lei Ron stipulată în
contractul anterior menţionat nu a fost primită de către aceasta în momentul
semnării actului autentic (de altfel, nici notarul public nu a atestat că predarea
banilor s-a făcut în faţa sa), convenţia verbală a părţilor fiind aceea că pârâţii vor
achita lunar, din preţul apartamentului, câte o sumă constantă de bani
reclamantei, care va creşte o dată cu trecerea timpului. Iar acest lucru s-a şi
întâmplat – începând cu septembrie 2005, când pârâţii au început a expedia prin
mandat poştal sume de bani de câte 100 lei/lună, respectiv 150 lei/lună în anul
2006, apoi câte 200 lei/lună în anul 2007, 250 lei/lună în anul 2008, iar în prima
lună a anului 2009 – 300 lei Ron.
Reclamanta arată că motivul pentru care a acceptat încheierea contractului
anterior menţionat şi în condiţiile mai sus arătate a fost acela că pârâţii i-au
garantat că-şi vor respecta întrutotul, direct şi personal, obligaţia de a presta în
natură întreţinere reclamantei (constând în asigurarea hranei, îmbrăcămintei,
medicamentelor şi satisfacerea oricăror altor nevoi presupuse de un trai decent).
Reclamanta arată că la nici jumătate de an de la încheierea actului
translativ de proprietate, ambii pârâţi au plecat în străinătate , iar de atunci nu au
mai venit niciodată să o vadă pe reclamantă, nu au dat nici măcar telefon să vadă
dacă mai trăieşte.
Se precizează că în prezent reclamanta este grav bolnavă (cardiacă,
diabetică, are cataractă, psoriazis pe mâini şi picioare etc) şi are absolut nevoie
de îngrijire la domiciliu, iar pârâţii nu dau nici un semn că ar intenţiona
respectarea obligaţiei de întreţinere.
Reclamanta a depus la dosar copie după contractul de vânzare –
cumpărare .
Cererea reclamatei a fost scutita de plata taxei timbru cu motivarea ca
potrivit OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar, acesta reprezintă acea
formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un
proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea
unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, ajutor de care poate
beneficia orice persoană fizică având domiciliu sau reşedinţa obişnuită în
România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine faptul că venitul
mediu net lunar al reclamantei se situează sub nivelul de 500 lei , încadrându-se
astfel în dispoziţiile art. 8 alin.1 din OUG 51/2008. Astfel, obligarea
reclamantei la plata unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 1751,20 lei ar fi
în mod evident, o sarcină împovărătoare, descurajantă în demersul său juridic.
Pârâţii depun întimpinare arătând ca i-au achitat suma de 32.000 lei
ron, pentru a-şi stinge datoriile pe care le avea, parte formata din datoria
pe care o avea la persoana căreia îi vânduse imobilul, parte pentru a
achita alte datorii pe care le avea şi o suma suplimentara pentru alte
cheltuieli, astfel cum le-a solicitat reclamanta
Pârâţii au continuat sa aibă cu reclamanta o relaţie foarte buna, de 2
ori pe săptămâna mergeau la aceasta pentru ai duce cele necesare traiului,
sacose întregi cu produse, îi cumpărau medicamentele de care avea nevoie
si pe care le solicita, iar iarna ii făceau aprovizionarea cu toate cele
necesare, suplimentar altor ajutoare materiale sau financiare pe care i le
acordau. In acelaşi timp pârâţii au decis sa îi trimită lunar o suma de bani
care sa acopere cheltuielile de întreţinere si alte cheltuieli suplimentare pe
care aceasta le avea, respectiv pentru îngrijiri medicale sau pentru alte
cheltuieli casnice.
Mai mult: pârâţii arată că au solicitat ajutorul a doua persoane
distincte, vecine cu reclamanta, pentru a o ajuta la treburile casnice, pe
care le plăteau din banii proprii, insa acestea au fost alungate de
reclamanta si nu a acceptat sa fie ajutata.
In vara anului 2005, datorita faptului ca ambii pârâţi au plecat in
străinătate, la munca, pentru a-si putea respecta contractul încheiat si
pentru a o întreţine pe reclamanta in continuare, au trimis lunar sume de
bani care sa acopere parte din cheltuielile pe care le avea, excluzând
hrana şi medicamentele , pe care i le asigurau săptămânal.
Instnata deliberând asupra cererii reclamantei reţine ca între părţi a fost
încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauza de întreţinere
autentificat cu nr n
Aşa cum a arătat şi reclamanta pârâţii au achitat acesteia cu mandate
poştal ,lunar, sume de bani , care creşteau periodic.
Faţă de susţinerea reclamantei ca preţul de 320 000 000 lei vechi nu a
fost achitat de pârâţi instnata reţine ca reclamanta nu a administrat nici o
probă care sa înlăture cele consemnate în actul autentic şi anume ca preţul a
fost achitat integral de pârâţi şi primit de reclamantă, astfel încât o va înlătura .
In ce priveşte motivaţia reclamantei prin care susţine ca paraţii nu au
acordat întreţinere zilnică si suficienta traiului său, instanţa ia act de
înscrisurile depuse de pârâţi la dosar filele 60 -128 dosar prin care aceştia fac
dovada ca au făcut plaţi pentru consumul zilnic al reclamantei cum ar fi TV ,
energie electrica , reţete privind medicaţia, precum şi mandate poştale de
transmitere a sumelor de bani către reclamantă .
Aşa cum a afirmat şi reclamanta reclamanţii confirmă ca sunt plecaţi la
munca în Italia dar ca au plătit o femeie care sa o ajute pe parata în
gospodărie, fapt care a fost confirmat şi de martorii pârâţilor .
Reţine instanţa ca reclamanta a apelat si la ajutorul vecinilor pe care îi
plătea pentru serviciile făcute .
Astfel instanţa din materialul probator administrat în cauza constata ca
preţul de 320.000.000 a fost achitat de paraţi ca aceştia au prestat către
reclamantă întreţinere sub forma plăţii de sume de bani, plata utilităţilor si
a medicamentelor precum şi plata unor persoane pentru a o ajuta pe
reclamanta în gospodărie
Din cuprinsul contractului încheiat de părţi instanţa ia act ca acestea au
încheiat un contract de vânzare – cumpărare în care preţul de 320 000 000 lei
vechi a fost achitat integral de pârâţi, aceştia asumându-si si obligaţia de a
presta îngrijire si întreţinerea unui trai decent reclamantei .
Se reţine ca reclamanta a fost de acord ca parte din întreţinere sa fie
prestată prin plata periodica a unei sume de bani de către pârâţi.
Având în vedere natura juridica a obligaţiei de întreţinere faţă de care
reclamantă invocă nerespectarea ei de către pârâţi instanţa constată ca
pârâţii au transmis lunar reclamantei sume de bani pentru îngrijirea
reclamantei aşa cum aceasta a confirmat şi acceptat au achitat utilităţile
reclamantei depunând la dosar înscrisuri doveditoare si au plătit persoane
care sa o ajute pe reclamanta în gospodărie.
Astfel constatând ca obligaţia asumata de pârâţi de întreţinere şi
îngrijire a fost realizata de pârâţi şi întrucât în contract părţile nu au
identificat si alte obligaţii precise privind întreţinerea reclamantei , obligaţii
ce nu ar fi fost îndeplinite de pârâţi instanţa în conformitate cu dispoziţiile
art. 1169 Cod civil rap. la art. 1020 , 1021 Cod civil privind rezilierea
contractelor cu executare succesivă instanţa a respins cererea reclamantei.

