Top

ANULARE TITLU DE PROPRIETATE

AVÂND ÎN VEDERE CĂ DEFUNCTUL, TATĂL PĂRŢILOR ÎN CAUZĂ, DECEDAT ÎN 1996, NU A SOLICITAT RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PENTRU SUPRAFAŢA DE TEREN ÎN LITIGIU, REZULTĂ CĂ, LA DATA DECESULUI, ACEST TEREN NU SE AFLA ÎN PATRIMONIUL DEFUNCTULUI ŞI, ASTFEL, CEREREA RECLAMANTULUI PENTRU CONSTATAREA NULITĂŢII TITLULUI DE PROPRIETATE EMIS PE NUMELE SURORII SALE ŞI PRIVIND TERENUL ÎN LITIGIU, ESTE NEÎNTEMEIATĂ.

Prin sentinţa civilă nr. 84/12.02.2008, pronunţată de Judecătoria Însurăţei, instanţa a respins ca nefondată cererea reclamantului AG formulată împotriva pârâţilor AM şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Brăila prin care acesta solicita anularea parţială a titlului de proprietate nr.…., pentru suprafaţa de 411,5 mp (din 823 mp situaţi în intravilanul localităţii Însurăţei), care i-ar aparţine în calitate de moştenitor acceptant al succesiunii defunctului AN.

Deliberând asupra cauzei civile menţionate, instanţa a constatat următoarele:

In motivarea acţiunii, reclamantul arata ca la data de 23 ian 1983 a decedat bunicul sau, AT, rămânând ca unic moştenitor acceptant, tatăl parţilor, AN cu o cota de 1/1. Ulterior si acesta a decedat la data de 4 ian 1996, succesiunea lui revenind in cote egale reclamantului si paratei.

Reclamantul susţine ca parata, prin manopere dolosive a obţinut titlul de proprietate nr.…., chiar înainte de decesul tatălui lor, motiv pentru care s-a considerat îndreptăţit sa formuleze prezenta acţiune.

Prin întâmpinarea depusa , parata a solicitat respingerea acţiunii ca nefondata. Pe cale de excepţie a invocat prescripţia dreptului la acţiune a reclamantului.

Instanţa de fond, analizând cererea, a constatat ca este prescrisa, deoarece s-au scurs mai mult de trei ani de la momentul când s-a născut dreptul la acţiune, respectiv de la eliberarea titlului a cârei anulare se cere, si anume 16.03.1996.

In termen legal, reclamantul a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 406/1 nov 2006, pronunţate de Judecătoria Însuratei , iar prin dc 187/7 iunie 2007, Tribunalul Brăila a casat sentinţa atacata si a dispus trimiterea cauzei la aceeaşi instanţa, spre rejudecare, deoarece, s-a omis citarea Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate, organ ce a emis titlul de proprietate a cărei anulare se cere.

In rejudecare, cererea a format obiectul dosarului nr.479/246/2007.

La termenul din data de 2 oct 2007, reclamantul prin apărător si-a modificat obiectul cererii, solicitând sa se constate nulitatea absoluta in totalitate a titlului, dat cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Prin întâmpinarea depusa, parata Comisia Judeţeana Brăila a solicitat respingerea acţiunii, arătând ca reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul AN a fost făcuta in baza documentaţiei înaintate de Comisia Locala de fond funciar Însuratei.

In dovedirea, respectiv in combaterea acţiunii, părţile au depus la dosar înscrisuri.

De asemenea, la dosarul cauzei s-au depus si actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.….

Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanţa constata ca acţiunea formulata nu este fondata, motiv pentru care o va respinge, având in vedere următoarele considerente:

Astfel, de pe urma defunctului AN, decedat la data de 3 ian 1996, au rămas ca moştenitori cele doua părţi, reclamantul AG si parata AM.

La data de 16 martie 1996, paratei i s-a eliberat titlul de proprietate nr.27099-9161, pentru suprafaţa de 0,5823 ha, din care 0,0823 ha prin reconstituire si 0,5000 prin constituirea dreptului de proprietate.

Reclamantul , in rejudecare, a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a întregului titlu mai sus menţionat, deşi obiectul litigiului îl formează numai suprafaţa de 0,0823 ha, teren intravilan.

