Amendă contravenţională

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 114/2011

Şedinţa publică de la 07 Februarie 2011

:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1069/199/2010 reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Filipeşti, judeţul Bacău a solicitat înlocuirea amenzii contravenţionale aplicate intimatului-contravenient R. D. B. cu sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

În motivarea sesizării, petentul a arătat că prin procesul-verbal anexat, intimatul a fost sancţionat cu amendă contravenţională, sumă ce constituie venit la bugetul local al comunei.

S-a încercat recuperarea acestei creanţe, dar nu s-au identificat bunuri care să poată fi supuse executării silite.

Datorită imposibilităţii de a recupera această creanţă, a formulat prezenta cerere pentru înlocuirea amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii.

Părţile au fost legal citate.

La termenul din 17.01.2011 instanţa, din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria AY nr. 2994469 din 20.11.2007 pârâtul a fost sancţionat cu amendă contravenţională.

Deşi s-a încercat executarea silită, amenzile nu au fost achitate.

Dând eficienţă dispoziţiilor art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii, instanţa va analiza mai întâi excepţia dirimantă şi absolută a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei

Excepţia invocată este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor din art. 9 al OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor ,,(1) Prestarea unei activităţi în folosul comunităţii poate fi stabilită numai prin lege şi numai pe o durată ce nu poate depăşi 300 de ore.

(2) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) se stabileşte alternativ cu amenda.

(3) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.

Aşadar, articolul 9 din OG 2/2001 reglementează procedura de înlocuire a sancţiunii amenzii cu cea privind obligarea prestării la muncă, indicând totodată şi autoritatea care poate solicita acest lucru, precizând în mod expres că ,,organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată”.

În cauză, din analiza procesului verbal de constatare a contravenţiei aflat la dosarul cauzei, rezultă că organul constatator este Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bacău – Poliţia Filipeşti, rezultând cu evidenţă că, în raport cu dispoziţiile legale menţionate, Unitatea Administrativ Teritorială Filipeşti, judeţul Bacău nu are calitate procesuală activă în a solicita înlocuirea sancţiunii amenzii cu cea privind obligarea prestării la muncă în folosul comunităţii.

Unitatea Administrativ Teritorială are atribuţii de executare a sumelor care se fac venit integral la bugetele locale, prin organele de specialitate, în condiţiile art. 39 din OG 2/2001.

În consecinţă, în temeiul art. 9 din OG2/2001 va admite excepţia invocată şi va respinge cererea reclamantei pentru lipsa calităţii procesuale active a acesteia.

Etichete: amenda contravenţionala

Amendă contravenţională

Dosar nr. 5157/333/2008
TRIBUNALUL VASLUI
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1510
Şedinţa publică de la 16 Noiembrie 2009
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE CORINA-SUZANA ARTENE
Judecător LAURA-MONICA BALAN
Judecător RADU OANĂ
Grefier FLORENTINA POPA

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul SC.T SRL. Vaslui cu sediul în în contradictoriu cu intimatul Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi – O.J.P.C.Vaslui cu sediul în Galaţi, str.A.I.Cuza, nr. 45 bis, bl.Cristal ,sc.2, et.3, jud.Galaţi împotriva sentinţei civile nr.955 din 17.03.2009 dată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr.5157/333/2008, având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică la pronunţare au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-au citit şi verificat actele şi lucrările dosarului, de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din data de 09.11.2009, consemnându-se în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie şi când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, 16.11.2009.

S-a trecut la deliberare conform art. 256, Cod proc.civilă, dându-se decizia de faţă;

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de faţă,

Prin sentinta civila nr. 955/17-03-2009, pronunţată în cauza înregistrată sub nr. 5157/333/2008, Judecatoria Vaslui a respins plângerea formulată de către petenta S.C.’’T’’S.R.L. Vaslui împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0179565 întocmit la data de 13.10.2008 de agentul constatator al intimatului Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi – OJPC Vaslui.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut faptul că prin procesul – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0179565 întocmit la data de 13.10.2008 de agentul constatator al intimatului Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi – OJPC Vaslui, petenta SC T SRL Vaslui a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 2000 lei şi s-a dispus oprirea temporară de la comercializare, până la eliminarea deficienţelor, pentru produsele Fetească Regală, Zghihara de Huşi şi băutură de fermentaţie liniştită Morăriţa, pentru săvârşirea contravenţiei incriminate la art. 7 lit. b prima liniuţă din OG 21/1992 rep.

