Top

Anularea procesului verbal de contravenţie

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe sub la data de 14.05.2009 petentul P M. C. a solicitat în contradictoriu cu intimata CONSILIUL LOCAL ……ŞI POLIŢIA….

anularea procesului verbal seria PM nr. 001765/24.04.2009, sau aplicarea unui avertisment.

.A.

In motivarea plângerii, petentul a arătat că sancţiunea aplicată nu este proporţională cu gravitatea faptei, întrucât a parcat cu roţile din faţă pe trotuar deoarece fiind aglomeraţie, nu a avut loc de parcare.

Intimata legal citata nu a formulat întâmpinare şi nu s-a înfăţişat în instanţa pentru a-şi susţine poziţia procesuală.

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Instanţa a încuviinţat pentru petent şi pentru intimată proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă şi utilă pentru soluţionarea cauzei, putând duce la dezlegarea în fond a pricinii, în conformitate cu art. 167 C.p.c.

La dosar s-au depus: procesul verbal seria PM nr. 001765/24.04.2009, planşa foto, cupon pensie.

Analizând mijloacele de probă aflate la dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria PM nr. 001765/24.04.2009 încheiat de intimata, petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 5 lit. g din HCLnr. 50/2008.

în fapt, s-a reţinut că la data de 14.04.2009, în jurul orei 10.40, aflându-se pe str. V. Alecsandri din mim. Moineşti, nu a respectat reglementările referitoare la circulaţie, parcând autoturismul marca Opel de culoare albastră, cu număr de înmatriculare BC-05-LJV pe trotuarul străzii, loc interzis în acest scop.

Potrivit art. 5 lit. g din HCL nr. 50/2008, cetăţenii mun. Moineşti au obligaţia să respecte reglementările referitoare la regimul de acces şi circulaţie, staţionare şi parcare pentru diferite categorii de vehicule, fiind interzisa parcarea şi staţionarea acestora pe spaţiul/zona verde, trotuare sau alte locuri nepermise in acest scop.

Din punctul de vedere al legalităţii procesului verbal de contravenţie instanţa constată că acesta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de art. 16 din OG 2/2001.

De asemenea în cauză nu se poate reţine nici unul din motivele de nulitate absolută a procesului verbal potrivit art. 17.

In ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal de contravenţie acesta face dovada celor menţionate în cuprinsul său până la proba contrară, ca efect al prezumţiei de legalitate şi de temeinicie de care se bucură procesul verbal, ca act administrativ.

Această prezumţie, deşi neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti, astfel că putem afirma că este o prezumţie prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept.

Aceasta prezumţie este întărită de petent, care recunoaşte faptele menţionate în procesul verbal de contravenţie.

Cu toate acestea, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, care reprezintă dreptul comun în materie contravenţională (articol care, coroborat cu art. 38 alin. 3 din acelaşi act normativ, da instanţei posibilitatea să aprecieze inclusiv asupra sancţiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în situaţia în care prezumţia relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată).

In acest sens, instanţa apreciază că sancţiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenţia petentei asupra obligaţiilor ce îi revin în materia normelor care reglementează regimul de acces şi circulaţie , staţionare şi parcare pentru diferite categorii de autovehicule .

Aprecierea instanţei se întemeiază pe de o parte pe dispoziţiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2 /2001 potrivit cărora sancţiunea trebuie să fie proporţională cu pericolul social al faptei săvârşite şi pe dispoz. art. 21 alin.3 din acelaşi act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancţiunii trebuie să se ţină cont de împrejurările în care a fost comisă fapta, modul şi mijloacele de săvârşire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă şi circumstanţele personale ale contravenientului.

Astfel, din probele administrate în cauza rezultă că petentul a parcat numai cu o roată pe trotuar şi nu a blocat circulaţia pietonilor.

Motiv pentru care, instanţa apreciază că, în mod concret, fapta nu a avut urmări grave şi nu a fost periclitate valorile sociale aparate prin norma de incriminare.

De asemenea, instanţa a constatat ca petenttd a avut o atitudine

sinceră în fata autorităţilor, recunoscând încă din cererea iniţială

ii’ i

săvârşirea faptei.

In acelaşi timp art. 7 alin. 3 din OG nr. 2 /2001 prevede că avertismentul se aplică şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor respective nu prevede în mod expres această sancţiune.

Ca atare, instanţa va admite în parte plângerea şi va dispune înlocuirea amenzii aplicate prin procesul-verbal de contravenţie contestat cu sancţiunea avertismentului, petentul urmând a fi exonerat de plata amenzii aplicate.

Etichete:

Anularea procesului verbal de contravenţie

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe

la data de …. dosar nr…..petentul G. E .a solicitat ca prin hotărârea ce se va

pronunţa în contradictoriu cu intimatul I P J să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria CC nr.3096069, iar in subsidiar, admiterea în parte a plângerii şi înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului.

In motivarea plângerii, petentul contestă rezultatele aparatului de înregistrare tip radar, din următoarele considerente: agenţii constatatori au pretins că au înregistrat în sarcina sa o viteză de 104 km/h, din mers, fără însă a face dovada omologării aparatului radar pentru înregistrări în mers, date fiind necesare corecţii care să aibă în vedere şi viteza autoturismului poliţiei; deşi a solicitat să se încheie procesul verbal în prezenţa unui martor asistent, a fost refuzat, condiţii în care procesul verbal este anulabil. In subsidiar, petentul a arătat că nu a mai săvârşit contravenţii şi s-a raportat la pericolul social al faptei.

In drept, au fost invocate prevederile art. 31 şi urm. din O.G. nr. 2/2001.

La dosarul cauzei s-au depus, in copie : procesul verbal seria CC nr. 3096069 din data de 06.04.2009, registrul de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor încheiat la data de 06.04,2009, raportul agentului constatator, planşe foto, buletinul de verificare metrologică nr. 0163827/08.09.2008, dovada schimbării numărului de înmatriculare pentru autoturismul Dacia Logan cu nr. B-03-CEG.