Din documentele depuse de Comisia Locala Însuratei, rezulta ca la data de 12.03.1991, parata Apostol Maria a solicitat sa se constituie in favoarea sa suprafaţa de 0,5 ha, pe raza localităţii Însuratei, dând totodată o declaraţie pe propria răspundere ca deţine suprafaţa de 800 mp( teren casa).

Pentru terenul mai sus menţionat, parata a achitat taxele si impozitele locale încă din anul 1983 si pana in anul 1995, respectiv din 1996 si pana in prezent (2005), aşa cum rezulta din adeverinţele nr. xxx, respectiv zzz, eliberate de Primăria Însuratei.

De altfel, defunctul AN, tatăl părţilor, nu a solicitat suprafaţa aflata in litigiu, de pe urma autorului AT, ci o alta suprafaţă, aşa cum rezulta din declaraţia sa , la data de 7.03.1991, si depusa la Primăria Însuratei.

De asemenea, parata AM, aşa cum rezulta din adresa nr.794/4.02.2008, figurează înscrisă in registrul agricol încă din perioada anilor 1986-1990, cu suprafaţa de 800 mp teren intravilan, din care 459 mp reprezintă curţi construcţii, conform parcelei X din registrul cadastral, întocmit in perioada anilor 1978 de OCOT Brăila.

Instanţa constata ca defunctul AN, tatăl părţilor din prezentul dosar, nu a solicitat niciodată reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,0823 teren intravilan, in baza legii 18/1991 si la data decesului, acest teren nu se afla in posesia sa.

Potrivit adagiului latin, ˝nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decât are el însuşi,˝

Etichete:

Anulare titlu de proprietate

Prin sentinta civila nr. 10943 din 9 octombrie 2008, Judecatoria Iasi a admis in parte cererea prin care reclamanta AM a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratelor Comisia jud. pt. aplic. Lg. 1871991 Iasi si Comisia com. pt. aplic. Lg. 1871991 Dobrovat sa-i completeze suprafata de teren deja atribuita cu diferenta solicitata si neatribuita, conform mentiunilor din registrul agricol, obligarea paratei Comisia jud. pt. aplic. Lg. 18/1991 Iasi, in sensul mentionarii corecte a vecinatatilor pentru terenurile din tarlaua 25, parcelele 27/8 si 26/6, obligarea paratei Comisia jud. pt. aplic. Lg. 18/991 Iasi sa-i elibereze si sa transmita comisiei locale de fond funciar Dobrovat, in vederea inmanarii catre ea a titlului de proprietate pentru suprafata de 0,99 ha teren situat pe raza comunei Dobrovat.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a invocat prevederile art. 1169 Cod civil, potrivit carora cel care face o afirmatie inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca. De asemenea, s-a facut referire la art. 55 alin 2 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar republicata, modificata si completata, care prevede ca: „ (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul in care comisia judeteana a emis, dupa incheierea procedurii de definitivare a activitatii sale, acte administrative contrare propriei hotarari, dispozitiile art. 53 alin. (2) ramanand aplicabile”, precum si ale art. 36 alin 1 teza a I – a din HG nr. 890/2005, care arata ca titlurile sunt emise in baza documentatiilor inaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere in posesie si schitele terenurilor.

Din coroborarea documentatiei care a stat la baza emiterii titlului de proprietate cu raportul de expertiza tehnica topometrica efectuat in cauza, ale carui concluzii nu au fost contestate de nici una dintre parti, instanta a retinut ca intemeiat capatul de cerere cu privire la indreptarea erorilor materiale privind vecinatatile parcelelor 27/8 si 26/6 din tarlaua 25 si l-a admis ca atare, dispunandu-se inscrierea corecta a acestora asa cum au fost precizate in raportul de expertiza intocmit, pe care instanta de judecata si l-a insusit.

In ceea ce priveste cererea reclamantei de a i se completa titlul de proprietate deja emis cu diferenta de suprafat, s-a aratat ca hotararea Comisiei judetene care a stat la baza emiterii acestui titlu de proprietate si prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru suprafata de 2,46 ha teren, nu a fost atacata de parata; pe de o parte, instanta a retinut ca potrivit art. 51 din Legea 18/1991 cu modificarile ulterioare, Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale, iar conform art. 27 alin. 7 din Hotararea nr. 890/2005, “dupa analizare, Comisia judeteana, prin hotarare, va solutiona contestatiile, va valida sau invalida propunerile, in termen de 30 de zile de la primire si le va transmite, prin delegat, in termen de 3 zile comisiilor locale (….).