Pentru aplicarea acestor sancţiuni, s-a reţinut în sarcina petentei că la data de 10.10.2008 comercializa în sistem en-gros produsele Fetească Regală, Zghihara de Huşi şi băutură de fermentaţie liniştită Morăriţa, deşi pe eticheta acestor produse nu erau înscrise informaţiile obligatorii corecte şi complete prevăzute în Legea 244/2002 rep., HG nr. 1134/2002, Ordin 52/2003 şi HG 106/2002.

Astfel, la produsul Fetească Regală demisec DOC (producător Jidvei SRL) menţiunea privind denumirea de origine Târnave Jidvei este inscripţionată pe contraeticheta produsului, contrar dispoziţiilor art. 25 şi 27 din Ordinul 52/2003; pe eticheta principală există inscripţionată doar denumirea de marca JidveiR. La produsele Zghihara de Huşi şi Busuioacă de Bohotin (producător SC SPEED SRL Huşi) din denumirea produsului lipseşte menţiunea privind categoria de calitate a vinului; pe eticheta principală există numai denumirea soiului, iar pe eticheta secundară (contraetichetă) există menţiunea vin cu indicaţie geografică. Operatorul economic comercializează produsul băutură fermentată liniştită Morăriţa (producător SC Casa de vinuri Dealul Morii SRL Bacău) la care informaţiile şi ilustraţiile de pe eticheta produsului sunt de natură să inducă in eroare consumatorii: pe etichetă există menţiunea Casa de vinuri Dealul Morii şi ilustraţia unui teren cu vie şi butoaie iar din lista ingredientelor (sirop de glucoză/fructoză, zahăr, îndulcitori, apă demineralizată, acid citric, cultură de drojdie selecţionată, colorant, zahăr caramelizat) şi din denumirea produsului scrisă cu caractere mici (băutură fermentată liniştită) reiese că produsul nu este de natură vitivinicolă. La acest produs nu se menţionează numele specific sau codul CE pentru îndulcitorul utilizat şi nici categoria ingredientului pentru acidul citric utilizat la fabricarea produsului.

Sub aspectul legalităţii, instanţa de fond a reţinut că procesul – verbal de contravenţie a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispoziţiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa de fond a reţinut că apărările petentei vizează cu precădere interpretarea dispoziţiilor textului de incriminare a contravenţiei reţinute. Astfel, petenta a susţinut că nerespectarea de către producător a unor dispoziţii legale (în cazul de faţă privind etichetarea produselor), nu poate atrage sancţionarea distribuitorului. Instanţa de fond a reţinut că aceste susţineri sunt neîntemeiate.

În primul rând, sancţiunea aplicată a vizat comercializarea unor produse necorespunzătoare, iar nu nerespectarea dispoziţiilor legale privind etichetarea. În al doilea rând, a interpreta textul de lege menţionat în sensul arătat de petentă ar însemna, în fapt, lipsirea acestuia de efecte juridice concrete deoarece în mod obiectiv, distribuitorii nu pot avea un control asupra calităţii produsului.

A apreciat instanţa de fond că scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestei obligaţii în sarcina distribuitorilor a fost tocmai acela de a împiedica comercializarea unor produse ce nu corespund rigorilor legii şi, pe cale de consecinţă, asigurarea unei protecţii eficiente a consumatorilor. În mod concret, distribuitorii pot şi trebuie să acţioneze ca un filtru între producători şi consumatori prin refuzul de a comercializa produse ce nu corespund condiţiilor prescrise de lege sau declarate.