Acţiunea a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in baza art. 15 lit. i din Legea 146/1997.

Analizând actele şi lucrările dosarului în contextul legislaţiei interne în vigoare şi având în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Instanţa constată următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria … nr…..din 06.04.2009,

s-a reţinut in sarcina petentului că în data de…… a condus autoturismul Skoda

cu numărul de înmatriculare……, pe DN 2 G in interiorul localităţii Ardeoani,

din direcţia Bacău-Moineşti, km 34, cu viteza de 104 km/h, viteza stabilita si înregistrată cu aparatul video radar Pyton II montat pe autoturismul MAI 28482, care se afla în mişcare din sensul opus de circulaţie, comutat în modulul *’mers”. In consecinţă, petentul a fost sancţionat contravenţional pentru fapta prev. de art. 49 alin. 1 clin OUG nr. 195/2002, potrivit dispoziţiilor art. 102 alin.

3 iit, e din OUG 195/2002, S-a dispus, totodată, reţinerea permisului de conducere in vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile, conform art. 111 alin. 1 iit. c.

Potrivit art.34 din OG 2/2001, instanţa investită cu soluţionarea plângerii analizează legalitatea şi temeinicia procesului verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Sub aspectul legalităţii procesului verbal instanţa constata ca au fost respectate toate condiţiile formale prevăzute de OG 2/2001 privind întocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absoluta. Acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii prev. de art. 16 si 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.

în ce priveşte invocarea motivului de nulitate referitor la lipsa martorului asistent, instanţa reţine că potrivit disp. art. 19 din OG 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puţin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal in acest mod.

Din analiza procesului verbal se reţine că acesta cuprinde semnătura contravenientului care de altfel nu a contestat acest fapt. Semnarea procesului verbal de către martorul asistent are exclusiv rolul de a atesta că la încheierea procesului verbal cel care a săvârşit contravenţia nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, situaţii care nu sunt incidente în speţa de faţă. Se reţine, totodată, faptul că potrivit potrivit art. 109 alin. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 195/2002, norma specială, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenţie, care se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

In ce priveşte temeinicia procesului verbal de contravenţie, cu privire la fapta care face obiectul plângerii, instanţa retine următoarele :

Potrivit art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h, iar potrivit art. 102 alin. 3 Iit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile…. depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

Conform prevederilor art. 109 alin. 2 din OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, constatarea contravenţiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenţiei iar potrivit prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

Potrivit prevederilor art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, în situaţia în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, poliţistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D. după prelucrarea înregistrărilor şi stabilirea identităţii conducătorului de vehicul.

Pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă, potrivit prevederilor pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală 021-05 NML „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 153/2007, înregistrările efectuate trebuie sa cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.”

De asemnea, potrivit prevederilor pct. 4.2 din Norme, măsurătorile şi înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislaţiei rutiere în vigoare, trebuie sa fie efectuate numai de către operatori calificaţi, potrivit pct. 4.3, cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate şi sigilate în conformitate cu prevederile prezentei norme şi sunt însoţite de buletine de verificare metrologica în termen de valabilitate iar potrivit pct. 4.4 măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere dacă nu sunt respectate cerinţele 4.1.-4.3. din norme, precum şi în următoarele cazuri: dacă măsurările au fost efectuate în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună; dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staţionar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul în mişcare, dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidenta.

Petentul a contestat realitatea celor consemnate de agent în procesul-verbal şi a solicitat ca organul constatator să facă proba celor consemnate.

Intimatul a răspuns apărărilor invocate de petent si a depus la dosar buletinul de verificare metrologică nr. 0163827, registrul de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor încheiat la data de 06.04.2009, raportul agentului constatator, planşele foto ale înregistrării radar.

Instanţa constă că în OG nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forţa probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din OG nr, 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă şi având în vedere prevederile art. 1171 Cod civil, se reţine de regulă că procesul-verbal. legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 Cod civil, sarcina probei .revine celui, care contestă realitatea consemnărilor din. procesul–verbal.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, analizând plângeri formulate de persoane care fiind sancţionate contravenţional au sesizat Curtea cu privire ia încălcarea de către instanţele naţionale a art. 6 din Convenţie, prin nerespectarea garanţiilor prevăzute în acest text cu privire la „acuzaţiile în materie penală”, a statuat următoarele:

Distincţia între contravenţii, şi infracţiuni existentă în legislaţia internă a unora dintre statele semnatare ale Convenţiei, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanţiilor oferite de art. 6 din Convenţie acuzaţiilor în materie penala (Hotărârea pronunţată în cauza Oztiirk contra Germaniei, 21 februarie 1984, paragr. 50-56);

Pentru a determina dacă o contravenţie poate fi calificată ca având un caracter „pena!” în sensul prevederilor Convenţiei, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care defineşte fapta aparţine, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei şi. în sfârşit, natura şi gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenţiei (Hotărârea pronunţată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 29); ‘

Criteriile enunţate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea cumulativă (Hotărârea pronunţată în cauza Garyfallou AEBE contra Greciei din 22 septembrie 1998, paragr. 56)

In ipoteza în care norma legală pretins a fi. fost încălcată se adresează tuturor cetăţenilor şi nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special iar scopul aplicării sancţiunii este de prevenire şi pedepsire, suntem în prezenţa unei acuzaţii în materie penală (Hotărârea pronunţată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 32);

Natura şi gravitatea sancţiunii aplicate precum şi sancţiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul, şi scopul art. 6 din

Convenţie (Decizia pronunţată în cauza Do rota Szott-Medinska şi alţii împotriva Poloniei din 09.10.2003);

România a fost condamnată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în cauza Anghel împotriva României, pe motiv că s-a încălcat

prezumţia de nevinovăţie într-o procedură contravenţională (paragr. 66-69 dio Hotărârea Anghel împotriva României).