Din textele legale citate, reiese ca legal competenta de emitere a hotararii privind solutionarea propunerilor comisiilor locale revine de drept Comisiei judetene de Fond funciar, iar obiectul investirii instantei il poate constitui exclusiv plangerea impotriva hotararii Comisiei Judetene ( art.53 din legea 18/1991). In cazul refuzului Comisiei Judetene de Fond Funciar Iasi de a solutiona propunerile Comisiei locale, reclamantul are la dispozitie mijloacele procesuale pentru obligarea la indeplinirea sarcinilor legale; or reclamanta nu a probat urmarea cailor obligatorii, adresandu-se direct instantei.

Pe de alta parte, rectificarea este definita lingvistic ca fiind actiunea de corectare, corijare, indreptare, remediere. De esenta rectificarii este faptul ca aceasta presupune exclusiv indreptarea unor erori materiale, fara ca prin aceasta sa se poata schimba intinderea dreptului sau conditiile de exercitiu ale acestuia. Or, in conditiile in care se invoca diferenta dintre suprafata validata si suprafata pentru care s-a emis titlul de proprietate, cererea nu poate avea ca obiect rectificarea titlului, Legea 169/1997 prevazand sanctiunea juridica a nulitatii pentru reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unor persoane neindreptatite; prin urmare va respinge ca neintemeiat acest capat de cere.

Instanta a respins si solicitarea reclamantei de obligare a paratei Comisia jud. pt. aplic. Lg. 18/991 Iasi sa-i elibereze si sa transmita comisiei locale de fond funciar Dobrovat, in vederea inmanarii catre ea a titlului de proprietate pentru suprafata de 0,99 ha teren situat pe raza comunei Dobrovat asa cum rezulta din adresa nr. 1224/30.06.2005 in urma cererii pe care a formulat-o i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 4802772002 pe care aceasta nu l-a ridicat.

Etichete:

Anulare titlu de proprietate în conditiile în care legalitatea dreptului partilor a fost cenzurat anterior cu ocazia altor judecati.

DECIZIA CIVILA NR. 179/RC/23.02.2009 (dosar nr. 3399/103/2008)

Prin sentinta civila nr. 2821 din 18.06.2008 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt a fost respinsa ca neîntemeiata actiunea având ca obiect anulare titlu de proprietate formulata de reclamanta OS în contradictoriu cu pârâtii OV, OE, VD si VM si Comisia Locala Piatra Neamt de aplicare a legii fondului funciar si Comisia Judeteana Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Totodata a fost respinsa ca neîntemeiata si exceptia autoritatii de lucru judecat. Reclamanta a fost obligata sa plateasca pârâtilor cheltuieli de judecata în suma de 1714 lei.

În motivare, instanta de fond a retinut ca reclamanta OS a solicitat constatarea nulitatii absoluta a titlurilor de proprietate: nr. 1/3134/20.04.1999 emis pârâtilor OV si OE pentru suprafata de 835mp si, nr. 1/3133/20.04.1999 emis pârâtilor VD si VM pentru suprafata de 560 mp teren, ambele terenuri fiind situate în Piatra Neamt, str. Poiana Teiului, nr. 7.

În anul 1979, acesta a înstrainat imobilul – casa de locuit, de la adresa mentionata mai înainte, numitilor D. G. si L. F. în baza contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 1201/1979, terenul aferent constructiei trecând în proprietatea statului potrivit art. 30 din Legea nr. 58/1974, iar cumparatorilor fiindu-le atribuita doar folosinta acestuia, pe durata existentei constructiei.

Ulterior, în anul 1986, casa de locuit a fost scoasa la licitatie publica în baza unei dispozitii data de instanta, conform sentintei civile nr. 4244/1986, în vederea recuperarii unor despagubiri. Constructia a fost atribuita prin licitatie publica familiilor O. si V., iar terenul, trecut deja în proprietatea statului, le-a fost atribuit în folosinta.

Dupa intrarea în vigoare a Legii nr.18/1991, s-a dat eficienta prevederilor art. 36 alin. 3 din actul normativ mentionat mai înainte, asa încât suprafetele primite în folosinta ca urmare a achizitionarii constructiei prin licitatie publica, au trecut în proprietatea celor doua familii. S-a emis în acest sens, Ordinul nr. 72 din 7.05.1997 de catre Prefectul Judetului Neamt, prin intermediul caruia s-a atribuit initial, în proprietatea pârâtilor O. V. si O. E., suprafata de 318 mp, iar în proprietate pârâtilor V. D. si V. M., suprafata de 282 mp teren, ambele situate în Municipiul Piatra Neamt, str. Poiana Teiului, nr.7.