Cu privire la împrejurările de fapt reţinute de agentul constatator, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 27 din Ordinul 52/2003 indicaţiile obligatorii (denumirea de origine este, conform art. 25 lit. b din acelaşi act normativ o indicaţie obligatorie) se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Ori, la produsul Fetească Regală demisec DOC (producător Jidvei SRL) menţiunea privind denumirea de origine Târnave Jidvei este inscripţionată pe contraeticheta produsului. La produsele Zghihara de Huşi şi Busuioacă de Bohotin (producător SC SPEED SRL Huşi) din denumirea produsului lipseşte menţiunea privind categoria de calitate a vinului; pe eticheta principală există numai denumirea soiului, iar pe eticheta secundară (contraetichetă) există menţiunea vin cu indicaţie geografică deşi, potrivit art. 25 lit. a şi 27 din Ordinul 52/2003 categoria de calitate a vinului reprezintă o menţiune obligatorie ce trebuie consemnată în eticheta produsului. În ceea ce priveşte băutura fermentată liniştită Morăriţa (producător SC Casa de vinuri Dealul Morii SRL Bacău), instanţa reţine că, deşi eticheta (aflată în copie la fila 15) este de natură să conducă la concluzia că este vorba de un produs de natură vitivinicolă, din lista de ingrediente reiese în mod evident contrariul.

Totodată, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 4 alin. 1 lit. a din HG 106/2002 – Normele metodologice privind etichetarea produselor, informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achiziţionarea produselor, în privinţa: a) caracteristicilor alimentului şi în special a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei sale, precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie.

Pentru aceste motive, instanţa de fond a respins plângerea ca neîntemeiată şi va menţine procesul verbal contestat.

Împotriva sentinţei civile nr. 955/17-03-2009 a Judecătoriei, petenta S.C.’’T’’S.R.L. Vaslui a declarat recurs .

Astfel, recurenta S.C.’’T’’S.R.L. Vaslui a învederat faptul că sentinţa civilă nr. 955/17-03-2009 este nelegala si netemeinica, solicitând reanalizarea întregului material probatoriu. Precizează recurenta S.C.’’T’’S.R.L. Vaslui că a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0179565 întocmit la data de 13.10.2008 de agentul constatator al intimatului Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi – OJPC Vaslui, întrucât dispoziţiile art. 7 lit. b prima linie din OG nr. 21/1992 au fost interpretate in mod tendentios. Apreciaza recurenta ca in cazul neindeplinirii conditiilor de etichetare, sanctiunea si persoana sunt cu totul altele decat cele stabilite in actul sanctionator contestat. Doar neindeplinirea conditiilor cu privire la calitatea vinului datorate depozitarii necorespunzatoare, vanzarii peste termenul de garantie si altele asemenea, prevazute de art. 4 si art. 5 din OG nr. 21/1992, sunt cele care atrag răspunderea distribuitorului în baza art. 7.

Recurenta şi-a motivat în drept cererea pe dispozitiile art. 299 si urm, art. 3041 Cpc, OUG nr. 2/2001, OG nr. 21/1992.

Intimatul Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi – OJPC Vaslui a depus intampinare, solicitand, in esenta, respingerea recursului intrucat instanta de fond a retinut corect ca recurenta a savarsit fapta contraventionala constata. Operatorul economic a neglijat, la receptia calitativa a produselor, ca elementele de pe eticheta sa cuprinda toate informatiile obligatorii, complete si corecte.

În recurs, nu s-au depus înscrisuri noi.

Analizînd actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurentă, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 Cpc, instanta constată că recursul declarat în cauză este neintemeiat, pentru urmatoarele motive:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0179565 întocmit la data de 13.10.2008, recurenta S.C.’’T’’S.R.L. Vaslui a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 2000 lei şi s-a dispus oprirea temporară de la comercializare, până la eliminarea deficienţelor pentru produsele Fetească Regală, Zghihara de Huşi şi băutură de fermentaţie liniştită Morăriţa, pentru săvârşirea contravenţiei incriminate la art. 7 lit. b prima liniuţă din OG 21/1992, întrucât pe eticheta respectivelor produse nu erau înscrise informaţiile obligatorii corecte şi complete prevăzute în Legea 244/2002 rep., HG nr. 1134/2002, Ordin 52/2003 şi HG 106/2002.

Instanta de fond a facut o corecta analiza a faptelor contraventionale constatate si a temeiurilor de drept retinute in cuprinsul procesului – verbal contestat. Intimata a constatat deficiente in ceea ce priveste etichetele la produsele Fetească Regală, Zghihara de Huşi şi băutură de fermentaţie liniştită Morăriţa, recurenta depunând la dosarul instantei de fond doar o singura eticheta. Analizand eticheta produsului bautura de fermentatie linistita Morarita (fila 15) se constata ca acesta nu este de natura vitivinicola, in contradictie cu ilustratiile si provenienta – Casa de Vinuri Dealu Morii. In mod corect a retinut agentul constatator ca informaţiile şi ilustraţiile sunt de natura să induca în eroare consumatorii.

