Rectificare carte funciară

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea la înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …..sub nr. …../180/2010, reclamanta SC D. SRL a chemat în judecată pe pârâta BANCA. …..SA – Sucursala Bacău solicitând instanţei să dispună rectificarea cărţii funciare nr. …. a Municipiului Bacău privind imobilul compus din teren în suprafaţă de 1000 mp + construcţii situate în B, str. S nr., jud. B, în sensul radierii intabulării dreptului de ipotecă în valoare de 13700 euro şi a interdicţiei de înstrăinare înscrise în favoarea pârâtei.

În motivare, reclamanta a arătat că a dobândit imobilul sus-menţionat prin cumpărare de la A. SA, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …../de către BNP IŞ, pe care l-a înstrăinat la rândul său către numita PG conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …de către BNP ŞSU, din Bacău. a mai arătat că numita PG constituit asupra acestui imobil un drept de ipotecă în favoarea Băncii…., Sucursala B., conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. …..de către BNP ŞSU, din B., şi că prin SC …./12.12.2007 pronunţată de către Tribunalul Bacău în dosarul nr. …../110/2007 s-a constat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ….de către BNP ŞSU , din Bacău. De asemenea, a arătat că dreptul de ipotecă este un drept real accesoriu dreptului de proprietate asupra imobilului asupra căruia se constituie ipoteca, şi că rezoluţiunea contractului prin care s-a dobândit dreptul de proprietate are ca efect şi stingerea dreptului de ipotecă.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 7/1996.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 8 lei şi timbru judiciar de 0,30 lei.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare (filele 19-20 dosar) prin care a invocat excepţia lipsei de interes şi, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Pârâta a formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a numiţilor RE şi RI.

În motivare, a arătat că împrumutul acordat intervenienţilor în interes propriu a fost garantat cu ipoteca a cărei radiere se solicită în prezenta cerere şi că este necesar ca hotărârea ce se va pronunţa în prezenta cauză să le fie opozabilă şi acestora.

Cererea de chemare în judecată a altor persoane nu a fost timbrată.

La termenul de judecată de la data de …., i s-a pus personal în vedere reprezentantului pârâtei să achite taxă judiciară de timbru în cuantum de 8 lei şi timbru judiciar de 0,30 lei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit Art. 20 alin 2-3 din Legea nr. 7/1996:

„(2) Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu consimţământul titularului dreptului; acest consimţământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere; dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.

(3) Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorităţii administrative va înlocui acordul de voinţă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.”

Potrivit Art. 21 din Legea nr. 7/1996:

„Modificarea conţinutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea şi stingerea drepturilor reale.”

Potrivit Art. 31 din Legea nr. 7/1996:

„(1) Cuprinsul cărţii funciare, în afara îngrădirilor şi excepţiilor legale, se consideră exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlul legal, a dobândit cu bună-credinţă un drept real înscris în cartea funciară.

(2) Dobânditorul este considerat de bună-credinţă dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, nu a fost notată nici o acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare sau dacă din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul cărţii funciare nu reiese vreo neconcordanţă între aceasta şi situaţia juridică reală.”

Potrivit Art. 33 alin 1-5 din Legea nr. 7/1996:

„(1) În cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

(2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

(3) Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.

(4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaraţie autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

(5) Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.”

Potrivit Art. 34 din Legea nr. 7/1996:

„Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;

2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.”

Potrivit Art. 35 din Legea nr. 7/1996:

„(1) Acţiunea în rectificare, sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond, va fi imprescriptibilă.

(2) Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat, acţiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiţi din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere, cu excepţia cazului în care dreptul material la acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte.”

Potrivit Art. 36 din Legea nr. 7/1996:

„Acţiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărţii funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris.”

***

Instanţa reţine că prin contractul de ipotecă autentificat sub nr. …../2005 de către BNP ŞSU, din Bacău, numiţii PG şi PD au constituit în favoarea pârâtei Bancii …….SA Sucursala B. un drept real de ipotecă asupra imobilului înscris în cartea funciară nr. …./N a Municipiului B. (devenită ulterior, prin conversie, CF nr. …., conform înscrisului aflat la fila 13 dosar).

Instanţa reţine că pârâta-creditoare este un terţ dobânditor cu titlu oneros de bună-credinţă la încheierea actului respectiv, din extrasul de carte funciară aflat la dosar (verso-ul filei 26 dosar) rezultând că la momentul înregistrării cererii de înscriere a dreptului de ipotecă în folosul său (în lipsa unui înscris din care să rezulte cu certitudine această dată, instanţa va avea în vedere data încheierii nr. ……./………. pronunţate de către OCPI Bacău în dosarul cu acelaşi număr – fila 26 dosar, cererea de înregistrare în baza căreia s-a pronunţat această încheiere neputând avea decât o dată anterioară sau aceeaşi dată), nu era notată nicio acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare, iar din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul cărţii funciare nu reieşea vreo neconcordanţă între aceasta şi situaţia juridică reală.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor Art. 35 şi 36 din Legea nr. 7/1996, rezultă că acţiunea în rectificare se poate îndrepta împotriva terţilor dobânditori cu titlu oneros de bună-credinţă numai în cazurile prevăzute la Art. 34 pct. 1 şi 2 din Legea nr. 7/1996, legea admiţând suspendarea principiului publicităţii imobiliare numai în aceste două cazuri, iar nu şi în celelalte două situaţii de rectificare prevăzute la Art. 34 pct. 3 şi 4 din Legea nr. 7/1996. Legiuitorul nu a înţeles să reglementeze o suspendare a principiului publicităţii imobiliare şi pentru aceste două din urmă situaţii, când înscrierea autorului imediat ar putea fi atacată pentru cauze posterioare dobândirii, întrucât dacă s-ar fi reglementat astfel s-ar fi adus atincerii principiului securităţii operaţiunilor juridice, terţul neputând să cunoască la momentul dobândirii dreptului său dacă publicitatea cărţii funciere este sau nu suspensdată cu privire la acel drept.

O astfel de acţiune, pentru situaţia cazurile prevăzute la Art. 34 pct. 3 şi 4 din Legea nr. 7/1996, este admisibilă numai împotriva terţilor dobânditori cu titlu oneros de rea-credinţă, respectiv în situaţia în care s-ar constata că la data înregistrării cererii lor de înscriere ar fi fost notată o acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare sau din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul cărţii funciare ar fi reieşit vreo neconcordanţă între aceasta şi situaţia juridică reală, ceea ce nu este însă cazul în speţă.

Prin urmare, în speţă (care se încadrează la Art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996), o astfel de acţiune nu poate fi primită împotriva pârâtei din cauza de faţă, cu privire la care s-a constat că este un terţ subdobânditor cu titlu oneros de bună credinţă, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă urmând a fi respinsă.

Cu privire la cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de către pârâtă, în temeiul Art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, instanţa urmează a o anula ca netimbrată, având în vedere că nu s-a depus taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, astfel cum i s-a pus în vedere la termenul de judecată de la data de …….