Întrucât, Ordinul mentionat mai înainte a fost contestat de beneficiarii lui, prin sentinta civila nr. 147 din 9.12.1997 pronuntata de Curtea de Apel Bacau – Sectia Comerciala si Contencios Administrativ, în dosarul nr. 1538/1997, a fost admisa în parte actiunea si s-a dispus modificarea acestuia în sensul ca pentru familia O. suprafata de teren constituita ca drept de proprietate a fost majorata de la 318 mp la 835 mp, iar pentru familia V. terenul a fost majorat de la 282 mp la 560mp. Prin aceeasi hotarâre a fost respinsa ca nefondata cererea de interventie formulata de O. S. (reclamanta în cauza de fata) si R. I. M., fiul acesteia.

Împotriva sentintei civile mentionata mai înainte, au declarat recurs cei doi intervenienti, calea de atac fiind respinsa ca nefondata prin decizia civila nr. 2043 din 23.10.1998 de Curtea Suprema de Justitie. În baza solutiei definitiva si irevocabila, pârâtilor O. V. si E. pe de o parte si, V. D. si V. M. pe de alta parte, le-au fost eliberate titlurile de proprietate ce formeaza obiectul litigiului de fata.

Întrucât suprafetele de teren la care erau îndreptatiti pârâtii au fost stabilite printr-o hotarâre intrata în putere de lucru judecat, prima instanta a retinut ca nu mai poate modifica printr-o alta hotarâre situatia de fapt si de drept, asupra careia s-au pronuntat deja definitiv si irevocabil instantele. Mai mult decât atât s-a aratat ca suprafetele în litigiu sunt afectate de constructii – (case de locuit) edificate de pârâti în perfecta legalitate, ori ca acestea sunt strabatute în subteran, de conducte cu apa potabila si menajera, dar si de gaz metan.

Prin sentinta nr. 417/1993 a Judecatoriei Piatra Neamt, reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafata totala de 1200mp teren, situat pe raza municipiului Piatra Neamt, aceasta hotarâre reprezentând fundamentul titlului de proprietate eliberat în anul 2003.

În baza sentintei civile nr. 1186/2004 ramasa definitiva si irevocabila, Judecatoria Piatra Neamt a respins cererea reclamantei, de modificare a titlului sau de proprietate, prin mentionarea numai a suprafetei de 696mp ca fiind situata pe str. Poiana Teiului, nr.7.

În final, prima instanta a apreciat ca din întregul probatoriu administrat în cauza, a rezultat ca titlurilor de proprietate au fost eliberate pârâtilor cu respectarea dispozitiilor legale, ca acestia din urma justifica drepturi depline asupra terenurilor recunoscute si confirmate prin hotarârile judecatoresti mentionate mai înainte.

Exceptia autoritatii de lucru judecat invocata pe parcursul judecatii în fata instantei de fond, a fost respinsa pe considerentul ca nu au fost îndeplinite cumulativ conditiile de tripla identitate de: parti, cauza si obiect prevazute de dispozitiile legale. De asemenea, s-a dat eficienta prevederilor art. 274 Cod procedura civila, în sensul obligarii reclamantei la plata cheltuielilor de judecata suportate de pârâti.

Împotriva sentintei civile nr. 2821 din 18.06.2008 pronuntata de Judecatoriei Piatra Neamt, reclamanta O. S. a exercitat calea de atac a recursului, înregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 3399/103/2008 fiind indicate ca motive de nelegalitate si netemeinice, în mod ambiguu, urmatoarele:

– În anul 1983 a fost nevoita sa înstraineze unul din cele doua imobile întrucât asa prevedeau, la acea data, dispozitiile legale. Desi a înstrainat numai suprafata de 100mp, restul de 1100mp era normal sa ramâna în proprietate sa, potrivit Legii nr. 58/1974;

– Dupa anul 1990, a solicitat Primariei Piatra Neamt reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, obtinând o hotarâre definitiva în anul 1993. Paralel cu aceasta procedura declansata la cererea sa, s-au derulat si actiunile formulate de familiile O. si V., de anulare titlu de proprietate, în fata tuturor instantelor, respectiv: judecatorie, tribunal, curte de apel si instanta suprema;

– În baza Legii nr. 247/2005, a solicitat restituirea în natura a terenurilor ca urmare a incidentei art. III, privitor la cazurile de nulitate absoluta. În aceasta împrejurare, actele de reconstituire dispuse în favoarea unor persoane, ce nu au avut niciodata teren în proprietate, sunt nule absolut, exceptia putând fi constatata si de Prefect, Primar si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii.