Distribuitorii au obligaţia, conform art. 7 lit. b prima liniuţă din OG 21/1992, să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi respectă condiţiile prescrise sau declarate, obligaţie ce implica inclusiv verificarea conformitaţii produselor achizitionate cu eticheta aplicata si cu informatiile mentionate in cuprinsul acesteia.

Raportat la cele expuse, instanţa de recurs reţine ca recursul declarat este neintemeiat, astfel incat, potrivit prevederilor art. 312 al.1 Cpc, va fi respins, iar sentinţa recurată mentinuta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta SC.”T” SRL.Vaslui împotriva sentinţei civile nr. 955/17.03.2009 pronunţată de Judecătoria Vaslui, pe care o menţine.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 16 Noiembrie 2009

Etichete: amenda contravenţionala, OG nr. 21/1992, OG nr.2/2001, plângere contravenţională

Contravenţie. Individualizarea sancţiunii. Înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu avertisment

Tip: Decizie
Nr./Dată: 7 (06.01.2006)
Autor: Tribunalul Tulcea

Potrivit dispozitiilor art. 5 alin.5 din O.G. nr.2/2001, sanctiunea contraventionala stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite.

În speta, prima instanta a constatat ca societatea petenta a fost sanctionata contraventional pentru faptul ca a emis 6 bonuri fiscale prin aparatul de marcat electronic, însa bunurile livrate au fost consemnate numai generic.

S-a apreciat ca organul constatator a facut o aplicare gresita a prevederile art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, întrucât sanctiunea aplicata nu este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite, respectiv nu s-a avut în vedere ca în intervalul de timp în care au fost emise bonurile fiscale, magazinul era gestionat de catre Cîârjan Ana, în vârsta de 71 ani, care prezenta deficiente de cunoastere a normelor legale si ca societatea se afla la prima abatere de acest gen.

În consecinta, instanta a admis plângerea contraventionala si a modificat procesul-verbal de contraventie contestat, înlocuindu-se sanctiunea amenzii contraventionale cu cea a avertismentului, exonerându-se petenta de plata amenzii.

Argumentele prezentate de catre instanta de fond pentru înlocuirea sanctiunii aplicate cu sanctiunea avertismentului nu se justifica, întrucât nu intra în atributiile gestionarului, a carui vârsta înaintata a fost invocata în cauza, sa asigure adaptarea casei de marcat pentru emiterea bonurilor fiscale cu toate elementele prevazute de lege si nici cunoasterea legislatiei la zi, aceste obligatii revin reprezentantilor societatii.

De asemenea, împrejurarea sa petenta se afla la prima abatere nu a fost probata, ci doar invocata de catre aceasta.

Sub aspectul modului de individualizare a sanctiunii, este de subliniat ca fapta comisa, prin natura si consecintele pe care le poate produce evaziunea fiscala prezinta un grad de pericol care justifica aplicarea amenzii contraventionale, cu atât mai mult cu cât organul constatator a manifestat indulgenta aplicând amenda într-un cuantum îndreptat spre limita minima prevazuta de lege.

Instanta de recurs, tinând cont de aceste consideratii, a admis recursul declarat de organul constatator, a modificat sentinta civila atacata si a respins plângerea contraventionala ca nefondata.

Etichete: amenda contravenţionala, individualizarea sancţiunii, O.G. nr.2/2001

Înlocuirea amenzii contravenţionale cu obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 417 (18.02.2009)
Autor: JUDECĂTORIA MANGALIA
Domenii asociate: amenzi

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia la data de 24.11.2008 petentul I.P.J. Constanţa prin Poliţia Municipiului Mangalia a chemat în judecată pe intimatul contravenient GH solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună înlocuirea amenzii contravenţionale în sumă de 200 lei aplicată intimatului prin procesul-verbal de contravenţie seria AY nr. 2221516 din 18.07.2008 cu obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

În motivarea cererii, petentul a arătat că intimatul nu a achitat amenda contravenţională iar sancţiunea cu amendă contravenţională nu poate fi pusă în executare silită.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 9 alin.3 din OG. Nr. 2/2001 modificată prin Legea nr. 352/2006.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit dispoziţiilor OG nr. 2/2001.