Tags: Rectificare carte funciară

Rectificare carte funciară

Pronunţând sentinţa civilă nr.9760/5.11.2008 Judecătoria Bacău a admis excepţia lipsei de interes şi a respins ca atare acţiunea formulată de către reclamantul F.M. în contradictoriu cu pârâţii A.C. şi M.D..

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea documentaţiei cadastrale nr 461 şi rectificarea cărţii funciare nr 301 a comunei O..

Calificând juridic cele exprimate de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa a ajuns la concluzia că în cauză s-a solicitat practic rectificarea cuprinsului cărţii funciare, potrivit art 33 din Legea nr 7/1996 singura acţiune în temeiul căruia se poate solicita radierea îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni juridice în cartea funciară.

Aşadar, cuprinsul unei cărţi funciare, în măsura în care nu corespunde în privinţa înscrierii cu situaţia juridică reală se “rectifică” în sensul art 33 din Legea nr 7/1996, nu se anulează, anularea vizând acte juridice, iar nu cărţi funciare.

Prin urmare, pentru a putea solicita rectificarea unei cărţi funciare, ar trebui să fie îndeplinită situaţia premisă de la art 34 din Legea nr 7/1996, respectiv printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă să se constate că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;

2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Având în vedere că în cauză reclamantul nu s-a prevalat de o astfel de hotărâre judecătorească, instanţa a apreciat că cererea formulată de acesta este lipsită de interes.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel d-l M.F. care a criticat sentinţa judecătoriei arătând că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii de anulare a documentaţiei cadastrale, pronunţându-se, în schimb, asupra cererii de rectificare a cărţii funciare deşi la această cerere s-a renunţat, că în mod greşit a fost considerată acţiunea ca fiind lipsită de interes, fără să fie verificată calitatea procesuală pasivă şi activă, încălcând dispoziţiile art.129 alin.1,2,4-6 cpc.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată apelul ca fiind întemeiat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 34 din L.nr.7/1996, legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil (pct.1). Or, prin cererea adresată judecătoriei precizată la 23.06.2008 (f.20,23 dosar judecătorie) d-l F.M. a solicitat anularea documentaţiei cadastrale nr.461 privind corpul de proprietate din satul S., comuna O., judeţul Bacău, al pârâtului M.D. (f.37-41 dosar judecătorie), în mod greşit prima instanţă analizând doar cererea în rectificarea cărţii funciare, deşi reţine că s-a cerut şi anularea documentaţiei cadastrale şi, de asemenea, în mod greşit constată că cererea în rectificare este lipsită de interes în condiţiile în care din precizările ulterioare se deduce faptul că s-a renunţat la judecata acestei cereri, pe de o parte, iar pe de altă parte, primul capăt de cerere din acţiunea iniţială viza anularea documentaţiei cadastrale în temeiul căreia s-au efectuat operaţiuni de carte funciară, admiterea unei astfel de cereri justificând interesul de a solicita şi rectificarea cărţii funciare, prin îndeplinirea condiţiei impuse de textul art.34 pct.1 din L.7/1996.

În consecinţă, admiţând apelul, instanţa va desfiinţa sentinţa apelată şi respingând excepţia lipsei de interes, în temeiul art.297 Cpc, va trimite cauza spre judecarea fondului aceleiaşi instanţe.

Tags: Rectificare carte funciară

Rectificare carte funciară

Tip speţă: sentinţă civilă 570

Titlu: rectificare carte funciară

Data speţă: 28.06.2010

Prin cererea înregistrată sub nr. 610/199/06.05.2010 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamanţii H. E. şi H. V., în contradictoriu cu pârâtul G. C. a solicitat rectificarea cărţii funciare şi a schiţelor cadastrale întocmite pârâtului.

Cererea a fost timbrată cu 19 lei taxă de timbru şi 0,50 lei timbru judiciar.

În motivarea cererii reclamanţii au învederat instanţa că terenul proprietatea pârâtului a fost înscris în T 114 P2 în loc de 111 P2 cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare. De asemenea schiţele cadastrale nu corespund cu schiţele anexă la contract în sensul că terenul ce face obiectul contractului nu este poziţionat lângă calea ferată ci la o distanţă mare de aceasta, iar dimensiunile terenului în sensul lungimilor laturilor acesteia din schiţele cadastrale nu corespund cu cele din schiţa iniţială deşi ca parametru rezultă suprafaţa de 2372 mp.

În susţinerea cererii au solicitat proba cu acte şi expertiză.

Cererii i-au fost anexate fişa corpului de proprietate, planul de amplasament şi delimitarea corpului de proprietate, încheierea CF 1430/2002 a Judecătoriei Buhuşi, contract de vânzare cumpărare, fişa suprafeţelor de teren, cererea de reconstituire 10977/1995, plan de situaţie.

Pârâtul a fost reprezentat de apărător ales şi a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de interes a reclamanţilor iar pe fondul cauzei respinge acţiunea.

În motivarea întâmpinării se arată că: pentru exerciţiul unei acţiuni se cer îndeplinite cumulativ patru condiţii: afirmarea unui drept, existenţa unui interes, capacitatea procesuală şi calitate procesuală.

Ori, reclamanţii nu justifică nici un interes în prezenta cauză.

Potrivit legii şi practicii judiciare, prin interes se înţelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă. În doctrină se arată că interesul trebuie să îndeplinească, la rândul lui, următoarele cerinţe: să fie legitim, să fie născut şi actual şi să fie personal şi direct.

Ori, din acest punct de vedere, interesul reclamanţilor în cauza precedente nu este nici născut şi nici actual, în sensul că aceşti nu se expun la nici un prejudiciu dacă nu ar recurge la promovarea unei acţiuni. De asemenea, interesul reclamanţilor nu este nici personal nici direct, adică folosul practic trebuie să îi vizeze direct pe ei, iar nu pe altcineva.

Ori, prin admiterea unei asemenea acţiuni s-ar ajunge la un folos practic în favoarea pârâtului şi nici un caz în favoarea reclamanţilor, cum prevede legea.

De altfel, dispoziţiile art. 34 din Legea 7/1996 prevede clar: „orice persoană interesată poate cere rectificarea…”, asta însemnând că orice persoană care justifică un interes legal.

Însă, în cauza pendente, singurul care justifică un interes în promovarea unei asemenea cereri este pârâtul din prezenta cauză şi nici o altă persoană atâta vreme cât drepturile acesteia sunt încălcate.

Nu înţeleg care este folosul practic al reclamanţilor în promovarea unei asemenea acţiuni şi care este dreptul personal al acestora pe care l-ar justifica ca şi încălcat.

Pentru aceste considerente a solicitat respingerea acţiunii ca fiind lipsită de interes.

În al doilea rând, reclamanţii nu îndeplinesc nici a doua cerinţă prevăzută pentru promovarea unei acţiuni, respectiv afirmarea unui drept.