Tags: Rezoluţiune contract de întreţinere

Rezoluţiune contract de întreţinere. Contract de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere. Natura juridica a convenţiei.

Prin cererea înregistrata sub numarul 16165/245/2008, reclamanta O. V. a chemat în judecata pe pârâtii A. G. si N. C. solicitând ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa dispuna rezolutiunea contractului de vânzare cumparare, cu clauza de întretinere si de pastrare a dreptului de habitatie viager.

În motivarea actiunii, reclamanta arata ca, la data de 20.02.1998 s-a încheiat contractul de vânzare cumparare între O. V. si O. G., în calitate de vânzatori si A. G. si N. C., în calitate de cumparatori, contract autentificat la BNP „S.B.”, având o clauza de întretinere si de habitatie viagera în favoarea vânzatorilor. Se arata în continuare ca, pe lânga pretul de 3 000 000 lei vechi, cumparatorii s-au obligat sa asigure întretinerea si îngrijirea potrivit unui trai decent, pe tot restul vietii si sa suporte cheltuielile de înmormântare pentru cei doi soti. Totodata, se precizeaza în cererea de chemare în judecata ca, pâna la decesul sotului reclamantei, pârâtii au asigurat în mod sporadic întretinerea, însa dupa acest moment acestia nu si-au mai îndeplinit obligatia de întretinere în niciun mod, de circa trei ani fiind plecati din tara.