Cererii i-au fost anexate copii de pe următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenţie seria AY nr. 2221516 din 18.07.2008 încheiat de I.P.J. Constanţa – Poliţia Municipiului Mangalia, cupon confirmare de primire prin scrisoare recomandată, adresa nr. 957871/11.11.2008 emisă de Consiliul Local al Municipiului Ploieşti – Serviciul Public Finanţe Locale.

Intimatul contravenient nu a depus întâmpinare şi nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru combaterea cererii formulate de petent.

În dovedirea cererii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, probă pe care instanţa, apreciind că este pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei, a încuviinţat-o.

Intimatul contravenient nu a solicitat administrarea de probe în apărare.

Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei instanţa reţine următoarea situaţie de fapt.

Prin procesul-verbal de contravenţie seria AY nr. 2221516 din 18.07.2008 încheiat de IPJ Constanţa- Poliţia Mangalia, intimatul contravenient a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 200 lei.

Contravenientul a refuzat să semneze procesul-verbal de contravenţie, împrejurare atestată prin semnarea acestui înscris de către martorul BG.

Organul constatator a procedat la comunicarea procesului-verbal de contravenţie către petent, prin intermediul serviciilor poştale, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Din analiza cuponul poştal depus la dosarul cauzei, instanţa constată că nu poartă semnătura de primire a petentului sau a altei persoane, procesul-verbal de contravenţie nefiind comunicat petentului ci înapoiat organului constatator cu motivarea că termenul de păstrare a expirat.

Procesul-verbal de contravenţie a fost înaintat, în vederea punerii în executare a amenzii aplicate contravenientului intimat, Serviciului Public Finanţe Locale din cadrul Consiliului Local al Municipiului Ploieşti.

Prin adresa nr. nr. 957871/11.11.2008 emisă de Consiliul Local al Municipiului Ploieşti – Serviciul Public Finanţe Locale, în conformitate cu prevederile art. 141 alin.8 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, procesul-verbal de contravenţie a fost restituit organului constatator motivat prin aceea că nu a fost comunicat contravenientului ( adresa depusă la dosar).

Având în vedere cele reţinute instanţa apreciază că nu sunt întrunite cerinţele legale pentru admiterea cererii formulate de petent.

În drept, potrivit art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, „în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată” iar potrivit alin.5, „în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (4), instanţa procedează la înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, cu acordul acestuia”.

Potrivit art. 391 alin. 1 din OG nr. 2/2001, „În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama, după caz, şi de partea din amendă care a fost achitată”.

În conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, „Dacă agentul constatator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta şi înştiinţarea de plată se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire” iar potrivit art. 27 din acelaşi act normativ, „Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor”.

Potrivit art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia iar potrivit art. 37 din acelaşi act normativ, „Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 14 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, „Executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii”.

Faţă de aceste dispoziţii legale şi având în vedere împrejurarea că din înscrisurile anexate cererii a rezultat că procesul-verbal de contravenţie nu a fost comunicat contravenientului intimat în conformitate cu dispoziţiile legale, acesta fiind singurul impediment la executarea silită a sancţiunii cu amendă, instanţa apreciază că cererea formulată de petent nu este întemeiată şi o va respinge.

În conformitate cu dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă, instanţa ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete: activitate în folosul comunităţii, amenda contravenţionala

Contestatie la executare. Prescripţia executării amenzii contravenţionale

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 13810 (23.12.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: contestaţie la executare

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 15.10.2008 sub nr. 19818/245/2008 contestatorul B.C.S. a formulat in contradictoriu cu intimata D.E.F.P.L. contestatie in ce priveste executarea pornita de intimata in temeiul proceselor verbale seria AZ nr. 0616241/10.10.2007 si seria AY nr. 2516743/15.01.2007. In motivarea cererii contestatorul a aratat ca cele doua procese verbale nu i-au fost comunicate.