Intimata – pârâta Comisia Locala a Municipiului Piatra Neamt si-a fundamentat apararile prin întâmpinarea depusa pentru termenul de judecata din 03.11.2008 (filele 21 -24), prin intermediul careia a solicitat respingerea caii de atac ca nefondata.

Fara a îmbraca natura unor completari la motivele de recurs, pentru care de altfel partea nu mai era în termen, prin memoriul aflat la filele 43 -45 dosar, O. S. a prezentat o succesiune a evenimentelor ce sunt, dupa opinia sa, în masura sa-i justifice, în general, nemultumirile legate de pierderea dreptului de proprietate asupra terenurilor, situate în str. Poiana Teiului nr. 7 Piatra Neamt. Dupa solutionarea incidentelor ivite prin formularea de cereri de recuzare a unor membri ai completului de judecata, în mod repetat, de catre recurenta – reclamanta O.S. prin procurator, cauza a ramas în pronuntare la termenul de judecata din data de 23.02.2009 cu motivarea:

Prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 3282 la data de 29 iulie 1971, recurenta – reclamanta O. S. a achizitionat de la vânzatoarea H. N., suprafata de 950 mp teren de constructii dar si un imobil – casa de locuit compus din doua camere, camara si antret situate în municipiul Piatra Neamt, str. Poiana Teiului, la acea data fara o identificare a bunurilor printr-un numar stradal. Întrucât vânzarea – cumpararea a intervenit în anul 1971, nu erau incidente dispozitiile Legii nr. 58/1974 privind trecerea terenurilor în proprietatea statului. Ulterior, datorita prevederilor legale din acele timpuri, care statuau ca un cetatean nu putea avea în proprietate doua imobile, recurenta O. S., a depus diligentele necesare pentru a înstraina unul dintre imobile, motiv pentru care a hotarât sa-l vânda pe cel situat în str. Poiana Teiului. A formulat în acest sens o cerere pentru eliberarea unui autorizatii de înstrainare, înregistrata la fostul Consiliu Popular al Municipiul Piatra Neamt, sub nr. 6303 la data de 30.11.1978 (fila 47 dosar nr. 3399/103/2008). În cuprinsul acestei cereri au fost mentionati drept posibili cumparatori numitii A. N. si A. S..

Ulterior, în anul 1979, în baza contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 1210 la data de 31 martie 1978 si transcris sub nr. 1304/1979 în Registrul de Transcriptiuni al Notariatului de Stat Judetean Neamt, reclamanta O. S. împreuna cu fiul sau, R. I. M. a vândut imobilul – casa de locuit situat în Piatra Neamt, str. Poiana Teiului, nr.7 catre D. G. si L. F., care sunt alte persoane si nu, cele pentru care, în anul 1978 se solicitase eliberarea unei autorizatii de înstrainare potrivit cereri mentionata mai înainte. În cuprinsul acestui ultim contract de vânzare – cumparare s-a înscris ca terenul aferent constructiei, în suprafata totala de 1296 mp, a trecut prin efectul prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, în proprietate statului urmând ca pentru cumparatori sa se atribuie în folosinta numai 100 mp.

Se poate observa astfel, o diferenta între suprafata achizitionata în anul 1971, care era de numai 950 mp si cea pe care recurenta O. S. a înstrainat-o în anul 1979, respectiv de 1296mp. Pe parcursul administrarii probelor recurenta a mai invocat existenta unui schimb de terenuri, în urma caruia a primit în proprietate suprafata de 350 mp, schimb consemnat anterior în procesul verbal nr. 12467 din 15.05.1965 (fila 7 dosar nr. 1704/1006). Din cuprinsul acestui înscris rezulta ca terenul pe care recurenta l-a primit în schimb era situat în cartierul Stramutati, locul „Între Scoli” fara numar de identificare, loc cunoscut în prezent sub denumirea de str. Poiana Teiului.