In speţă, se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general iar amenda aplicată nu are scop reparator ci scop de prevenire şi pedepsire.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa concluzionează că acuzaţia adusă petentului este o acuzaţie penală în sensul Convenţiei iar aceasta beneficiază şi în procedura contravenţională de prezumţia de nevinovăţie, care a fost instituită cu scopul de a proteja Indivizii faţa de posibilele abuzuri din partea autorităţilor, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravenţională desfăşurată în faţa instanţei de judecată revine în primul rând organului constatator şi nu petentului.

In privinţa probaţiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei „acuzatului.” dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

In speţă, s-au propus ca probe : buletinul de verificare metrologică nr. 0163827/08,09.2008, registrul de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor încheiat la data de 06,04,2009, raportul agentului constatator, planşele foto ale înregistrării radar.

Referitor la procesul-verbal, instanţa reţine că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.

In acest sens este de remarcat că în jurisprudenţa Curţii se reţine în mod constant că prezumţiile nu sunt în principiu contrare Convenţiei.

Astfel, îe Hotărârea pronunţată în cauza Salabiaku c. Franţei, Curtea a reţinut ca prezumţiile sunt permise de Convenţie dar nu trebuie sa depăşească limitele rezonabile ţinând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28).

Prin urinare, prezumţia de nevinovăţie nu are caracter absolut, după cum nici prezumţia de veridicitate a faptelor constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumţia de veridiciate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia ca persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deşi din probele administrate de „acuzare” instanţa nu poate fi convinsă de vinovăţia „acuzatului”, dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

In speţă, în procesul-verbal atacat se menţionează ca viteza a fost

stabilita si înregistrata cu aparatul video radar montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare MAI 25482(fost B 03 CEG), verificat potrivit buletinului de verificare metrologica ni*. 0163827 din data de 08.09.2008 in termen de valabilitate(f. 14). Potrivit registrului de evidenta a constatărilor privind depăşirea vitezei legale si a altor fapte constatate cu echipamentul de supraveghere a traficului si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor încheiat la data de 06.04.2009(f.l3) si potrivit raportului agentului constatator» înregistrarea si constatarea faptei s-au făcut pe DN 2 G in interiorul localităţii Ardeoani. Eroarea materială cu privire la numărul procesului verbal menţionat în registrul de evidenţă nu afectează constatarea făcută şi consemnată corect în actul constator. Procesul verbal, susţinut de probele administrate in cauza, oferă datele de identificare ale aparatului radar folosit, condiţiile în care s-a făcut înregistrarea, identitatea operatorului şi, în general, starea de fapt este descrisă corect şi complet pentru ca instanţa să poată verifica îndeplinirea cerinţelor legale pentru ca înregistrările să poată fi folosite ca probă.

In fata instanţei, organul constatator a probat săvârşirea faptei de către petent, comunicând dovezile privind îndeplinirea cerinţelor normelor legale pentru ca înregistrările să fie folosite ca probe.

Planşele foto ale înregistrării radar(f. 11-12) întrunesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o înregistrare pentru a fi folosită ca probă în faţa instanţei. Rezulta, astfel, data si ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autoturismului din care poate fi pus in evidenta numărul de înmatriculare al acestuia, condiţiile in care a fost efectuata înregistrarea!modul mers, sens opus) si daca in momentul deplasării circulau sau nu, simultan, mai multe autovehicule.

In privinţa buletinului de verificare metrologică nr. 0163827/ 08.09.2008, se constată că acesta se referă la un cinemometru de control rutier tip. PYTHON II cod LT 1.10.04, care măsoară in regim staţionar si in regim de deplasare, montat pe Dacia Logan nr. B-03-CEG(actual MAI 25482), iar din procesul verbal depus la dosar rezulta că acest cinemometru a fost utilizat pentru înregistrare, fiind menţionat nr. de înmatriculare al maşinii pe care funcţiona şi modalitatea de înregistrare( în mişcare-sens opus).

In ce priveşte eroarea maxima tolerata pentru măsurarea vitezei, art. 3.1.1. lit. c din Norma de metrologie legală 021-05 NML prevede ca pentru măsurarea vitezei, in condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează atât in regim staţionar cat si in regim de deplasare, eroarea maxima tolerata este de 3km/h pentru viteze pana la 100 km/h – in regim staţionar. In opinia instanţei, aceasta condiţie este respectata atâta timp cat exista un buletin de verificare metrologica in termen de valabilitatea, care nu se putea elibera decât dacă aparatul erea omologat clin punct de vedere tehnic, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei fiind luate in considerare in momentul

efectuării testării cinemometrului de control rutier de către Laboratorul Institutului Naţional de Metrologie,

In consecinţă, atâta timp cat probele administrate de organul constatator au convins instanţa în privinţa vinovăţiei „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă, dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal revenea petentului, care prin probele solicitate nu a făcut dovada unei situaţii de fapt contrare.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul G E , în contradictoriu cu intimatul

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului împotriva procesului-verbal seria …./…….

Nefiind solicitate, nu va acorda cheltuieli de judecata.

Etichete:

Anularea procesului verbal de contraventie

INSTANŢA:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin plângerea înaintată pe rolul Judecătoriei Constanţa în data de 11.11.2008 şi înregistrată sub nr. 25090/212/2008 petentul a solicitat instanţei anularea procesului verbal de contravenţie seria PCA nr. 2234547 prin care a fost sancţionat cu amendă contravenţională de 486 de lei şi cu măsura tehnico administrativă a reţinerii permisului de conducere pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 49 din OUG 195/2002, constând în aceea că în data de 06.11.2008, în jurul orei 12.00, aflat la volanul autoturismului marca Peugeot cu nr. de înmatriculare …, pe raza localităţii Dărmăneşti a fost depistat de aparatul radar conducând cu viteza de 104 km/h.

In motivarea plângerii petentul a arătat că nu a circulat cu viteza de 104 km/h şi că procesul verbal este nul întrucât agentul constatator nu a ţinut cont de marja de eroare pe care o au aparatele radar iar agentul constatator nu a făcut menţiunea dacă autovehiculul pe care era montat aparatul radar se afla în mişcare sau era staţionat.