Prin sentinta civila nr. 15475/19.12.2008 actiunea a fost admisa, instanta retinând urmatoarele:

La data de 20.02.1998, reclamanta O. V. si sotul acesteia, O. G., au încheiat un contract autentificat la BNP „S.B”, intitulat „contract de vânzare cumparare”, cu pârâtii A. (fosta L.) G. si N. C., prin care au înstrainat imobilul compus din o casa de locuit si teren intravilan în suprafata de 5818 m2, vânzatorii rezervându-si dreptul de habitatie asupra întregii case pâna la sfârsitul vietii. Pretul vânzarii înscris în contractul amintit este de 3000 lei, cumparatorii obligându-se, de asemenea, sa asigure „întretinerea si îngrijirea pentru un trai decent” vânzatorilor pe tot restul vietii acestora, suportând totodata si cheltuielile de înmormântare.

Pentru a se determina natura juridica a conventiei încheiate de parti trebuie stabilita obligatia principala fixata de acestea. În cazul de fata, când s-a înstrainat un bun atât în schimbul unei sume de bani cât si al întretinerii, pentru caracterizarea corecta a actului juridic încheiat este necesar sa se examineze, în raport de valoarea bunului transmis, care este obligatia principala, facând proportia dintre pretul în bani si cel în natura. Astfel, fata de obiectul contractului, respectiv o casa de locuit si un teren intravilan în suprafata de 5818 m2, raportat la pretul în bani, 3000 lei si la obligatia de întretinere stabilita fata de ambii soti vânzatori, este neîndoielnic faptul ca, obligatia principala avuta în vedere de parti la momentul încheierii contractului consta în întretinerea concretizata in cuprinsul conventiei pâna la sfârsitul vietii celor doi vânzatori.

Prin urmare, instanta apreciaza ca actul juridic încheiat între parti este un contract de întretinere. Asemenea contract este un contract nenumit, nefiind reglementat prin Codul civil, dar nici pus la îndoiala, prin art. 5 Cod civil fiind interzise numai conventiile contrare ordinii publice si bunelor moravuri.

Contractul de întretinere este un contract cu titlu oneros, în temeiul caruia una din parti transmite celeilalte proprietatea unuia sau mai multe bunuri în schimbul obligatiei pe care aceasta si-o asuma de a-i presta, în natura, cele necesare traiului în tot timpul vietii, fiind, în acelasi timp, si un contract aleatoriu, pentru ca durata obligatiei debitorului de a presta întretinere este în functie de moartea creditorului, „eveniment necert” în ce priveste data survenirii lui (art. 1635 Cod civil).

Prestarea întretinerii reprezinta, în sarcina debitorului, o obligatie de a face, cu caracter strict personal, care, în caz de neexecutare, determina rezolutiunea contractului respectiv, potrivit art. 1020 C.civ.

Rezolutiunea contractului este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalgamtic, constând în desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor în situatia avuta anterior încheierii contractului. Pentru ca rezolutiunea sa fie admisibila, urmatoarele conditii se cer a fi îndeplinite: una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i revin, neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a îndeplinit obligatia, debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus în întârziere. Caracterul alimentar al prestatiei în cazul contractului de întretinere nu mai necesita punerea în întârziere a debitorului, aceasta ultima conditie nemaifiind impusa în acest caz.

În ceea ce priveste celelalte conditii, instanta urmeaza a le analiza prin prisma probatoriului administrat în cauza.

Astfel, în ceea ce priveste prima cerinta, cea a neexecutarii obligatiei, instanta constata ca, potrivit contractului depus la dosar, pârâtii s-au obligat sa presteze întretinere nediferentiat reclamantei O.V. si sotului acesteia O.G., în contra unor bunuri imobile individualizate, dar fara specificarea regimului juridic al fiecaruia.

În raport de continutul acestui contract, obligatia de întretinere asumata de debitori are un evident caracter de indivizibilitate, fiind instituita în beneficiul a doi creditori, nefiind vorba de doua obligatii disjuncte pentru fiecare creditor în functie de numarul si/sau valoarea bunurilor obiect al contractului.