Desi recurenta a sustinut ca era normal ca diferenta, rezultata dintre cei 1296 mp si 100 mp primiti de cumparatori în anul 1979 în folosinta, sa-i ramâna ei în proprietate în baza prevederilor Legii nr. 58/1978 aceasta a omis existenta Deciziei nr. 92 din 20 aprilie 1979 a fostul Consiliu Popular al Municipiului Piatra Neamt, unde la pozitia 9 din tabelul anexa (filele 13- 15 dosar nr. 3399/103/2008) s-a înscris ca, terenul a fost preluat si trecut în proprietatea statului prin efectul vânzarii. De altfel, dispozitiile a Legii nr. 58/1978 nu au fost în nici un mod în favoarea cetatenilor, reprezentând un temei de trecere, scoatere, a terenurilor din circuitul civil.

Ca urmare a pronuntarii sentintei civile nr. 4244 din data de 24.09.1986 de catre Judecatoria Piatra Neamt, constructiile situate în str. Poiana Teiului nr. 7, ce apar la acel moment ca având alti proprietari decât cei împreuna cu care recurenta O. S. a încheiat contractul de vânzare – cumparare în anul 1979 si anume A. M. si H. M., au fost scoase la licitatie publica si înstrainate catre V.D., în vederea recuperarii unui prejudiciu (fila 46 dosar nr. 3399/103/2008).

Dupa aparitia Legii nr. 18/1991, recurenta O. S. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul detinut în Municipiul Piatra Neamt, str. Poiana Teiului nr.7. Prin Ordinul nr. 49 din 20.08.1992 emis de Prefectul Judetului Neamt i-a fost atribuita în proprietate initial numai suprafata de 696mp teren situat la adresa mentionata mai înainte. Întrucât a formulat plângere împotriva acestui Ordin, Judecatoria Piatra Neamt a pronuntat sentinta civila nr. 417 din 18.01.1993 prin intermediul careia a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa pentru o suprafata totala de 1200 mp teren situat pe raza municipiului Piatra Neamt. Fara a exercita calea de atac a recursului promovat de altfel numai de Comisia Judeteana Neamt si solutionat prin decizia nr. 34 din 3 .01.1994 de Tribunalul Neamt, este evident de înteles ca, la acea data, O. S. a fost de acord cu faptul ca reconstituirea dreptului sau de proprietate, pentru suprafata de 1200mp,s-a realizat generic pe raza municipiului Piatra Neamt si nu în mod concret pe str. Poiana Teiului nr. 7.

Proprietarii imobilului – casa de locuit situat la adresa mentionata mai înainte si anume familiile O. si V. au solicitat la rândul lor, în baza legilor fondului funciar, constituirea dreptului de proprietate pentru terenurile pe care se gasesc situate constructiile din str. Poiana Teiului pentru care s-a stabilit ca numerotatie stradala 7b si 7. Prin Ordinul nr. 72 din 7.05.1997, Prefectul Judetului Neamt a dispus , pe de o parte, atribuirea suprafetei de 318 mp în proprietatea pârâtilor O. V. si O. E., iar pe de alta parte a suprafetei de 282 mp în proprietatea pârâtilor V.D. si V. M.. Familiile O. si V. au formulat plângere împotriva Ordinului mentionat mai înainte si au solicitat majorarea suprafetelor atribuite în proprietatea lor. În aceste conditii a fost pronuntata sentinta nr. 147 dn9.12.1997 a Curtii de Apel Bacau – Sectia Contencios Administrativ, care admitând în parte actiunea promovata de O.V., O. E., V. D. si V. M. a modificat Ordinul nr. 72dn 7.05.1997, în sensul ca, a dispus majorarea suprafetei de 318 mp la 835 mp pentru familia O. si a suprafetei de 282 mp la 560 mp pentru familia V.

Prin aceiasi hotarâre a fost respinsa ca nefondata si cererea de interventie formulata de O.S. si fiul ei, R. I. M.. Curtea Suprema de Justitie – Sectia Contencios Administrativ a respins recursul promovat de cei doi intervenienti mentionati mai înainte prin decizia civila nr. 2043 din 23.10.1998. Întrucât situatia terenurilor atribuite în proprietate familiilor O. si V. a fost irevocabil lamurita s-a procedat la eliberarea titlurilor de proprietate a caror anulare absoluta a solicita-o, prin prezenta cerere de chemare în judecata, recurenta O. S..