în drept petentul a invocat dispoziţiile Normei de metrologie legală NML 021-05.

în dovedirea cererii petentul a depus la dosarul cauzei copia procesului verbal seria PCA nr. 2234547 (fila 5).

Potrivit art. 36 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, art. 15 lit. i din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 1 din OG 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravenţională formulată de petent este scutită de plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

în cauză intimata IPJ Bacău a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Constanţa întrucât contravenţia a fost săvârşită în oraşul Dărmăneşti din judeţul Bacău.

în drept intimata a invocat dispoziţiile art. 49 OUG 195/2002.

în susţinerea apărărilor intimata a depus la dosarul cauzei planşă foto (fila 7), buletin de verificare metrologică nr. 0163827/08.09.2008 (fila 8), atestatul agentului constatator pentru a desfăşura activităţi în calitate de operator radar (fila 8), copie

registru de evidenţă a constatărilor privind depăşirea vitezei legale (fila 9), raportul agentului constatator care a aplicat sancţiunea contravenţională (fila 10).

în şedinţa publică din data de 17.12.2008 Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moineşti. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de 12.02.2009 sub nr. 590/260/2009.

La termenul de astăzi instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria PCA nr. 2234547 petentul a fost sancţionat cu amendă contravenţională de 486 de lei şi cu măsura tehnico administrativă de reţinere a permisului de conducere pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 49 din OUG 195/2002, constând în aceea că în data de 06.11.2008, în jurul orei 12.00, afiându-se la volanul autoturismului marca Peugeot cu nr. de înmatriculare …, pe raza localităţii Dărmăneşti petentul a fost depistat de aparatul radar conducând cu viteza de 104 km/h. Contravenientul a semnat procesul verbal de contravenţie.

Analizând legalitatea procesului verbal de contravenţie instanţa apreciază că acesta este legal întocmit, respectând dispoziţiile art. 16-17 din OG 2/2001.

în ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal de contravenţie instanţa constată că potrivit art. 1169 C.civ. „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. în cauză petentul nu a făcut nici o dovadă pentru a stabili o altă situaţie de fapt decât cea reţinută în procesul verbal de contravenţie şi a răsturna prezumţia de legalitate şi veridicitate pe care o are procesul verbal de contravenţie.

Pe de altă parte probele administrate în dosar au confirmat situaţia de fapt stabilite în procesul verbal de contravenţie. Astfel, petentul a fost depistat de aparatul radar conducând cu viteza de 104 km/h aşa cum rezultă din planşele foto depuse la dosar (fila 7), aparatul radar fiind verificat metrologic aşa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. 0163827/08.09.2008 (fila 8), iar agentul constatator care a aplicat sancţiunea având calitatea de operator radar aşa cum rezultă din atesattul de la fila 8.

în ceea ce priveşte apărarea petentului că agentul constatator nu a făcut menţiunea dacă vehiculul pe care a fost amplasat aparatul radar se afla în mişcare sau era staţionat instanţa constată că acesta nu este un motiv de anulare a procesului verbal întrucât, aşa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică de la fila 8, aparatul radar este omologat să măsoare viteza cu care circulă vehiculele atât când este montat pe vehicule aflate în mişcare cât şi pe vehicule staţionate.

Susţinerea petentului că agentul constatator nu a ţinut cont de marja de eroare a aparatului radar de 3% din valoarea convenţională adevărată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/fa prevăzută de norma de metrologie legală nu poate fi reţinută de către instanţă întrucât marja de eroare sus menţionată trebuie avută în

vedere la omologarea aparatului radar, această marjă de eroare fiind luată în calcul de aparatul radar omologat. Nu este în sarcina agentului constatator să consemneze în procesul verbal de contravenţie o altă viteză decât cea pe care o înregistrează aparatul radar.

Pe de altă parte, chiar luând în calcul această marjă de eroare, având în vedere că petentul a condus cu 104 km/h, viteza ar fi fost de 101 km/h, ceea ce ar fi dus la încadrarea contravenţiei la aceeaşi categorie de depăşire a limitei de viteză care atrage aceeaşi sancţiune.

In consecinţă, având în vedere că procesul verbal este legal şi temeinic întocmit instanţa urmează să respingă plângerea ca neîntemeiată şi să menţină procesul verbal de contravenţie seria PCA nr. 2234547 încheiat de către intimată în data de 06.11.2008, ca fiind legal şi temeinic întocmit.

HOT.

07.04.2009

Respinge plângerea contravenţională ca neîntemeiată.

Menţine procesul verbal de contravenţie seria PCA nr. 2234547 încheiat de către intimată în data de 06.11.2008, ca fiind legal şi temeinic întocmit. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 07.04.2009.

Etichete:

Anularea procesului verbal de contravenţie

Judecătoria,

Deliberând asupra prezentei cauze, având ca obiect plângere contravenţionala, retine următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. dosar …… petentul

VBA a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria … nr…..emis la data de…..de către………….. .

In motivarea plângerii formulate petentul susţine că a fost sancţionat nejustificat, deoarece situaţia de fapt reţinuta in procesul verbal este nereala, intrucat a nu a traversat pasajul CFR la culoarea roşie a semaforului si in timpul semnalului acustic.

De asemenea, petentul a mai invocat nulitatea procesului verbal de contravenţie.

In dovedirea plângerii petentul a propus proba cu inscrisuri si proba cu martori.

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Intimata, legal citata a depus intampinare, susţinând ca procesul verbal de contravenţie a fost incheiat cu respectarea dispoziţiilor legale.

La dosarul cauzei au fost depuse urmatorele inscrisuri, procesul – verbal de

contravenţie seria……. nr………… emis la data de…….., raport din ……., declaraţii

martori date organelor de politie, concluzii scrise.

Instanţa a incuvintat pentru parti proba cu inscrisuri si proba cu martori, fiind audiaţi in cauza Vultur Cristian, Cucu Cristinel si Bucur Ionica, declaraţiile acestora fiind consemante si ataşate la dosarul cauzei.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

Prin procesul – verbal de mai sus, petentul a fost sancţionat contravenţional de câtre intimata – organ constatator cu amenda in cuantum de 450 lei, retinându-se în sarcina sa săvârşirea contravenţiei prevăzuta de art. 102 alin 3 lit. c) din OG. 195/2002 circulaţia pe drumurile publice.