Astfel, pentru exercitarea acţiunii civile este necesar ca o persoană să pretindă(să afirme) un drept subiectiv civil, drept subiectiv ce trebuie să întrunească anumite cerinţe pentru a se putea bucura de protecţie judiciară: să fie recunoscut şi ocrotit de lege, să fie exercitat în limitele sale externe şi interne, să fie exercitat cu bună credinţă şi să fie actual.

Din motivarea acţiunii ne rezultă care este dreptul pe care-l pretind, drept încălcat şi pe care încearcă să-l apere prin exercitarea acestei acţiuni.

Proprietatea pârâtului şi cea a reclamanţilor sunt despărţite de o linie de hotar, linie care a fost stabilită prin sentinţa civilă nr. 127/10.02.2009, pronunţată de Judecătoria Buhuşi în dosarul nr. 12/199/2005, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea apelului declarat de către reclamanţi(nu şi irevocabilă).

Însă motivele invocate în prezenta cauză nu se referă în nici un caz la linia de hotar dintre cele două proprietăţi, ci la aspecte care ţin strict doar de proprietatea pârâtului şi care nu încalcă în nici un fel dreptul de proprietate al reclamanţilor sau alt drept.

Cât priveşte susţinerea reclamanţilor *dimensiunile terenului (în sensul lungimilor laturilor acestuia) din schiţele cadastrale nu corespund cu cele din schiţa iniţială* este parţial reală, în sensul că lungimea terenului atât în schiţa anexă la contractul de vânzare cumpărare, cât şi cea din documentaţia cadastrală este aceeaşi, nu s-a modificat niciodată, respectiv 115,70m cum reiese din actele depuse la dosar. Doar lăţimea ternului este modificată puţin, însă acest aspect priveşte doar pe pârât şi nu pe reclamanţi, atâta vreme cât nu încalcă dreptul de proprietate al acestora.

Pentru aceste motive a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată(nefondată).

A solicitat obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În dovedirea întâmpinării a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 115-118 Cod procedură civilă.

Întâmpinării i-au fost anexate acte.

Analizând cu prioritate excepţia invocată în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1067/15.05.1995 de fostul notariat de stat, pârâtul G. C. a cumpărat suprafaţa de 2372 mp teren arabil situat în intravilanul oraşului B. T 111 P2 cu vecinii conform T.P. nr. 29165/1995.

Terenul a fost înscris în CF 1136/N atribuindu-i-se nr. cadastral 783 conform încheierii 1430/2002 a Biroului de carte funciară de pe lângă Judecătoria Buhuşi.

Reclamanţii au cumpărat o suprafaţă de teren de la numita C. S. care se învecinează cu pârâtul şi de la B.A..

Prin sentinţa civilă 606/03.06.1999 a Judecătoriei Buhuşi, instanţa a constatat nulitatea T.P. nr. 29600/1995 emis pe numele numitei C. S. pentru suprafaţa de 650 mp teren nefiind îndreptăţită la reconstituire.

Prin sentinţa civilă 354/30.03.1999 a Judecătoriei Buhuşi, irevocabilă prin respingerea apelului şi recursului declarat de reclamantul H. V., acesta a fost obligat să lase pârâtului în deplină proprietate şi folosinţă suprafaţa de 342 mp teren situat în B., strada L. şi să-şi ridice gardul pe o lungime de 20,5 m, 17,70m.

Prin sentinţa civilă 1206/23.09.1999 a Judecătoriei Buhuşi s-a constatat nulitatea T.P NR. 29252/1995 emis pe numele B.A. şi s-a respins cererea de intervenţie formulată de H. V..

Prin sentinţa civilă 1614/2001 a Judecătoriei Buhuşi definitivă prin decizia civilă 891/2002 s-a admis acţiunea în parte şi sa constatat nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 23544/95 cu privire la suprafaţa de 342 mp teren.

Părţile s-au judecat pentru grăniţuire, acţiune ce a fost admisă, instanţa stabilind linia de hotar dintre proprietatea reclamanţilor H. V. şi H. E. şi proprietatea pârâtului G. C. conform sentinţei civile 127/2009 a Judecătoriei Buhuşi.

Cu privire la acţiunea formulată în cauză, instanţa reţine că reclamanţii nu au dovedit interesul în promovarea acţiunii, care este dreptul pretins şi încălcat şi pe care încearcă să-l apere.

Aspectele puse în discuţie ţin de proprietatea pârâtului neîncălcând în nici un fel dreptul de proprietate al reclamanţilor.

Interesul trebuie să fie legitim, juridic, născut şi actual personal şi direct, reclamanţii justificând promovarea acestei acţiuni, singurul care justifică vreun interes ar putea fi pârâtul.

Motivele invocate nu se referă la linia de hotar ci la aspecte care ţin de proprietatea pârâtului.

Faţă de cele ce preced având în vedere că reclamantul nu justifică vreun interes în promovarea acestei acţiuni va admite excepţia lipsei de interes a reclamanţilor şi va respinge acţiunea ca atare.

Tags: Rectificare carte funciară

Rectificare carte funciara.

Prin sentinta civila nr. 3745/05.03.2009 a Judecatoriei Iasi a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul A.C. împotriva pârâtilor F.C. si altii, prin care s-a solicitat rectificarea unei Carti funciare, în sensul de a se constitui o Carte Funciara separata în care sa fie intabulat dreptul de proprietate al reclamantului asupra suprafetei de teren pentru care are hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila ce tine loc de act autentic de vânzare-cumparare.

S-a retinut ca reclamantul are act de proprietate pentru o cota indiviza dintr-o suprafata de teren, care face parte dintr-o suprafata de teren ramasa ca mostenire de pe urma unui defunct.

Potrivit dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996 republicata, orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din Cartea funciara daca printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca înscrierea din Cartea funciara nu mai este în concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.

Articolul 42 din Legea nr. 7/1996 republicata, prevede ca imobilul înscris în Cartea funciara se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin marirea sau micsorarea întinderii acestuia, iar art. 1 din aceeasi lege, prevede ca prin imobil se întelege una sau mai multe parcele alaturate, cu sau fara constructii, apartinând aceluiasi proprietar.

Reclamantul nu a depus la dosar o hotarâre definitiva si irevocabila cuprinzând cele prevazute de art. 34 din Legea nr. 7/1996 republicata, care, potrivit disp. art. 20 alin. 3 din aceeasi lege ar fi putut înlocui acordul de vointa al pârâtilor, în conditiile în care pârâtii nu au fost de acord cu actiunea reclamantului si nu exista posibilitatea întocmirii unui act notarial prin care ei sa-si dea consimtamântul la cele solicitate de catre reclamant.

Tags: Rectificare carte funciară

Rectificare carte funciară , acţiune în rectificare tabulară

Obiect: rectificare carte funciară , acţiune în rectificare tabulară.

Sentinţa civilă nr. 476/ 25.02.2010

Prin cererea înregistrată la această instanţă, reclamantul C.M. a solicitat, în contradictoriu cu Oraşul, reprezentat prin primarul acestuia, să se constate că înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtului asupra terenului în suprafaţă de 296 mp, având număr cadastral AX/XXXXX, înscriere dispusă de Biroul de Carte Funciară, respectiv prin încheierea nr. 3xxx/2x.xx.200x, este lovită de nulitate absolută; să se dispună rectificarea cuprinsului cărţii funciare, în sensul radierii înscrierii suprafeţei de 296 mp teren (570 în acte); cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul arată următoarele :

Este proprietarul suprafeţei de 380 mp, teren situat în U, învecinat cu N.L. la nord, C.Gh.C la est, str. M. la sud şi rest proprietate C.M. la vest, drept de proprietate recunoscut prin sentinţa civilă nr. 998/29.10.1960 a fostului Tribunal Raional, prin care s-a dispus partajarea averii succesorale a defunctului C.Gh.C, precum şi prin sentinţa civilă nr. 16xx/24.09.20xx a Judecătoriei, sentinţă definitivă şi irevocabilă, prin care s-a respins acţiunea în revendicarea suprafeţei de 380 mp, formulată de oraşul U, şi prin care s-a reţinut că acesta nu a depus nici un act de proprietate cu privire la terenul în litigiu.

Consiliul Local al Oraşului, la propunerea primarului, a adoptat două hotărâri, respectiv Hotărârea nr. xx/2x.04.200x şi Hotărârea nr. 31/31.03.2006, prin care s-a stabilit că terenul respectiv, în suprafaţă de 350 mp, este stradă, deci drum public, fiindu-i atribuită denumirea de „X”, aceste două hotărâri au fost însă anulate irevocabil în justiţie, respectiv prin sentinţele civile nr. 110/CA/15.09.20xx şi nr. 220/CA/01.08.20xx, ambele pronunţate de Tribunalul Neamţ – Secţia Contencios Administrativ.

În ambele sentinţe, s-a reţinut că terenul în litigiu nu face parte din domeniul public, ci aparţine unei persoane fizice.

În ciuda acestei evidenţe, la propunerea aceluiaşi primar, Consiliul Local al Oraşului a adoptat Hotărârea nr. xx/30.01.200x privind modificarea şi completarea anexelor la HCL xx/1999 şi HCL nr. xxx/2003 privind însuşirea bunurilor care alcătuiesc domeniul public al oraşului U.

În baza HCL nr. xx/30.01.200x şi a HCL nr. xxx/200x, s-a cerut întabularea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 296 ca parte componentă a suprafeţei de 570 mp.

Oraşul nu este titularul dreptului de proprietate şi nu are titlu valabil pentru terenul întabulat.

Inventarierea anuală a bunurilor care aparţin unităţilor administrativ teritoriale, aşa cum este impusă de art. 122 din Legea nr. 215/2001, este o operaţiune strict tehnică (contabilă), ce are drept scop evidenţierea în listele de inventariere a tuturor bunurilor care aparţin domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, bunuri intrate în proprietatea acestora prin modalităţile prevăzute de lege (art. 121).

În absenţa titlului de proprietate, întabularea dreptului de proprietate şi încheierea prin care s-a dispus înscrierea sunt lovite de nulitate absolută.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a ataşat la dosarul cauzei în copie: declaraţie pe proprie răspundere dată de primarul oraşului U, cererea de întabulare a dreptului de proprietate, încheierea nr. 3xxx/1x.0x.200x, prin care s-a dispus întabularea dreptului de proprietate, nomenclatorul stradal al oraşului valabil la data de 01.01.20xx, extras de carte funciară pentru informare, plan de amplasament, fişa imobilului, HCL nr. xx/30.01.200x, încheierea din data de 0x.07.20xx, încheierea din data de 0x.0x.20xx a Tribunalului Neamţ, sentinţele civile nr. 266/CA/16.07.20xx, 220/CA/1 august 20xx, 17/CA/23 februarie 20xx, 110/CA/15.09.20xx, toate pronunţate de Tribunalul Neamţ – Secţia Comercială şi Contencios Administrativ, sentinţele civile nr. 1606/24 septembrie 2007, 1652/4 oct. 2004, ambele pronunţate de Judecătorie, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4393/28 august 19xx, sentinţa civilă nr. 16xx/197x pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ.

Prin întâmpinare, Oraşul a solicitat respingerea cererii, învederând instanţei următoarele :

Potrivit sentinţei civile nr. 998/1960, invocată de reclamant în susţinerea cererii, reclamantul a dobândit de la autorul său o suprafaţă de teren de 11.921 mp, teren, str. Y nr. 1, învecinat cu str. Y, învecinat cu strada Y pe o lungime de 120 m.l.; această sentinţă civilă a stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. xxxx/3/xxxx/20.05.20xx, în favoarea reclamantului, titlu conform căruia terenul reconstituit în proprietate se învecinează cu strada Y. Atât sentinţa civilă de partaj succesoral, cât şi titlul de proprietate emis reclamantului sunt şi în prezent valabile, nefiind anulate, acestea fiind actele doveditoare ale dreptului de proprietate al reclamantului şi care nu dovedesc dreptul acestora asupra terenului întabulat în favoarea Oraşului.

Sentinţele civile invocate de reclamant ca dovadă a proprietăţii, pronunţate de secţia contencios administrativ a Tribunalului Neamţ, nu sunt constitutive sau declarative de drepturi în favoarea reclamantului.

Sentinţa civilă nr. 2xx/CA/1x.0x.20xx, prin care Oraşul a fost obligat să emită autorizaţie de construire pentru împrejmuirea acestui teren, a fost modificată în totalitate de Curtea de Apel Bacău, acţiunea reclamanţilor fiind respinsă.

Cu privire la dreptul său de proprietate asupra suprafeţei de 296 m.p., arată că strada Y. figurează în evidenţele Oraşului ca existentă încă din anul 1946, această existenţă rezultând din acte de stare civilă, acte de proprietate ale proprietarilor riverani acestei străzi, motiv pentru care în primul inventar întocmit conform prevederilor legii nr. 213/1998 şi însuşit prin HCL nr. xx/19xx, această stradă a fost inventariată şi figurează în anexa „străzi” la poziţia xxxx. Această hotărâre nu a fost niciodată atacată de vreo persoană interesată şi îşi produce efectele în integralitatea ei.

Cu privire la nomenclatorul stradal al oraşului U, acesta este aprobat prin HCL nr. xx/20xx, hotărâre care, de asemenea, nu a fost atacată sau modificată.

Mai precizează pârâtul că, calificarea prin lege a unui bun ca aparţinând proprietăţii publice, este suficientă pentru a face dovada apartenenţei bunului la domeniul public al respectivului subiect de drept, drumurile comunale, vicinale şi străzile fiind prevăzute expres în anexa la Legea 213/1998 ca aparţinând domeniului public al comunelor, oraşelor şi municipiilor.

A ataşat la dosarul cauzei în copie : actul de partaj din anul 1946, sentinţa civilă nr. xxx/1960 a Tribunalului Raional , HCJ nr. xxxx/2007 privind invalidarea propunerii de reconstituire, TP nr. xxxx/3/xxx/200x emis reclamantului, decizia nr. xxxx/200x a Curţii de Apel Bacău, HCL xxx/19xx, HCL xx/20xx, extras portalul instanţelor – dosar xxxx/xxx/20xx al Curţii de Apel Bacău.

Analizând susţinerile părţilor, precum şi înscrisurile ataşate la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin încheierea nr. xxxx/1x.0x.20xx, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară U a dispus înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate al Oraşului U asupra terenului în suprafaţă de 296 mp teren situat în oraşul U, având număr cadastral AX/XXXXX. Această întabulare s-a dispus avându-se în vedere că dreptul de proprietate a fost dobândit de oraş prin lege, în cotă de 1/1 (domeniu public).

Potrivit dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;

2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Instanţa reţine că întabularea dreptului de proprietate a fost dispusă în baza Hotărârii Consiliului Local nr. xxx/19xx, modificată şi completată prin Hotărârea Consiliului Local nr. xxx/20xx.

Astfel, în primul inventar întocmit conform prevederilor Legii 213/1998 şi însuşit prin HCL nr. xx/19xx, strada X a fost inventariată şi figurează în anexa „străzi” la poziţia xxx.

Nomenclatorul stradal al oraşului U a fost aprobat prin HCL nr. xx/20xx.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1356/2001, publicată în M.O. nr. 628/23 august 2002, se atestă apartenenţa la domeniul public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ a bunurilor cuprinse în.

Ca atare, strada „X” a fost preluată în inventarul asumat de Consiliul Local prin hotărâre şi atestată ca domeniu public prin HG nr. 1xxx/20xx.

Potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 213/1998, litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judeţelor, comunelor, oraşelor sau al municipiilor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

Art. 8 alin. 2 din acelaşi act normativ prevede că hotărârea de trecere a bunurilor poate fi atacată, în condiţiile legii, la instanţa de contencios administrativ competentă, în a cărei rază teritorială se află bunul.

Instanţa reţine că hotărârile adoptate de consiliile locale îşi produc efectele şi sunt obligatorii din momentul aducerii lor la cunoştinţă publică şi până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus anularea lor.

Hotărârea Consiliului Local nr. xxx/19xx, prin care a fost însuşit inventarul bunurilor aparţinând domeniului public, nu a fost atacată şi deci nici anulată, astfel că îşi produce şi în prezent efectele în integralitatea ei.

La fel nici nomenclatorul stradal al Oraşului (filele 7 şi urm. din dosar), în care apare evidenţiată strada „X”, nu a fost atacat sau anulat.

Ca atare, întabularea dreptului de proprietate în favoarea oraşului s-a făcut în mod legal, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare.

Cu privire la înscrisurile ataşate la dosarul cauzei de reclamant, în dovedirea susţinerilor sale cum că terenul întabulat constituie proprietatea sa, instanţa reţine următoarele :

Prin sentinţa civilă nr. xxx/196x (fila 195 din dosar), a fost admisă acţiunea civilă pentru partaj succesoral formulată de reclamanta P.B. împotriva pârâtului C.M.G., tatăl reclamantului, căruia prin această hotărâre i-a fost atribuită suprafaţa de 11.921 mp teren grădină în formă de poligon neregulat, str. C. nr. 1xx, megieşită la răsărit cu X pe lungimea de 120 m.

Iată deci că autorul reclamantului a primit prin această sentinţă un lot de teren învecinat cu strada X.

În titlul de proprietate nr. xxxx/20xx, titular C.M.I.G (fila 77 din dosar), în sola 14, parcela 605/1, este evidenţiată suprafaţa de 1210 mp, învecinată la est cu X şi S.A.. Acest titlu de proprietate este valabil, nefiind anulat sau modificat.

Sentinţa civilă nr. 2xxx/CA/xx.xx.20xx a Tribunalului Neamţ, prin care a fost obligat Oraşul U prin primar să emită reclamanţilor B.E. şi C.M. autorizaţie de construire pentru edificarea unui gard cu poartă, a fost desfiinţată prin decizia nr. xxx/20xx a Curţii de Apel Bacău.

De asemenea, Oraşul , prin primar, a solicitat Tribunalului Neamţ să se constate apartenenţa la domeniul public al oraşului a drumului public denumit „Strada (Fundătura) Y”, motivat de faptul că în mod repetat riveranii drumului fie solicită edificarea unor construcţii pe acest teren aparţinând domeniului public, fie contestă măsurile luate de Primărie, fie închid accesul unora dintre riverani în detrimentul altora, cererea fiind respinsă prin sentinţa civilă nr. xx/CA/2x.0x.20xx.

Prin decizia civilă nr. xxxx/xx noiembrie 20xx, Curtea de Apel Bacău a desfiinţat sentinţa tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă, pentru efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, care să delimiteze strada X.

Sentinţele civile nr. xxxx/CA/20xx şi xxxx/CA/200x ale Tribunalului Neamţ anulează hotărâri ale Consiliului Local, hotărâri care însă nu au stat la baza întabulării dreptului de proprietate în favoarea pârâtului.

Sentinţele civile nr. xxxx/xx septembrie 20xx (filele 19,20) şi nr. xxxx/4 oct. 20xx (filele 28, 29 din dosar), ambele pronunţate de Judecătorie , nu sunt constitutive sau declarative de drepturi în favoarea pârâtului, pentru a putea fi invocate în prezenta cauză.

În consecinţă, faţă de motivele expuse, în baza art. 9, art. 20, art. 34 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, instanţa va respinge cererea reclamantului.

În baza dispoziţiilor art. 274 Cod procedură civilă, reclamantul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către pârât, reprezentând onorariu apărător.

Tags: Rectificare carte funciară

Rectificare carte funciară

Prin actiunea înregistrata la Judecatoria Vatra Dornei la data de 18.03.2009 sub nr. 545/334/2009, reclamantii S. G. si G. T. au chemat în judecata pe pârâtii Parohia Ortodoxa „Sf. Treime” Vatra Dornei, Comuna Ciocanesti – prin primar solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna radierea înscrierii în cartea funciara 665 a comunei cadastrale Ciocanesti a parcelei 1042/51 padure pentru Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, în temeiul art. 34-35 din Legea nr. 115/1938, iar ulterior acestei înscrieri, în baza procesului verbal din 30.08.1928 a Comisiei de expropriere de pe lânga Judecatoria Vatra Dornei a parcelei 1042/1, din care a provenit parcela 1042/51 a fost expropriata de la fondul Bisericesc, terenul aflându-se pe teritoriul comunei Ciocanesti la locul „Lehaci”.

În motivarea cererii, reclamantii au aratat ca, conform sentintelor civile nr. 790/28.05.2008 si nr. 791/28.05.2008 precum si din planurile de situatie care stau la baza dobândirii dreptului de proprietate asupra a doua suprafete de teren care fac parte din parcela 1042/51 – cartea funciara 665 a comunei cadastrale Ciocanesti, terenurile sunt situate pe teritoriul comunei Cârlibaba dar în comuna cadastrala Ciocanesti.

Parcela cadastrala 1042/51 are categoria fânat, nicidecum padure, astfel încât proprietarul acesteia nu este FBORB care apare înscris din 1873, dar ulterior în 1928 în baza procesului verbal anexat la cerere, terenul a fost expropriat, astfel ca proprietar a devenit Statul român, reprezentat prin comuna Ciocanesti prin primar.

Prin adresa nr. 118/3.03.2009 , Catedrala „SF. Treime” din Vatra Dornei a aratat ca nu mai are calitatea de reprezentant al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor – Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei si a solicitat ca actele de procedura sa fie comunicate direct Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.

Fata de adresa sus mentionata, prin încheierea de sedinta din 9.04.2009 instanta în virtutea rolului activ reglementat de art. 129 pct. 4, 5 Cod procedura civila a pus în discutia reclamantilor si a pârâtei Comuna Iacobeni – prin primar, necesitatea de a fi introdus în cauza, în calitate de pârâta Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor pentru Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Prin aceeasi încheiere instanta a dispus introducerea în cauza în calitate de pârâta în loc de Parohia Ortodoxa „Sf. Treime” Vatra Dornei, a Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor pentru Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Prin concluziile scrise depuse la dosar la 4 mai 2009 reclamantii au solicitat admiterea actiunii în rectificare tabulara si radierea înscrierii Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei asupra parcelei 1042/51 din cartea funciara 665 a comunei cadastrale Ciocanesti, teren care are categoria de fânat si nu padure si provine din parcela 1042/1, care a fost expropriata în baza procesului verbal din 30.08.1928 ulterior înscrierii FBORB care a avut loc în 1873, astfel ca proprietar al acestei parcele a devenit Statul român.

Prin întâmpinarea depusa la dosar de pârâta Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor – Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, a solicitat respingerea actiunii reclamantilor, cu motivarea ca sentintele civile nr. 790/2008 si 791/2008 nu sunt opozabile proprietarului tabular – Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, nu pot fi opuse cu titlul de putere de lucru judecat FBORB si aceste hotarâri, obtinute fraudulos, cu încalcarea unor reguli elementare de procedura si de drept material, nu pot sta la baza radierii dreptului de proprietate.

A mai aratat pârâta ca potrivit extrasului de carte funciara, proprietarul tabular al pf 1042/51 înscrisa în CF 665 a comunei cadastrale Ciocanesti este FBORB iar prin sentinta civila 538/13.03.2007 a Tribunalului Suceava a fost admisa actiunea în revendicare formulata de pârâta cu privire la terenul identic cu pf.1042/51, procesul verbal invocat de reclamanti nefacând dovada exproprierii.

Astfel, potrivit legii pentru reforma agrara în Bucovina, aprobata prin Decretul nr. 3608 din 23.07.1921, toate sentintele definitive de expropriere se vor adnota în cartile funciare. Dupa plata pretului, conform art. 55, 56 se va înscrie Statul ca proprietar al terenurilor expropriate. Toate organele însarcinate cu executarea reformei agrare vor fi obligate a cere judecatoriilor de ocol si tribunalelor ca în cartile funciare sa se treaca operatiunea exproprierii., iar conform art. 51 alin. 3, judecatorul de ocol va trece în cartile funciare hotarârile definitive de expropriere intabulând dreptul de proprietate al statului.

Pârâta a mai aratat ca întrucât în cartea funciara 665 a comunei cadastrale Ciocanesti este înscris dreptul de proprietate al RBORB si nu al Statului, în baza unei hotarâri judecatoresti definitive de expropriere, actiunea este nefondata si urmeaza sa fie respinsa.

Prin precizarea la actiune depusa la dosar la 3 decembrie 2009 reclamantii au solicitat radierea doar a celor doua suprafete de teren ce formeaza obiectul sentintelor civile nr. 790/28.05.2008 si nr. 791/28.05.2008, ambele suprafete facând parte din parc.1042/51 din CF 665 a comunei cadastrale Ciocanesti înscrisa în cartea funciara pentru Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, cu categoria de folosinta padure, terenurile cu categoria de folosinta fiind situate pe teritoriul comunei Cârlibaba dar comuna cadastrala Ciocanesti si având suprafetele de 9594 mp (sentinta civila 790/2008) si 4875 mp (sentinta civila 791/2008).

Prin sentinta civila nr. 1504 din 10 decembrie 2009 Judecatoria Vatra Dornei a admis actiunea si a dispus radierea înscrierii în CF 665 a comunei cadastrale Ciocanesti a dreptului de proprietate cu privire la suprafata de 9594 mp teren identic cu parc. nou formata 1 F divizata din parc. 1042/51 a UAT Ciocanesti.

A dispus radierea înscrierii în cartea funciara 665 a comunei cadastrale Ciocanesti a dreptului de proprietate cu privire la suprafata de 4875 mp teren identic cu parcela nou formata 2 F divizata din parcela 1042/51 a UAT Ciocanesti.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca prin sentinta civila 791/28.05.2008 a Judecatoriei Vatra Dornei s-a constatat ca G. T. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafetei de 4875 mp teren situat în comuna Ciocanesti, identic cu parcela nou formata nr. 2 F divizata din parcela 1042/51 din cartea funciara 665 a comunei cadastrale Cârlibaba, s-a dispus înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate astfel dobândit.

Prin sentinta civila nr. 790/28.05.2008 a Judecatoriei Vatra Dornei s-a constatat ca S. G. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafetei de 9594 mp teren identic cu parc. nou formata 1 F divizata din parc. 1042/51 din cartea funciara 665 a comunei cadastrale Ciocanesti si s-a dispus înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate astfel dobândit.

Sentintele sus mentionate au ramas definitive si irevocabile prin nerecurare.

Potrivit prev. art. 1890 Cod civil, uzucapiunea este un mod original de dobândire a proprietatii reglementat ca o sanctiune a proprietarului pasiv care pe parcursul a peste 30 de ani a permis altuia sa se manifeste fata de teren ca adevarat proprietar, o dovada certa în acest sens fiind plata impozitului pe toata durata posesiei.

Desi în cartea funciara 665 Ciocanesti, parcela. 1042/51, este înscrisa pentru Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei în baza Legii 8/1873,asa cum rezulta din procesul verbal întocmit în 1922 luna august ziua 30, si a hotarârii data de comisiunea de ocol de expropriere de pe lânga Judecatoriei Ocolului Vatra Dornei, parcela 1042/ 1 din care s-a divizat parc. 1042/51 a fost expropriata de la FBORB si trecuta în proprietatea statului, fara a se opera însa scriptic în cartea funciara noul proprietar.

Aceasta situatie de fapt este recunoscuta si de pârâta FBORB, care prin actiunile formulate la Curtea de Apel Galati în dosarul nr. 2105/2003 si Tribunalul Suceava în dosarul nr. 4954/86/2006, solicita în contradictoriu cu Statul român, radierea dreptul de proprietate al acestuia in mai multe carti funciare între care figureaza si cartea funciara 665 Ciocanesti, drept de proprietate care, asa cum s-a mentionat mai sus, scriptic nu a fost operat pentru Statul român.

Din aceste considerente, sentintele civile prin care s-a constatat dobândirea dreptul de proprietate prin uzucapiune pentru reclamanti s-au pronuntat în contradictoriu cu actualul proprietar al terenului din litigiu, respectiv Statul Român.

Astfel, toate sustinerile pârâtului FBORB în sensul ca sentintele civile nr. 790/2008, 791/2008 nu-i pot fi opozabile, întrucât în dosarele în care s-au pronuntat aceste hotarâri nu a fost chemat în judecata sunt nefondate.

Sub un alt aspect, potrivit prev. art. 26 din Decretul lege nr. 115/1938, preluat în art. 28 din Legea 7/1996, dreptul de proprietate dobândit prin uzucapiune este opozabil fata de terti fara înscriere în cartea funciara.

În ceea ce priveste fondul problemei de drept referitoare la admisibilitatea sau inadmisibilitatea dobândirii de catre reclamanti a dreptul de proprietate prin uzucapiune, acest aspect nu poate face obiectul unor discutii în prezenta cauza, câta vreme instanta de judecata s-a pronuntat în acest sens, prin cele doua hotarâri judecatoresti ramase definitive si irevocabile.

Potrivit prev. art. 34 pct. 3, 4 din Decretul lege nr. 115/1938 preluat si în Legea 7/1996, în art. 36 pct. 3, 4 rectificarea înscrierilor din cartea funciara poate avea loc daca nu mai sunt întrunite conditiile de existenta a dreptului înscris, au încetat efectele actului juridic în temeiul caruia s-au facut înscrierea, sau înscrierea nu mai este în concordanta cu situatia reala a imobilului.

Fata de cele retinute mai sus, instanta a constatat ca în speta sunt îndeplinite prev. art. 36 pct. 4 din Legea 7/1996 republicata, fiind dovedit ca situatia reala actuala a suprafetelor de teren de 9594 mp si respectiv 4875 mp teren reclama alti proprietari, conform sentintelor civile 790 si 791/2008, ale Judecatoriei Vatra Dornei, motiv pentru care a admis actiunea, asa cum a fost formulata a dispus dispuna radierea dreptului de proprietate cu privire la aceste terenuri in cartea funciara 665 a comunei cadastrale Ciocanesti.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei – Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor– prin Î.P.S. Pimen, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În motivarea recursului a aratat ca sentintele civile nr. 790/2008 si nr. 791/2008 sunt inopozabile proprietarului tabular Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Nefiind parte în acele procese, hotarârile pronuntate nu pot fi opuse cu titlu de putere de lucru judecat Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

În consecinta, acele hotarâri judecatoresti (obtinute de altfel fraudulos cu încalcarea unor reguli elementare de procedura si de drept material) nu pot sta la baza radierii dreptului sau de proprietate.

Potrivit extrasului de carte funciara, proprietarul tabular al p.f. nr. 1042/51 înscrisa în cartea funciara nr. 665 a comunei cadastrale Ciocanesti este Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Prin sentinta civila nr. 538/13.03.2007 pronuntata de Tribunalul Suceava a fost admisa actiunea în revendicare formulata de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei cu privire la terenul identic cu p.f. nr. 1042/51.

Acest teren nu a fost expropriat, procesul-verbal de reclamanti, nefacând dovada exproprierii.

Cum în cartea funciara nr. 665 a comunei cadastrale Ciocanesti este înscris dreptul de proprietate al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei si nu al statului în baza unei hotarâri definitive de expropriere, sustine recurenta ca, actiunea este nefondata si pentru acest motiv.

Este inexacta afirmatia primei instante, potrivit careia Statul Român, ar fi avut sau ar avea înscris dreptul de proprietate în cartea funciara nr. 665.

Sustine recurenta ca, asa cum rezulta din înscrisul cartii funciare, statul nu avut si nu va avea niciodata în cartea funciara nr. 665 a comunei cadastrale Ciocanesti vreun drept de proprietate iar prin sentinta civila nr. 538/13.03.2007 a Tribunalului Suceava se probeaza ca nu a solicitat radierea statului din aceasta carte funciara, pentru simplul motiv ca statul nu are înscris un drept de proprietate în aceasta carte funciara.

Legal citati, reclamantii intimati s-au prezentat în fata instantei prin aparator si au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Desi legal citate, celelalte parti nu s-au prezentat în fata instantei si nu au formulat întâmpinare.

Examinând recursul, ce se încadreaza prevederilor art. 304 pct. 9 art. 3041 Cod procedura civila, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerentelor sentintei recurate si a criticilor invocate, tribunalul retine urmatoarele:

Conform art. 34 din Decretul-lege nr. 115/1938, rectificarea cartii funciare se poate cere de orice persoana interesata: 1. daca înscrierea sau titlul nu au fost valabile; 2. daca dreptul a fost gresit calificat; 3. daca nu sunt întrunite conditiile de existenta ale dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul caruia s-a facut înscrierea. Art. 35 stipuleaza ca, rectificarea se va putea savârsi numai în temeiul unei hotarâri judecatoresti desavârsite.

Conform art. 34 din legea nr. 7/1996, orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara, daca printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si revocabila, s-a constatat ca: 1. înscrierea sau actul în temeiul caruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost gresit calificat; 3. nu mai sunt întrunite conditiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul caruia s-a facut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciara nu mai este în concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.

Deci, trebuie sa existe o hotarâre judecatoreasca irevocabila care, pe fond, sa invalideze dreptul persoanei înscrise în cartea funciara.

În speta, prima instanta a avut în vedere doua hotarâri judecatoresti, sentinta civila nr. 790/2008 si 791/2008 ale Judecatoriei Vatra Dornei, având ca obiect uzucapiune, dosare în care recurenta nu a figurat ca parte, deci nu-i sunt opozabile si nu pot fi luate în considerare în prezentul dosar.

În prezentul litigiu, nu pot fi luate în considerare aspectele privind fondul cauzei, ca respectivele suprafete de teren au fost expropriate de la recurenta si trecute în proprietatea statului, fara a se opera scriptic însa în cartea funciara noul proprietar, Statul Român.

Rectificarea cartii funciare trebuie sa aiba la baza o hotarâre judecatoreasca irevocabila, în contradictoriu cu recurenta, care a transat deja fondul cauzei, astfel cum rezulta expres din textele de lege aratate mai sus, fondul cauzei neputând fi analizat direct în dosarul de rectificare carte funciara, fara a exista un capat de cerere prealabil, în acest sens.