Intimata a formulat întâmpinare in cauza prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii contestatiei la executare. In motivare intimata a aratat ca reclamantul contestator a invocat in sustinerea cererii sale inexistenta faptei contraventionale si necomunicarea proceselor verbale in baza carora s-a început executarea silita. Or, potrivit art. 172 Cod procedura fiscala contestatia poate fi facuta si împotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea silita in cazul in care acest titlu nu este o hotarâre data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege. A sustinut intimata ca art. 31 si art. 32 din O.G. 2/2001 prevad o procedura speciala de atacare a procesului verbal de constatare a contraventiilor, respectiv plângerea contraventionala. Contestatorul avea posibilitatea sa conteste procesele verbale pe calea acestei proceduri si nu pe calea contestatiei la executare. In consecinta intimata a solicitat respingerea contestatiei la executare.

Prin sentinta civila nr. 13810/19.11.2008 instanta a respins exceptia inadmisibilitatii contestatiei iar pe fond a respins contestatia ca neîntemeiata. In motivare instanta a retinut ca potrivit art. 172 alin. 3 din OG 92/2003 „Contestatia poate fi facuta si împotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarâre data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.”
Prin urmare Codul de procedura fiscala instituie doua conditii de admisibilitate a contestatiei la executare pentru cazul in care se invoca aparari de fond împotriva titlului executoriu: titlul pus in executare sa nu fie o hotarâre judecatoreasca sau o hotarâre a unui alt organ cu activitate jurisdictionala (pentru a se respecta puterea de lucru judecat a unor asemenea acte) si sa nu existe alta procedura prevazuta de lege pentru contestarea titlului. Potrivit art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001 „împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data înmânarii sau comunicarii acestuia”. Prin urmare O.G.2/2001 prevede posibilitatea formularii plângerii contraventionale împotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, procedura in care poate fi verificata legalitatea si temeinicia întocmirii acestuia. Data fiind aceasta procedura in cadrul contestatiei la executare nu pot fi formulate critici in ce priveste legalitatea si temeinicia procesului verbal.

Pe de alta parte insa potrivit art.27 din OG 2/2001 „comunicarea procesului-verbal si a înstiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului; operatiunea de afisare se consemneaza într-un proces-verbal semnat de cel putin un martor”. Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001 executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.

In prezenta cauza contestatorul a aratat ca întelege sa conteste executarea pornita in baza celor doua procese verbale întrucât nu i-au fost comunicate in termenul prevazut de lege. In aceste conditii instanta a apreciat ca reclamantul contestator nu a înteles sa invoce nelegalitatea întocmirii celor doua procese verbale (situatie in care contestatia ar fi fost intr-adevar inadmisibila), ci a pus in discutie problema prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale ca urmare a necomunicarii actelor de constatare si sanctionare a contraventiilor in termenul prevazut de lege. Or aceste aparari pot fi invocate doar pe calea contestatiei la executare. Problema prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale poate fi analizata doar in cadrul contestatiei la executare, întrucât vizeaza aspecte ulterioare întocmirii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, aceasta chestiune neputând fi analizata in cadrul procedurii prevazute de O.G. 2/2001 a plângerii contraventionale.

In ce priveste fondul cauzei, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Prin procesul verbal seria AZ nr. 0616241/10.10.2007 întocmit de I.P.J. Iasi contestatorul a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 1.000 lei in temeiul Legii nr. 61/1991 iar procesul verbal seria AY nr. 2516743/15.01.2007 întocmit de I.P.J. Iasi contestatorul a fost amendat cu amenda in cuantum de 100 lei in temeiul Legii nr. 61/1991. Ambele procese verbale a fost întocmite in lipsa contestatorului, fiind comunicate acestuia prin afisare conform proceselor verbale din data de 10.10.2007 si respectiv 15.01.2007 depuse in copie la filele 19 si 21 din dosar.

Potrivit art. 27 din O.G. 2/2001 comunicarea procesului-verbal si a înstiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. In prezenta cauza cele doua procese verbala au fost comunicate prin afisare la domiciliul contestatorului, procesele verbale întocmite cu aceasta ocazie fiind semnate de martori astfel cum impun dispozitiile textului de lege. Întrucât procesele verbale in temeiul carora a fost începuta executarea silita au fost comunicate potrivit dispozitiilor legale, instanta a apreciat ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile referitoare la prescriptia executarii amenzii contraventionale.

In consecinta contestatia a fost respinsa.

Etichete: amenda contravenţionala, contestaţie la executare, Legea 61/1991, O.G.2/2001, prescriptie