Debitorii nu s-au obligat sa presteze doua întretineri distincte, în contra a ceea ce a primit de la fiecare din creditori, ci o singura obligatie indivizibila în beneficiul a doi creditori în schimbul bunurilor acestora.

Prin modul în care partile au convenit, obligatia de întretinere a fost asumata de catre debitori în favoarea ambilor soti, chiar daca bunurile primite ar fi constituit doar proprietatea exclusiva a unui singur creditor al obligatiei, pluralitatea creditorilor neînsemnând, în mod neaparat, existenta unei pluralitati de raporturi obligationale.

Concluzionând, se constata ca obligatia de întretinere constituita în favoarea ambilor soti este indivizibila, întrucât partile contractante au „privit” obiectul sau „sub un raport de nedivizibilitate” (art. 1058 Cod civil).

Or, în cazul unei obligatii indivizibile, cu mai multi creditori, debitorul nu este primit sa o execute decât fata de toti împreuna, dat fiind ca obligatia indivizibila nu este susceptibila de executare partiala.

Potrivit certificatului de deces nr. 29 din data de 10.04.2000 eliberat de Primaria comunei Miroslava, Jud. Iasi, fila 7, sotul reclamantei, O. G. a decedat la data de 09.04.2000. Prin urmare, instanta urmeaza a analiza îndeplinirea obligatiei de întretinere fata de reclamanta creditoare O. V..

Fiind audiat de instanta, martorul G.D. arata ca are cunostinta de faptul ca ambii pârâti au plecat din tara cu aproximativ 5-6 ani în urma. Martorul precizeaza ca nu i-a vazut niciodata pe acestia sa aduca alimente sau bani reclamantei, el locuind în aceeasi comuna cu reclamanta, însa stie ca aceasta lucreaza prin sat pentru a se întretine.

Martora B. M. arata în fata instantei ca este vecina cu reclamanta, locuind în casa de vis-a-vis de aceasta, si nu a observat ca pârâtii sa fi trecut pe la reclamanta, cunoscând faptul ca acestia sunt plecati din tara de aproximativ 5 ani. De asemenea, martora precizeaza ca nu a auzit ca pârâtii sa fi trimis bani sau alimente reclamantei, aratând ca în urma cu un an reclamanta s-a îmbolnavit.

Fata de probatoriul administrat si având în vedere obligatia asumata prin contract de catre cei doi pârâti, si anume asigurarea întretinerii si a îngrijirii reclamantei pe tot timpul vietii acesteia, instanta apreciaza ca debitorii nu au executat aceasta obligatie.

În ceea ce priveste cea de a doua conditie, vinovatia pârâtilor, instanta constata ca neexecutarea nu s-a datorat unei cauze independente de vointa pârâtilor, ci este imputabila debitorilor. Astfel cum rezulta din probatoriul cauzei, pârâtii au plecat din tara de aproximativ 5-6 ani, timp în care nu au facut nici un demers în a-si executa obligatia de întretinere asumata prin contract fata de reclamanta. Prezumtia de vina instituita în cazul raspunderii contractuale nu a fost rasturnata, instanta retinând prin urmare ca si aceasta din urma conditie este îndeplinita.

Tags: Rezoluţiune contract de întreţinere

Rezoluţiune contract de întreţinere. Evacuare – neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere

Rezoluţiune contract de întreţinere. Evacuare – neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere – sentinţa civilă nr.926/24.06.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă, reclamanta ŢŞ, i-a chemat în judecată pe pârâţii GV şi GM, solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunţa, instanţa să dispună rezoluţiunea contractului de întreţinere nr. 276/21.04.2008 al BNP SC, să se dispună evacuarea pârâţilor din locuinţa sa pentru lipsa titlului locativ, urmând ca aceştia să fie obligaţi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

În motivarea acţiunii, întemeiată în drept pe disp. art. 1020, 1021 cod civil, reclamanta a arătat că prin contractul de întreţinere menţionat mai sus, pârâţii s-au obligat, în schimbul transmiterii dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 13.992 mp, să o întreţină pe tot timpul vieţii, asigurându-i, în limitele unui trai decent, alimentaţia zilnică, menajul, lemnele de foc, efectuând treburile gospodăreşti curente, acoperind eventualele sale nevoi financiare, îngrijire în caz de boală, medicamente şi asistenţă medicală de specialitate, iar la deces să o înmormânteze după obiceiul locului. Că, nici una din obligaţiile asumate de pârâţi nu au fost respectate de aceştia, a fost nevoită să-şi asigure singură cele necesare traiului, să-şi administreze gospodăria şi să aibă grijă de animale, muncind efectiv la strânsul fânului şi tocmind pe cheltuiala sa diverse persoane să o ajute în gospodărie.

A mai arătat că în vara anului 2008, în timp ce clădea o claie de fân, a căzut şi a suferit mai multe leziuni, a fost internată o perioadă de timp în spital, însă pârâţii nu au vizitat-o niciodată şi nu s-au interesat de starea sa de sănătate. Că, în perioada în care a fost internată în spital, au modificat fără acordul său o parte din anexele gospodăreşti şi s-au instalat în propria gospodărie fără a avea nici un titlu. A mai arătat reclamanta că dese ori a fost agresată de pârâţi şi întrucât aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, a promovat prezenta acţiune.

La data de 12 octombrie 2009, pârâţii au depus la dosar o întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu rezoluţiunea contractului, întrucât din culpa reclamantei nu pot îndeplini obligaţiile stipulate în contract, menţionând că reclamanta a fost cea care de nenumărate ori i-a rugat să se mute în gospodăria ei şi le-a pus la dispoziţie un grajd pentru a-şi amenaja o locuinţă pentru întreaga familie. Că, înainte de autentificarea contractului din litigiu, reclamanta le-a testat jumătate din averea sa, conform testamentului autentificat sub nr. 199/2008, rugându-i să se mute în gospodăria ei.

Pârâţii au mai arătat că niciodată nu au agresat-o pe reclamantă, iar reclamaţiile acesteia la poliţie au evidenţiat faptul că ei îi aparţine culpa în ceea ce priveşte relaţiile dintre părţi.

Prin cererea reconvenţională, pârâţii au solicitat ca instanţa să o oblige pe reclamantă la plata sumei de 34.000 lei, reprezentând contravaloarea investiţiilor efectuate în gospodăria acesteia, să se instituie în favoarea lor un drept de retenţie asupra imobilului la care au făcut investiţii, până la achitarea integrală a debitului, cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, întemeiată pe disp. art. 992, 1444 cod civil şi art. 274 cod proc. civilă, pârâţii au arătat că reclamanta este mătuşa pârâtei GM, a insistat să încheie contractul de întreţinere şi după încheierea acestuia s-au mutat din comuna Fundu Moldovei, în domiciliul reclamantei pentru a o putea ajuta efectiv în gospodărie. Că, în acest sens, reclamanta le-a pus la dispoziţie un grajd de circa 10 m lungime, aflat într-o stare avansată de degradare, pe care parţial l-au transformat în locuinţă, iar o parte din el l-au adaptat pentru adăpostirea animalelor reclamantei.

Au arătat pârâţii că având acordul reclamantei au efectuat următoarele renovări şi investiţii: au renovat parte din grajd destinată pentru animalele reclamantei, în sensul că au schimbat podeaua şi au turnat beton, au edificat trei standuri noi din lemn pentru vite, în continuarea grajdului au amenajat o cameră – dormitor de 3×2 m, o bucătărie, un hol şi o verandă, în spatele dormitorului au edificat o cameră mai mică, care nu este terminată, au renovat şura de lemne, au efectuat garduri noi şi au renovat podeţul de acces din drum în gospodărie..

Prin sentinţa civilă nr.926/24.06.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc instanţa a admis atât acţiunea principală cât şi cererea reconvenţională, reţinând că între părţi s-a încheiat contractul de întreţinere autentificat sub nr. 276/21.04.2008, potrivit căruia reclamanta i-a transmis pârâtei GM, nepoata sa, cât şi soţului acesteia GV, suprafaţa de 13.992 mp, identică cu parc. nr. 694/25 şi 694/34 din CF 3584 a com. cad. Pojorâta, iar în schimbul transmiterii dreptului de proprietate asupra terenului, pârâţii s-au obligat să o întreţină pe tot timpul vieţii, asigurându-i, în limitele unui trai decent, alimentaţia zilnică, menajul, lemnele de foc, efectuând treburile gospodăreşti curente, acoperind eventualele sale nevoi financiare, îngrijire în caz de boală, medicamente şi asistenţă medicală de specialitate, iar la deces să o înmormânteze după obiceiul locului. Că, nici una din obligaţiile asumate de pârâţi nu au fost respectate de aceştia, a fost nevoită să-şi asigure singură cele necesare traiului, să-şi administreze gospodăria şi să aibă grijă de animale, muncind efectiv la strânsul fânului şi tocmind pe cheltuiala sa diverse persoane să o ajute în gospodărie.

După încheierea acestui contract, o perioadă de timp, pârâţii au făcut naveta din comuna Fundu Moldovei în domiciliul reclamantei pentru a o ajuta la treburile gospodăreşti şi a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, după care s-au mutat în domiciliul acesteia întrucât le-a fost pus la dispoziţie un grajd vechi pe care pârâţii l-au renovat în sensul că o parte din el l-au folosit ca şi locuinţă, iar o parte l-au amenajat pentru ca reclamanta să-şi poată ţine vitele.

Părţile au avut de-a lungul timpului mai multe conflicte generate de conduita reclamantei care este o fire foarte dificilă, era permanent nemulţumită de modul în care pârâţii efectuau treburile gospodăreşti, motiv pentru care la un moment dat aceştia au părăsit gospodăria reclamantei dar au revenit la insistenţele acesteia.

Susţinerile reclamantei în sensul că a fost agresată de pârâţi, nu au fost dovedite, din adresa nr. 458050/04.03.2010 a Poliţiei comunei Pojorâta rezultând că reclamanta i-a reclamat de mai multe ori pe pârâţi, însă de fiecare dată împotriva acestora s-au întocmit referate cu propunere de neîncepere a urmăririi penale.

Prin urmare, nici susţinerile acesteia referitoare la faptul că a fost lovită de pârâţi, nu pot fi primite de instanţă, martorii arătând că a căzut de pe claie, iar în perioada în care a fost spitalizată, pârâţii au vizitat-o de mai multe ori.

Este cert faptul că între părţi există o stare conflictuală care nu mai poate fi continuată, motiv pentru care instanţa va dispune rezoluţiunea contractului de închiriere nr. 276/2008 reţinând culpa reclamantei în ceea ce priveşte neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către pârâţi, constând în aceea că este o persoană în vârstă, este bolnavă, este o fire foarte dificilă, i-a alungat de pârâţi de mai multe ori din gospodăria ei, iar apoi a insistat să revină. De altfel, reclamanta a avut pe rolul judecătoriei şi alte acţiuni similare prin care s-a dispus rezoluţiunea contractelor încheiate cu alte persoane din aceleaşi motive.

Pe cale de consecinţă, se va dispune rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat sub nr. 276/1 aprilie 2008 de BNP SC şi ca o consecinţă a acestui fapt, se va dispune evacuarea pârâţilor din gospodăria reclamantei.

Prin sentinţa civilă nr. 610/27.04.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă cererea având ca obiect „ordonanţă preşedinţială”, formulată de reclamantă împotriva pârâţilor şi s-a dispus evacuarea acestora din gospodăria reclamantei.

Întrucât soluţia dată în dosarul de mai sus este vremelnică, urmează ca în speţă să se dispună evacuarea pârâţilor, în cauză nefăcându-se dovada certă a faptului că aceştia au părăsit locuinţa reclamantei.

Se va admite cererea reconvenţională formulată de pârâţi şi se va constata că aceştia au făcut lucrări în gospodăria reclamantei în valoare totală de 25.882 lei, conform expertizei construcţii efectuată în cauză, ce va fi omologată de instanţă.

Pârâţii au dovedit cu probele administrate în cauză faptul că au efectuat lucrările cu valoarea menţionată mai sus în gospodăria reclamantei, lucrări care îi profită acesteia, care au fost efectuate cu acordul ei şi care nu ţin de obligaţia de întreţinere a acesteia aşa cum în mod eronat a arătat aceasta, iar neobligarea reclamantei la plata contravalorii lucrărilor ar reprezenta o îmbogăţire fără justă cauză a acesteia.

Efectuarea acestor lucrări nu a fost contestată de către reclamantă, a fost dovedită cu martorii audiaţi în cauză, au fost evidenţiate în expertiză, iar pârâţii au depus la dosar (filele 84 – 87), facturi şi chitanţe privind achiziţionarea unor materiale de construcţii ce au fost cumpărate după încheierea contractului de întreţinere.

Tags: Rezoluţiune contract de întreţinere