Solutia pronuntata de prima instanta – Judecatoria Piatra Neamt – si anume sentinta civila nr. 2821 din 18.06.2008, prin intermediul careia a fost respinsa actiunea având ca obiect anularea titlurilor emise în favoarea pârâtilor este una legala si temeinica, argumentata în mod corespunzator, motiv pentru care aceasta va fi pastrata prin respingerea ca nefondata a caii de atac exercitata de recurenta O. S.. Desi exceptia autoritatii de lucru judecat a fost respinsa ca neîntemeiata, în conditiile în care partea care a invocat-o nu a exercitat nicio cale de atac, tribunalul apreciaza ca desi nu exista o tripla identitate de: obiect, cauza si parti, în raport de celelalte solutii pronuntate anterior de instante, în situatia de fata daca s-ar fi primit argumentele recurentei O. S., s-ar fi ajuns pe o cale ocolita tocmai la afectarea autoritatii de lucru judecat de care se bucura hotarârile ce au solutionat irevocabil, anterior, litigiul dintre parti. Exista autoritate de lucru judecat chiar si atunci când, desi nu sunt îndeplinite strict formal conditiile prevazute de art. 1201 Cod civil, în realitate se urmareste din nou reluarea unei judecati intrata în putere de lucru judecat deja.

Fara a retine în cauza existenta exceptiei mentionata mai înainte, întrucât partea care a invocat-o nu a exercitat nicio cale de atac împotriva respingerii acesteia, tribunalul nu poate omite însa ca, tocmai cele stabilite irevocabil în cursul altor judecati, anterior, dau continut legalitatii sentintei civile nr. 2821 din 18.06.2008 a Judecatoriei Piatra Neamt.

Având în vedere acest considerent, în conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. 1 si 2 Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta O. S., obligata sa suporte în consecinta si plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariul de avocat, catre intimatii O.V., O. E., V. D. si V.M., ocazionate de solutionarea prezentei cai de atac.

Etichete:

Anulare titlu de proprietate emis dupa hotararea judecatoreasca de reconstituire in favoarea altor persoane.

Reclamantii V.C. si altii au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta in contradictoriu cu paratii C.M., S.P., S.E., B.E., S.V., Comisia locala de fond funciar Botosani si Comisia Judeteana pentru aplicarea Legii 18/1991 Botosani sa se dispuna anularea partiala a titlului de proprietate nr. 110 836/2002 emis pe numele autorului paratilor I.S. in sensul excluderii suprafetei de 5300 mp situat in parcela 371/1/4 in extravilanul municipiului Dorohoi, judetul Botosani.

In motivare reclamantii au aratat ca prin hotarare judecatoreasca li s-a reconstituit dreptul de proprietate, in calitate de mostenitori ai defunctului V.A., pentru suprafata de 27,57 ha teren situat pe raza municipiului Dorohoi, care insa a fost parcelat si atribuit mai multor persoane carora li s-au intocmit titluri de proprietate.

Comisia locala de fond funciar Dorohoi a solicitat respingerea actiunii intrucat terenul solicitat de petenti a fost predat statului in baza Decretului 308/1953 si a precizat ca pe vechiul amplasament au fost eliberate titluri de proprietate pentru persoanele care erau indreptatite la reconstituirea dreptului asupra terenurilor predate la CAP.

Judecatoria Dorohoi a admis actiunea, cu motivarea ca suprafata de 5300 mp inscrisa in titlul de proprietate emis pe numele autorului paratilor reprezinta proprietatea reclamantilor si provine de la autorul lor V.A.

Apelul formulat de Comisia Judeteana Botosani a fost admis prin decizia civila nr. 274 A din 3 mai 2005 a tribunalului Botosani, care a retinut in motivare faptul ca reclamantii ar trebui sa primeasca teren din parcelele aflate la dispozitia ADS-ului si nu din terenurile fostului CAP intrucat autorul lor nu a fost membru cooperator, cu mentiunea ca reconstituirea proprietatii asupra terenului in litigiu in favoarea paratilor s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii aratand in esenta ca prin hotarare judecatoreasca irevocabila li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 27,57 ha teren situat pe raza municipiului Dorohoi, iar Comisia Judeteana Botosani a fost obligata sa le elibereze titlul de proprietate pentru acest teren din care parte a fost inscrisa in mod nelegal in titlul emis paratilor, incat se impune anularea acestuia.

Examinand recursul in raport de probatoriul administrat si motivele invocate ce vor fi incadrate in disp. art. 304 pct. 9 Cod procedura civila Curtea a constatat ca este intemeiat pentru urmatoarele considerente.

Prin decizia civila nr. 582 A din 1.07.2003 a Tribunalului Botosani (irevocabila prin nerecurare) petentilor li s-a atribuit suprafata de 27,57 ha (teren reconstituit prin sentinta civila 1080/2001 A Judecatoriei Dorohoi) pe raza municipiului Dorohoi iar Comisia judeteana Botosani pentru aplicarea legii fondului funciar a fost obligata sa le elibereze titlul de proprietate in conformitate cu fisele tehnice nr. 418 si 414, retinandu-se ca terenul in litigiu a constituit proprietatea autorului petentilor si a trecut in proprietatea statului prin confiscare, in prezent aflandu-se la dispozitia primariei Dorohoi.

In mod gresit a retinut instanta de apel faptul ca reclamantii ar trebui sa primeasca teren aflat in administrarea ADS-ului intrucat, pe de o parte, prin procesul verbal nr. 5165 din 14.06.1999 suprafata de 47,25 ha in care se regasesc parcelele cadastrale 371/1, 371/2 si 373 ce includ terenul reclamantilor s-a transferat de la SC „SENDORA” SA Sendriceni la Primaria Dorohoi, iar pe de alta parte Comisia Locala de fond funciar Dorohoi a intocmit fisele tehnice nr. 413 si 414 de punere in posesie a reclamantilor cu suprafata de teren pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin hotarare judecatoreasca, incluzand parcela 371/1, care nelegal a fost inscrisa in titlul de proprietate emis pe numele autorului paratilor.

Avand in vedere ca reclamantii recurenti au facut dovada dreptului de proprietate asupra terenului de 5300 mp inclus pe titlul de proprietate nr. 110.836/2002 in baza art. 312 alin. 1 rap. la art. 304 pct. 9 Cod procedura civila s-a admis recursul, s-a modificat decizia atacata in sensul respingerii apelului formulat de Comisia Judeteana Botosani, mentinandu-se sentinta judecatoriei.

(C.A. Suceava, decizia 2655/17.10.2005).

Etichete:

Anulare titlu de proprietate. Vocatie succesorala pentru cote ideale. Consecinte

Reclamantul H.I. a solicitat, in contradictoriu cu paratii D.V.,S.P., Comisia Locala Iaslovat pentru Legea nr. 18/1991 si Comisia judeteana Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, anularea titlului de proprietate al paratilor, pentru 3.600 m.p., sustinand ca pentru 900 m.p. este el proprietar prin sentinta judecatoreasca definitiva.

Judecatoria Radauti, prin sentinta civila nr. 3660 din 16.12.2003, a respins actiunea ca nefondata, cu motivarea ca cele doua suprafete de teren nu se suprapun.

Tribunalul Suceava, prin decizia civila nr. 694 din 12.10.2004, a admis apelul reclamantului, a schimbat sentinta si a admis actiunea, asa cum a fost formulata, retinand ca autoarea comuna a partilor a fost intabulata in C.F. cu cota de 1/6, din 1929, astfel ca fiica ei si mama reclamantului are drept la terenul padure pretins, teren trecut gresit in titlul paratului.

Recursul paratului este fondat. Antecesoarea comuna a partilor – Mihalciuc Irodia, a fost intabulata cu Ľ din 2 parcele de padure, in C.F. 4040 a comunei cadastrale Arbore.

Aceasta a fost mostenita cu cote de 2/16 si 1/16 de autorii reclamantului si paratului, precum si de un alt coindivizar.

Ca urmare a aplicarii Legii nr. 18/1991, celor in cauza li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafete determinate, in timp ce vocatia acestora era pentru cote ideale din terenul compus din cele doua parcele de padure.

In aceste conditii, nu se poate sustine nulitatea unuia sau altuia din titlurile de proprietate ale coindivizarilor, care pot rezolva aceasta situatie prin iesirea din indiviziune, ocazie cu care cotele ideale mostenite vor fi individualizate in suprafete determinate si lotizate.

Ca atare, recursul va fi admis, decizia modificata si apelul reclamantilor respins, mentinandu-se sentinta Judecatoriei Radauti, cu substituirea motivarii.

(Curtea de Apel Suceava – decizia civila nr. 389/11 aprilie 2005)

Etichete: