Proiectul de lege privind Codul Civil, adoptat astăzi de Guvern, este un cod modern, care răspunde nevoilor societăţii româneşti şi vizează modernizarea statului român, a afirmat primul-ministru Emil Boc.
„În primul rând aş vrea să subliniez faptul că acest Guvern are voinţa şi capacitatea de a realiza reformele structurale din societatea românească” a subliniat premierul.
La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că „modernizarea justiţiei, administraţiei şi a statului în general nu vor fi posibile fără schimbarea mentalităţilor din societatea noastră. Adoptarea codurilor din justiţie vor constitui pasul decisiv în schimbarea în profunzime a matricei relaţiilor sociale şi, implicit, a mentalităţilor”.

Proiectul noului Cod civil încorporează totalitatea reglementărilor referitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale. În plus, consecvenţa a obligat ca opera de codificare să aibă în vedere şi dispoziţiile de drept internaţional privat.

Proiectul Noului Cod civil este structurat pe şapte cărţi, precedate de un titlu preliminar:

– Cartea I, Despre persoane, va avea ca obiect de reglementare capacitatea civilă a persoanei fizice şi juridice şi va reintroduce în Codul civil dispoziţiile principalelor legi speciale în această materie.

– Cartea a II-a, Despre familie, propune, în primul rând, o regândire a modalităţii de reglementare a materiei familiei, renunţându-se la ideea unui cod distinct care să guverneze acest domeniu, aşa cum există în prezent.

– Cartea a III-a, Despre bunuri, unifica dispoziţiile în materia bunurilor, a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale, unele existente în reglementări disparate, ţinând cont de soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă în acest domeniu.

– Cartea a IV-a, Despre moştenire şi liberalităţi, reglementează materia succesiunilor şi liberalităţilor, în redactarea acesteia pornindu-se de la necesitatea revizuirii unor instituţii precum testamentul, rezerva succesorală sau raportul succesoral.

– Cartea a V-a, Despre obligaţii, urmăreşte o abordare unitară a raporturilor obligaţionale, în sensul renunţării la diviziunea tradiţională în raporturi civile şi raporturi comerciale, şi asigurarea unei protecţii corespunzătoare a consumatorilor, perspectivă ce se va reflecta în dispoziţiile referitoare la formarea contractului, integrarea clauzelor-standard în contract, reducerea clauzei penale, repararea prejudiciului nepatrimonial ş.a.

– Cartea a VI-a, Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor, preia, cu îmbunătăţiri substanţiale, prevederile Decretului nr.167/1958, sistematizate pe probleme specifice (dispoziţii generale, termenul prescripţiei extinctive, cursul prescripţiei extinctive, împlinirea prescripţiei extinctive), la care se va adăuga o reglementare generală a termenelor de decădere, aceasta din urmă constituind o noutate absolută în dreptul civil român.

– Cartea a VII-a, Dispoziţii de drept internaţional privat consacră autonomia de voinţă a soţilor, în sensul posibilităţii de a alege, în anumite limite, legea aplicabilă regimului matrimonial, reflectându-se, astfel, principiul instituit prin Convenţia de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabilă regimurilor matrimoniale şi reafirmat în Cartea verde a Comisiei Europene privind elaborarea unui Regulament european referitor la conflictele de legi în materia regimurilor matrimoniale, competenţa şi recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti.
Elaborarea unui nou Cod civil a fost impusă de necesitatea unificării normelor care guvernează raporturile de drept privat, în contextul în care la momentul actual, anumite materii sunt reglementate prin norme separate, ce au suferit modificări numeroase, operate, în special, în perioada comunistă.

Guvernul a aprobat astăzi un Memorandum cu tema „Îmbunătăţirea mediului de afaceri – reducerea/simplificarea procedurilor administrative de autorizare a întreprinderilor”.

Memorandumul vizează reducerea a peste 20 de proceduri de autorizare şi generalizarea implementării autorizării tacite pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul Programului Naţional de Reforme 2008-2010 (PNR), respectiv prin Planul de acţiuni suplimentare pentru implementarea PNR 2008-2009, ca răspuns la recomandările specifice de ţară formulate de Comisia Europeană în Raportul strategic din 2007 şi 2008 referitoare la îmbunătăţirea mediului de afaceri.
Ministerul responsabil, MIMMCMA, a urmărit pe parcursul anului 2008 implementarea celor 2 acţiuni, astfel: a identificat cu ministerele responsabile un număr de 21 de autorizaţii care pot fi eliminate şi a promovat proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr. 27/2003 privind procedura autorizării tacite. Schimbarea formulei guvernamentale nu a mai permis aprobarea calendarului de reducere a procedurilor de autorizare identificate şi a proiectului de OUG la termenele planificate. În consecinţă în Raportul de implementare al PNR pe anul 2008 nu au putut fi menţionate progrese în implementarea acestor acţiuni.
DAE este coordonatorul naţional pentru implementarea PNR şi, în acest context, va trebui să urmărească îmbunătăţirea continuă a mediului de afaceri ca factor în încurajarea spiritului antreprenorial.
În perioada următoare, este necesară urgentarea demersurilor naţionale pentru remedierea deficienţelor semnalate de Comisia Europeană în urma evaluării Raportului de implementare a PNR pe anul 2008, prin care se constată întârzierea implementării celor două acţiuni. În consecinţă, pe parcursul anului 2009, trebuie adâncit procesul de examinare a procedurilor de autorizare/licenţiere din perspectiva solicitată de mediul de afaceri, prin:
– definirea calendarului de eliminare a celor 21 de proceduri de autorizare identificate de către autorităţile implicate în cadrul exerciţiului de examinare a legislaţiei din 2008 şi prevederea eliminării acestora până la sfârşitul lunii iunie 2009;
-continuarea procesului de examinare a procedurilor de autorizare la nivelul autorităţilor emitente din perspectiva aplicării principiului “Gândiţi mai întâi la scară mică” pentru identificarea celor mai împovărătoare proceduri de autorizare şi aprobarea până la 31 mai a.c. a calendarului de eliminare a acestora;
-promovarea proiectului de OUG pentru modificarea şi completarea proiectului de OUG nr. 27/2003 privind procedura autorizării tacite şi adoptarea de către Guvern până la data de 30 aprilie a.c.
Memorandumul aprobat astăzi este un demers important în ceea ce priveşte utilizarea principiului european „Gândiţi mai întâi la scară mică”, în promovarea de reglementări mai favorabile dezvoltării întreprinderilor. Administraţia trebuie să nu mai considere întreprinderile o sursă de venit, ci un motor al dezvoltării şi pentru aceasta trebuie să abordeze evaluarea reglementărilor în vigoare şi elaborarea de noi acte normative din perspectiva întreprinderilor.

Măsurile adoptate astăzi vizează următorul impact:

– ameliorarea accesului pe piaţă al întreprinderilor prin utilizarea unor proceduri simplificate;

– susţinerea implementării Directivei servicii nr. 2006/123, având în vedere că cele 21 de proceduri de autorizare inventariate în 2008 se referă la simplificarea administrativă cerută de directivă, respectiv pentru unele activităţi din construcţii, energie electrică şi gaze naturale, viticultură, transporturi, turism

– dezvoltarea serviciilor de e-guvernare la nivelul întregii administraţii ca efect al implementării tacite.

Proiectele de lege privind Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă au fost adoptate de Guvern, în şedinţa de astăzi, a precizat primul-ministru Emil Boc.

“Astăzi am dat startul în Guvern adoptării proiectelor de acte normative care modernizează România. Am început cu Justiţia. Am adoptat proiectul cu privire la codul penal, codul de procedură penală şi codul de procedură civilă. Sunt acte normative care modernizează întregul sistem judiciar din România”, a afirmat premierul Emil Boc.

Şeful Executivului a arătat că modificările aduse vizează reducerea duratei proceselor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, în special în materie civilă şi penală, reducerea costurilor legate de administrarea Justiţiei şi costurile pe care cetăţenii le plătesc în raport cu actul de Justiţie.

De asemenea, adoptarea celor trei proiecte de lege au în vedere compatibilizarea prevederilor din Codul penal, din Codul de procedură penală, din Codul de procedură civilă cu reglementările europene în materie, asigurând protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti la standarde europene, precum şi întărind autoritatea statului.

“Adoptarea acestor coduri răspunde exigenţelor Comisiei Europene de a finaliza, în vederea ridicării monitorizării pe Justiţie, a acestor acte normative extrem de importante pentru modernizarea Justiţiei din România”, a adăugat primul-ministru.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a menţionat că cele trei Coduri vor fi trimise Parlamentului pentru a fi dezbătute în procedură de urgenţă. “Adoptarea celor trei Coduri de către Guvern reprezintă un mesaj clar de continuare a reformei în justiţie”, a subliniat ministrul Justiţiei, adăugând că noile reglementări vor fi implementate într-o perioadă de un an şi jumătate – doi ani.