Se arata în acest sens în actul constatator si sanctionator ca la data de………. a

condus autoturismul marca Peugeot cu nr. de Înmatriculare …………. in oraşul

Comanesti, iar când a ajuns la pasajul CFR nu a respectat semnalele luminoase si acustice aflate in funcţiune.

Conform art. 102 alin 3 lit. c) din OG. 195/2002 circulaţia pe drumurile publice, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte, neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune;

In cauza, procesul verbal de contravenţie se bucura de prezumţia relativa de veridicitate si legalitate.

De asemenea, petentul se bucura de prezumţia de nevinovăţie, asa cum este ea reglementata de art. 6 CEDO.

Instanţa a audiat in calitate de martori pe VC, CC si Bl.

Declaraţia data in fata instanţei de către martorul Bl confirma faptele reţinute in procesul verbal de contravenţie. Astfel, martorul a declarat ca a confirmat organelor de politie faptul ca petentul a trecut cu autoturismul marca Peugeot cu nr. de Înmatriculare ………., peste calea ferata, pe culoarea roşie a semaforului.

Aceasta proba se coroborează si cu declaraţia data in fata organelor de politie de către CI. Acesta a confirmat faptul ca petentul a traversat pasajul pe culoarea roşie a semaforului.

Declaraţia numitului VC nu este de natura sa răstoarne prezumţia relativa de legalitate si veridicitate de care se bucura procesul verbal de contravenţie. Astfel, din cuprinsul declaraţiei acestuia rezulta ca a auzit semnalele acustice in momentul in care petentul a trecut peste calea ferata. Instanţa apreciază ca aceasta afirmaţie este irelevanta in cauza, deoarece nu dovedeşte ca manevra conducătorului autoturismului s-a făcut regulamentar.

De asemenea, instanţa nu va tine seama de declaraţia martorului CC, deoarece aceasta nu se coroborează cu intreg ansamblul probator.

Instanţa constata ca actul constatator si sanctionator cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In acest sens, instanţa respinge motivele de nulitate a procesului verbal invocate de parat ca nefiind intemeiate. Astfel, petentului i s-a dat posibilitatea sa facă obiectiuni, intrucat, la rubrica «Alte menţiuni» acesta a consemnat faptul ca nu recunoaşte fapta.

Nici lipsa adresei martorului asistent nu poate atrage anulitatea procesului verbal, de vreme ce, in procesul verbal se face menţiunea codului numeric personal si martorul a fost audiat in cauza.

Totodată, fapta descrisa de agentul constatator reprezintă contravenţia prevăzuta de art. 102 alin 3 lit. c) din OG. 195/2002 circulaţia pe drumurile publice, iar sancţiunea contravenţionala este corect individualizata.

Motiv pentru care, conform art. 34 din OG nr. 2/2001, aceasta va fi respinsa, ca atare mentinându-se procesul – verbal ca fiind legal si temeinic.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiata plângerea formulata de petentul VBC, domiciliat in

…………………., împotriva procesului verbal seria………nr……………. încheiat de intimata

IPJ Bacău – Politia Comanesti,………………………

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţata în şedinţa publica, azi, ……………

Etichete:

Anularea procesului-verbal de contravenţie

Sentinţa civilă nr. 118/22.01.2009

Prin plângerea contravenţionala înregistrata sub nr. 3608/260/2008 pe rolul Judecătoriei Moinesti, petentul R.N., in contradictoriu cu intimatul IPJ Bacău a solicitat anularea procesului verbal seria PCA nr. 0544385, fara cheltuieli de judecata.

Acţiunea este scutita de plata TT potrivit Lg. 146/1997, OG 2/ 2001.

In motivare petentul a menţionat ca situaţia de fapt reţinuta prin actul de constatare si sancţionare a contravenţiei nu corespunde realităţii si nu este vinovat de săvârşirea contravenţiei pentru care a fost sancţionat.

Petentul a precizat ca in data de 2.10.2008 in timp ce conducea tractorul cu nr. De înmatriculare BC-02-CLH pe drumul Sanduleni- Floresti a fost depăşit de autoturismul marca Wolkswagen.

In continuare s-a menţionat ca petentul s-a asigurat inainte de a schimba direcţia de mers.

Petentul a invocat faptul ca organul constatator nu i-a dat posibilitatea sa formuleze obiectiuni, iar organul constator nu a constatat viteza cu care circula şoferul autoturismul marca Wolkswagen, viteza precizata de acesta de 70- 80 km/ h.

In drept s-au invocat prevederile OG 2/2001.

In dovedire s-a solicitat proba cu acte, martori.

Intimatul a formulat intampinare potrivit art 115 cod proc. civ.

In motivare intimatul a arătat ca vinovat de producerea evenimentului rutier in care a fost implicat tractorul cu nr de inmatriculare BC-02-CLH si autoturismul marca Wolkswagen nr. de inmatriculare BC 28 AES, este insusi petentul având in vedere declaraţia celuilalt şofer implicat, numitul A.S.

Intimatul a reţinut ca petentul a efectuat manevra de schimbare a direcţiei spre stânga, la intersecţia cu DJ 118 A, in localitatea B.T. moment in care celalt şofer si-a continuat deplasare in direcţia inainte, insa fara a se asigura si semanliza, petentul a virat brusc dreapta acrosand autovehiculul marca Wolkswagen, in partea laterala stânga din fata pana in spate.

Totodată intimata invedereaza ca raportat la avariile produce autoturismului marca Wolkswagen, in partea laterala stânga a maşinii din fata pana in spate, la momentul impactului, autoturismul era paralel cu tractorul deplansandu-se regulamnetar pe banda prioritara de mers.

In drept s-au invocat prevederile art 115-118 cod proc. Civ., OUG 195/ 2002, OG 2/2001.

In dovedire s-a solicitat incuviintarea probei cu acte, martori.

Analizând ansamblul probator administrat in cauza, instanţa retine următoarele:

Plângerea contravenţionala a fost formualat in termenul legal prevăzut de art 31 alin 2 din OG 2/2001.

Prin procesul verbal seria PCA nr. 0544385/ 2008 a fost sancţionat contravenţional petentul R.N. pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art 54 alin 1 din OUG 195/ 2002 constând in faptul ca in data de 2.10.2008, in timp ce conducea

tractorul proprietate persoanala, nr de inmatriculare BC-02-CLH, din direcţi^ Sanduleni- Floresti a efectuat manevra de schimbare a direcţiei de mers fara a semnaliza si fara a se asigura, pentru a nu perturba circulaţia sau pentru a nu pune in pericol siguranţa celorlalţi participanţi in traffic,dupa care a virat spre dreapta intrând in coliziune cu autoturismul marca Wolkswagen, nr. de inmatriculare BC-28 AES.

Examinând actul de constatare al contravenţiei dpdv al legalităţii, instanţa apreciază ca acesta a fost incheiat cu respectarea dispoziţiilor legale in materie contravenţie, in cauza aserţiunile petentului in sensul ca nu i s-a oferit posibilitatea sa formuleze obiectiuni nefiind dovedite in condiţiile art 1169 cod civ. In procesul verbal s-a consemant doar ca petentul nu ar fi făcut obiectiuni si ca ar recunoaşte fapta comisa.

In ceea ce priveşte temenicia procesului verbal instanţa apreciază ca situaţia de fapt reţinuta de agentul constatator nu a fost dovedita in prezenta cauza.

Potrivit procesului verbal evenimentul rutier ar fi avut loc in localitatea B.T.. Martorul propus de petent menţionează ca locul săvârşiri contravenţiei se afla in sat Prisaca la intersecţia cu sat Enachesti, in timp ce martorul A.S. ( cel de al doilea şofer implicat in accident) menţionează ca accidentul s-ar fi produs in intersecţia din comuna B.T..

Prin urmare din conţinutul procesului verbal nu rezulta in mod explicit faptul ca evenimentul rutier ar fi avut loc intr-o intersecţie. Ceea ce rezulta cu certitudine din declaraţiile celor doi conducători auto dar si din declaraţia martorului M.I. ( care se afla impreuna cu petentul in tractor) este faptul ca acidentul rutier s-a produs intr-o intersecţie.

Potrivit art 6 pct. 16 din codul rutier, intersecţia reprezintă orice Încrucişare, bifurcatie sau joncţiune de dramuri la nivel, inclusiv spatiile formate de acestea.

Instanţa apreciază ca este imposibil a stabili culpa petentului pe baza simplei declaraţii a celuilalt şofer implicat in accident, declaraţia acestuia neputand sa aibă decât caracter subiectiv. Aceasta cu atât mai mult cu cat in tractorul condus de petent se afla o persoana, iar obligaţia organului constatator era sa adune cat mai multe probe pentru stabilirea situaitiei de fapt, simpla declaraţie a a lui Adam Sorin nefiind suficienta in acest sens.

Celalalt martor propus de petent, care se afla in tractor la momentul producerii accidentului nu a putut oferi detalii cu privire la imprejurarea daca petentul s-a asigurat si a semanlizat in momentul in care intenţiona sa vireze spre dreapta.

Contrar aserţiunilor intimatei, dinamica producerii acidentului nu se paote stabili după maniera de producere a avariilor, respectiv in partea stânga a autoturismului marca Wolkswagendin fata pana in spate. Evident ca la un moment dat cele doua autovehicule se aflau in poziţie paralelea dar cu au ajuns sa se tamponeze nu se poate determina cu exactitate.

Martorul MI a afirmat ca strada pe care a avut loc accidentul era cu o banda pe fiecare sens de deplasare iar tractorul era staţionat la intersecţia cu Enachesti când autoturismul condus de AS a trecut prin dreapta tractorului.

Dealtfel, martorul AS a declarat in fata organelor de politie (fi. 13 dosar) ca tractorul fara a semnaliza a virat spre stânga, fapt pentru care a crezut ca intenţionează sa vireze spre BT5 fiind in intersecţie, a depăşit prin partea dreapta tractorul pentru a-si continua direcţia de deplasare inainte si in momentul in care a ajuns paralel cu tractorul acesta a virat uşor spre dreapta, moment in care s-a produs impactul.

Daca ar fi sa luam in considerare exclusiv declaraţia acestui martor este evident ca in producerea acidentului culpa ar fi comuna intrucat acesta a incalcat prevederile art 120 alin 1 lit. a din Regulamnetul de aplicare a OUG 195/2002care interzice efectuarea manevrei de depăşire in intersecţii cu circulaţie nedirijata. Daca martorul ar fi respectat dispoziţiile codului rutier si ar fi aşteptat ca şoferul tractorului sa execute manevra de schimbare a direcţiei de mers ( indiferent de sensul de deplasare,dreapta sau stânga) este posibil ca producerea impactului sa fi fost evitata. Este posibil ca tractorul sa fi încercat o manevra spre stânga, moment in care martorul A.S. , potrivit declaraţiei de la politie, a incercat sa-1 depăşească prin dreapta, petentul sa se fi schimbat din nou direcţia de mers spre dreapta, moment in care s-a produs impactul. Este posibil ca la acest moment cele doua vehicule sa fi fost in poziţie paralela sau nu, tractorul sa fi ajuns in totalitate pe banda stânga sau nu, aspecte ce nu prezintă relevanta atâta timp cat este evident ca petentul nu s-a asigurat pentru a efectua manevra de schimbare a direcţiei de mers, iar celalalt şofer a efectuat o manevra interzisa de legislaţie, aceea de depăşire in intersecţie.

De menţionat ca in cursul judecaţii acelaşi martor nu a mai recunoscut faptul ca ar fi efectuat manevra de depăşire in intersecţie.