Într-adevar, dreptul de proprietate dobândit prin uzucapiune este opozabil tertilor fara înscrierea în cartea funciara, dar acesta nu înseamna ca un drept de proprietate înscris în beneficiul unei persoane poate fi radiat în baza unor hotarâri judecatoresti, chiar având obiect uzucapiune, care nu au fost pronuntate în contradictoriu cu respectiva persoana, pentru ca s-ar încalca prevederile exprese ale art. 34 din Decretul-lege nr. 115/1938, respectiv Legea nr. 7/1996.

În mod gresit prima instanta a aratat ca dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate de catre reclamanti nu poate fi pusa în discutie de pârâta pentru ca s-au pronuntat hotarâri judecatoresti irevocabile.

Hotarârile judecatoresti sunt opozabile doar partilor care s-au judecat, deci nu si recurentei.

În consecinta, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, tribunalul va admite recursul, va modifica în tot sentinta, în sensul ca va respinge actiunea ca nefondata.

Tags: Rectificare carte funciară

Rectificare carte funciară. Caracterizare defectuoasă a obiectului investirii. Nefixarea cadrului procesual. Consecinţe

Într-un proces civil, persoanele care au interese supuse cenzurii instanţelor au dreptul de a participa în mod activ la desfăşurarea judecăţii, combătând susţinerile părţii potrivnice şi exprimându-şi poziţia faţă de măsurile dispuse de instanţă, în baza principiului fundamental al contradictorialităţii. Acest principiu, ce asigură implicit şi respectarea dreptului la apărare, dar şi caracterul echitabil al unui proces, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, toate interesând ordinea publică, nu a fost respectat de prima instanţă, după cum nu au fost respectate nici prevederile art. 84 şi 129-130 Cod procedură civilă. O atare situaţie, caracterizată printr-o vătămare prezumată, este de natură să atragă nulitatea sentinţei, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 1007 din 25 februarie 2008, Judecătoria Suceava, după ce a respins excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantului, ridicată din oficiu, a respins acţiunea ca nefondată,cu motivarea că nu este îndeplinită condiţia cerută de art. 34 din Legea nr. 7/1996 de a exista o hotărâre judecătorească care să constate că situaţia reală a imobilului nu corespunde cu starea tabulară.

La rândul său, Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 242 din 24 iunie 2008 a respins ca nefondat apelul reclamantului în temeiul unui prim considerent, identic cu cel din sentinţă, la care a adăugat constatarea că Statul Român nu este reprezentat de municipiu şi că nu s-a făcut dovada trecerii dreptului de proprietate în domeniul acestei unităţi administrativ teritoriale.

Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei tribunalului, pentru motive ce se încadrează în art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă. În dezvoltare a arătat că tribunalul a menţinut sentinţa printr-o greşită aplicare a art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, deoarece înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală a imobilului.

Recursul se dovedeşte a fi întemeiat, dar pentru motive încadrabile în art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, ce sunt de ordine publică şi verificate din oficiu, conform dispoziţiilor art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă. Acestea evidenţiază o caracterizare defectuoasă a obiectului investirii, nefixarea cadrului procesual cât priveşte participanţii, precum şi o cercetare insuficientă a fondului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 84 Cod procedură civilă şi cu principiul rolului activ al judecătorului, consacrat în art. 129-130 Cod procedură civilă, instanţa este datoare, mai înainte de orice, să dea calificarea exactă a acţiunii cu a cărei soluţionare a fost investită, după natura dreptului invocat, a scopului urmărit şi, în funcţie de aceasta, să dea o rezolvare tuturor capetelor de cerere. În acelaşi sens, potrivit art. 114 Cod procedură civilă, judecătorul poate pune în vedere reclamantului la primirea cererii, respectiv la primul termen, să clarifice sau să completeze cererea, dacă aceasta are lipsuri sau poate să pună în discuţie lărgirea cadrului procesual prin introducerea în proces şi a altor persoane, totul în interesul de a preveni orice greşeală în aflarea adevărului.

În speţă, judecătoria, făcând abstracţie de aceste norme a ignorat că, prealabil solicitării de rectificare tabulară, în petitul acţiunii sunt conturate o cerere de constatare a dobândirii dreptului de proprietate de către Statul Român, în temeiul Convenţiei Româno-Germane din anul 1940, dar şi de constatare a transmiterii aceluiaşi drept către domeniul privat al municipiului Suceava, în a cărui liste de inventar par a fi incluse în prezent bunurile în litigiu, potrivit actului nou depus în recurs (f. 12).

Aceste cereri, ce ar fi trebuit decelate încă de la primirea acţiunii, ar fi impus totodată şi discutarea lărgirii cadrului procesual prin participarea în proces a Statului, eventual a deţinătorilor de fapt a imobilului, lucru ce nu s-a întâmplat. În schimb cauza a fost soluţionată atât în primă instanţă cât şi în apel, într-un mod cât se poate de formal, prin citarea ca pârâtă, într-un ziar naţional, a unei persoane despre care existau suficiente indicii că, împreună cu întreaga familie, a părăsit România încă din anul 1942. Mai mult, aşa cum a rezultat în recurs (f. 13), E. E. M. nu figurează în componenta locală a Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor, avea în jur de 60-70 ani la data părăsirii României, nu se mai ştie nimic despre ea şi, foarte probabil, nici nu mai este în viaţă.

Într-un proces civil, persoanele care au interese supuse cenzurii instanţelor au dreptul de a participa în mod activ la desfăşurarea judecăţii, combătând susţinerile părţii potrivnice şi exprimându-şi poziţia faţă de măsurile dispuse de instanţă, în baza principiului fundamental al contradictorialităţii. Acest principiu, ce asigură implicit şi respectarea dreptului la apărare, dar şi caracterul echitabil al unui proces, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, toate interesând ordinea publică, nu a fost respectat de prima instanţă, după cum nu au fost respectate nici prevederile art. 84 şi 129-130 Cod procedură civilă. O atare situaţie, caracterizată printr-o vătămare prezumată, este de natură să atragă nulitatea sentinţei, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă. Neobservând această neregularitate majoră, tribunalul a pronunţat, la rândul său, o hotărâre lovită de nulitate.

Deosebit de aceasta, ambele instanţe au realizat o judecată excesiv de formală atunci când au statuat că, în cazul în care se invocă o situaţie reală diferită a imobilului, faţă de aceea existentă în cartea funciară, ar fi necesară o hotărâre separată a unei alte instanţe, ce ar urma să constate respectiva împrejurare. În sensul art. 36 o astfel de hotărâre judecătorească este necesară funcţionarului Oficiului Judeţean de Cadastru, dar nu şi judecătorului investit cu rectificarea tabulară, care are suficiente mijloace procedurale pentru a verifica susţinerile reclamantului.

Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul reclamantului şi va casa atât decizia cât şi sentinţa, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.

Reluând judecata, Judecătoria Suceava va da caracterizarea cuvenită cererilor reclamantului şi va pune în discuţie participarea în proces a tuturor celor interesaţi, cu care, eventual, se va pronunţa în contradictoriu asupra tuturor pretenţiilor deduse din petitul acţiunii.

Tags: Rectificare carte funciară