Astfel, instanţa apreciază ca in cauza nu sunt suficiente probe pentru a determina situaţia de fapt cu certitudine, dincolo de orice dubiu. Ceea ce poate fi probat pe baza declaraţiei conducătorului auto A.S. coroborat cu modalitatea producerii avariilor, este culpa comuna a celor doi şoferi implicaţi in accident, asa cum s-a reţinut si in considerentele anterior menţionate.

întrebarea intimatei in sensul ca in condiţiile in care petentul s-a asigurat si a semnalizat manevra schimbării direcţiei de mers, iar cele doua vehicule mergeau unul in spatele altuia, cum este posibil ca aceleaşi autovehicule sa ajungă intr-o poziţie paralela, va ramane fara un răspuns bazat pe dovezi concrete. Se pot emite ipoteze, insa stabilirea culpei presupune existenta unui material probatoriu si nu simple ipoteze , insa in nici un caz nu se poate determina vinovăţia exclusiva a petentului doar pe baza declaraţiei acestui martor si maniera producerii avariilor la cele doua autovehicule.

De precizat este faptul ca in cauza nici nu s-a făcut dovada ca la momentul impactului cele doua autovehicule se aflau in poziţie paralela asa cum afirma intimata si asa cum s-a reţinut si in considerentele anterior menţionate. Avariile s-au produs in partea stânga a autourismului condus de martorul A.S., din fata pana in spate insa acest lucru nu indica poziţia paralela intre vehicule. Este posibil ca tractorul sa nu fi părăsit in totalitate direcţia de mers pe banda dreapta cu efectuare viraj stânga când celalat şofer se deplasa in dreapta tractorului, in depasire,moment in care petentul sa fi schimbat direcţia de mers spre stânga si sa se fi produs impactul. Dealtfel acest aspect al poziţionării vehiculelor la momentul impactului nu prezintă relevanta in prezenta cauza.

Fata de considerentele anterior menţionate, instanţa apreciază ca situaţia de fapt reţinuta prin actul de constatare si sancţionare a contravenţiei nu corespunde realităţii si nu este susţinuta de probele administrate in cauza.

Pe cale de consecinţa, instanţa va admite plângerea contravenţională şi va anula procesul verbal.

Etichete:

Anularea procesului-verbal de contraventie

R O M A N I A

Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul Judecatoriei B sub nr. 2009 la.2009, petentul DC a solicitat instantei ca, in contradictoriu cu organul constatator Inspectoratul de politie al judetului V (IPJ V), sa dispuna anularea procesului-verbal de contraventie seria AP nr.2009 si exonerarea sa de la plata amenzii de 500 lei. In subsidiar, petentul a solicitat inlocuirea amenzii cu avertisment.

In motivarea plangerii petentul a aratat ca cele retinute in procesul verbal nu sunt adevarate. Petentul a precizat ca, in data de 2009, a avut o discutie in contradictoriu cu sotia sa, generata de o defectiune a cablului TV, pe care el a vrut sa o remedieze, dar sotia sa nu a mai avut rabdare si a luat-o pe fiica lor si au plecat la politie. Petentul a mai aratat ca plecarea sotiei sale de acasa nu a fost generata de nici un scandal sau de un comportament agresiv din partea sa. De asemenea, s-a mai aratat ca petentul si sotia sunt in proces de divort si ca aceasta din urma cauta sa dovedeasca faptul ca petentul este o persoana violenta pentru procesul de divort si pentru evacuarea petentului din imobilul comun. Petentul a mai aratat ca sotia s-a intors insotita de organele de politie, care nu au ascultat versiunea sa si l-au amendat, iar petentul a refuzat sa semneze procesul verbal considerandu-l neintemeiat.

In drept, plangerea a fost intemeiata pe prevederile Legii nr. 61/1991.

La dosarul cauzei a fost atasata o copie de pe cartea de identitate a petentului si de pe procesul-verbal seria AP nr..2009 (f. 4).

Actiunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in baza art. 15 lit. i) din Legea 146/1997.

La termenul din data de.2009, instanta a incuviintat pentru petent proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu un martor si, ca urmare a opozitiei petentului, a hotarat ca nu va proceda la audierea martorului asistent D D, fiica petentului.

La acelasi termen, organul constatator a depus intampinare si a solicitat respingerea plangerii contraventionale ca neintemeiata si a solicitat incuviintarea probei testimoniale cu martorii D D si DD.

La termenul din data de.2009, instanta a respins proba testimoniala cu martora D D de organul constatator, fata de opozitia petentului si prevederile art. 189 Cod proc. civila.

La termenul din data de 2009, petentul a depus la dosar o serie de inscrisuri si instanta a procedat la audierea martorului CI, propus de petent, declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar (f. 26).

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Prin procesul-verbal seria AP nr. 1, incheiat la data de .2009, petentul a fost sanctionat cu amenda contraventionala de 500 lei pentru savarsirea contraventiilor prevazute de art. 2 pct. 26 si art. 2 pct. 33 din Legea nr. 61/1991 si sanctionate de art. 3 lit. a) si b) din Legea nr. 61/1991. Contraventiile au constat in faptul ca petentul, aflandu-se in divort cu sotia sa, in seara zilei de.2009 a provocat scandal la domiciliu, determinand-o pe aceasta si pe fiica sa D D-G sa paraseasca imobilul, iar la sosirea agentilor de politie a devenit violent si a refuzat sa dea datele de stare civila, spunand ca se numeste „Ceausescu Nicolae”.

Procedand la verificarea legalitatii procesului verbal contestat, in conformitate cu dispozitiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanta constata ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor imperative ale art. 17 din acelasi act normativ.

In ceea ce priveste temeinicia aspectelor retinute in procesul verbal de constatare a contraventiei, instanta urmeaza sa aiba in vedere probele administrate in cauza.

In ceea ce priveste contraventia prevazuta de art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991, constand in faptul ca petentul a provocat scandal, sub aspect probatoriu au fost depuse la dosar o serie de inscrisuri, respectiv o factura si o chitanta prin care petentul a facut o plata de 203 lei in favoarea sotiei sale, o adresa de infiintare a popririi asupra veniturilor petentului pentru plata pensiei de intretinere in favoarea celor doi copii minori ai acestuia si certificatul medico-legal nr. 400/19.08.2009 (f. 22-24) si a fost audiat martorul C I.

Din factura si chitanta depuse la dosar rezulta ca petentul isi indeplineste obligatia de plata a pensiei de intretinere, fara a fi fost nevoie sa fie pusa in executare ordonanta de infiintare a popririi.

Din certificatul medico-legal nr. 2009 rezulta ca petentul a prezentat la acea data leziuni care au putut fi produse prin lovire cu un obiect contondent si posibil prin comprimare cu corpuri dure, la data de 2009, si care au necesitat aproximativ patru-cinci zile de ingrijiri medicale de la data producerii. Leziunile suferite se situau pe antebratul drept si stang si pe gamba dreapta.

In declaratia data in fata instantei, martorul CI a aratat ca, in data de.2009, s-a intalnit cu petentul si ca acesta era lovit la picior si i-a spus martorului ca a fost lovit de sotie cu cornierul la picior. Martorul a mai aratat ca petentul nu este o persoana violenta si ca are grija de familie, ca acesta se afla in proces de divort cu sotia, iar in data de.2009, cand a venit la serviciu, petentul prezenta o lovitura la tampla stanga, despre care petentul a afirmat ca a fost produsa prin lovirea sa de catre sotie cu fierul de calcat.

Din plangerea petentului si din procesul verbal seria AP nr..2009, rezulta ca savarsirea acestei contraventii nu a fost constatata in mod direct de catre agentii de politie, ci acestia au fost sesizati de sotia petentului, dupa care s-au prezentat la domiciliul acestora.

In conditiile in care savarsirea contraventiei nu a fost perceputa in mod direct de agentul constatator, procesul verbal nu se bucura de prezumtia relativa de veridicitate.

Probele testimoniale solicitate de organul constatator nu au putut fi administrate in cauza datorita faptului ca martorii propusi sunt sotia si fiica petentului, iar acesta s-a opus la audierea lor (art. 189 Cod proc. civila), iar alte probe nu au fost aduse de intimat in sprijinul aspectelor consemnate in procesul verbal.

Pe de alta parte, petentul a adus dovezi in sprijinul apararilor sale in sensul ca isi ingrijeste familia, ca intre el si sotia sa exista o stare conflictuala si ca a suferit leziuni in data de 16.08.2009.

In baza probelor administrate, instanta apreciaza ca in seara zilei de 2009 intre sotii Damian a existat un conflict la care au participat ambii soti si nu se poate determina care dintre ei a provocat acest scandal.

De asemenea, instanta apreciaza ca nu poate fi sanctionata contraventional o persoana in baza declaratiilor facute de sotia sa cu care se afla in stare conflictuala si in proces de divort, fara ca agentii de politie sa constate in mod direct savarsirea acelei fapte contraventionale si fara existenta altor probe care sa dovedeasca vinovatia sa.

Avand in vedere si probele administrate, instanta apreciaza ca nu poate fi retinuta vinovatia petentului in savarsirea contraventiei, motiv pentru care va admite plangerea in ceea ce priveste amenda de 300 lei aplicata petentului pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991, va dispunea anularea amenzii si exonerarea petentului de la plata acesteia.

In ceea ce priveste contraventia prevazuta de art. 2 pct. 33 din Legea nr. 61/1991, constand in faptul ca petentul, la sosirea agentilor de politie, a refuzat sa dea datele de stare civila, spunand ca se numeste „Ceausescu Nicolae”, petentul nu si-a sustinut nevinovatia si nu a adus probe care sa conteste aspectele retinute in procesul verbal.

Savarsirea acestei contraventii a fost constatata in mod direct de un functionar public aflat in exercitiul atributiilor sale si investit cu autoritatea statala pentru constatarea si sanctionarea faptelor contraventionale, astfel incat procesul verbal se bucura de prezumtia de veridicitate in ceea ce priveste aspectele constatate personal de agentul de politie cu privire la aceasta fapta. Prezumtia de veridicitate este o prezumtia relativa si poate fi rasturnata prin proba contrarie.

Pe de alta parte, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, petentul beneficiaza de prezumtia relativa de nevinovatie, care are scopul de a proteja indivizii fata de posibilele abuzuri din partea autoritatilor.

In speta, petentul avea posibilitatea de a formula aparari si de administra probe care sa conteste mentiunile procesului verbal.

Martorul audiat in cauza nu a putut da nici o informatie cu privire la savarsirea acestei contraventii, deoarece acesta nu s-a aflat la domiciliul petentului in seara zilei de 2009.

Desi petentul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, el nu a formulat aparari cu privire la aceasta fapta si nu a adus probe care sa conteste mentiunile procesului verbal, astfel incat nu poate fi inlaturata prezumtia de veridicitate de care se bucura procesul verbal intocmit de un organ al statului care a constatat in mod direct fapta contraventionala.

Din aceste motive, instanta nu va da curs solicitarii petentului de a anula amenda de 200 lei aplicata pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 2 pct. 33 din Legea nr. 61/1991. Instanta nu va dispune nici inlocuirea acestei sanctiuni cu sanctiunea avertismentului, deoarece este important ca cetatenii sa respecte autoritatea organelor de politie si sa isi decline identitatea la solicitarea acestora pentru identificarea persoanelor care savarsesc fapte contraventionale, iar un comportament precum cel al petentului este de natura sa stirbeasca aceasta autoritate.

Din aceste considerente, instanta va admite in parte plangerea formulata de petent, va anula in parte procesul verbal de contraventie seria AP nr.2009 in sensul anularii amenzii contraventionale de 300 lei, aplicata petentului pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991 si va exonera petentul de la plata acesteia si va mentine sanctiunea amenzii contraventionale de 200 lei aplicata petentului pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 2 pct. 33 din Legea nr. 61/1991.

Etichete: