Top

Chemare in judecata

ROMÂNIA JUDECĂTORIA MOINEŞTI

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1094 Şedinţa publică de la 29 Martie 2011

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele :

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 4683/260/2010 pe rolul Judecătoriei Moineşti, jud. Bacău, reclamanta I. A. a chemat in judecată pe pârâtul I. E., solicitând desfacerea căsătoriei încheiată la data de 17.08.1993, din culpa pârâtului, precum şi revenirea sa la numele purtat anterior căsătoriei, acela de A..

In motivare reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 17.08.1983 iar din căsătorie au rezultat trei copii, în prezent majori, iar în timp relaţiile de familie s-au deteriorat, datorită atitudinii pârâtului care, pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice devenea violent atât fizic cât şi verbal, aspect care a generat despărţirea în fapta soţilor din anul 2003, când pârâtul a plecat în străinătate, ulterior fiind nevoită să plece şi ea pentru a munci şi a-şi întreţine familia având în vedere că pârâtul nu contribuia financiar la întreţinerea copiilor, soţii nemaireluând relaţia de convieţuire.

Acţiunea a fost legal timbrată cu 40 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

In drept au fost invocate prevederile art. 37 şi urm.C.fam. La cererea de chemare în judecată reclamanta a anexat certificatul de căsătorie în copie conformă cu originalul şi certificatele de naştere a copiilor rezultaţi din căsătoria părţilor, în prezent majori.

La termenul de judecată din 29.03.2011 s-a prezentat în instanţă pârâtul care a arătat că este de acord cu divorţul, ambele părţi solicitând pronunţarea unei hotărâri de divorţ în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin 2 C.fam.

Analizând actele şi lucările cauzei, instanţa constată următoarele:

Reclamantul şi pârâta s-au căsătorit la data del7.08.1983, căsătoria acestora fiind înregistrată sub nr. 47 din data de 17.08.1983 în registrul de stare civilă al Primăriei Bacău, jud. Bacău, ultimul domiciliu conjugal al părţilor fiind în corn. Balcani, sat Frumoasa, jud. Bacău. Din căsătoria acestora au

rezultat 3 copii, respectiv: ……. conform certificatelor de naştere depuse la

dosarul cauzei, toţi cei trei copii fiind majori la data promovării acţiunii.

Instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin 1 C.fam, astfel cum a fost modificat prin Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru

accelerarea soluţionării proceselor, în vigoare la data pronunţării sentinţei ” Divorţul prin acordul părţilor poate fi pronunţat de către instanţa judecătorească indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie.”

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 6131 alin 3 C.pr.civ, ” la termenul de judecată, instanţa verifică dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor şi în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii fără a administra probe cu privire la motivele de divorţ”

Având în vedere consimţământul părţilor şi constatând că în speţă sunt întrunite condiţiile reglementate de art.38 C.fam instanţa va dispune desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor.

Faţă de solicitarea ambelor părţi referitor la aplicarea dispoziţiilor art.617 al.2 C.pr.civ., instanţa nu va motiva soluţia privind desfacerea căsătoriei.

Cu privire la capătul de cerere privind revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de A..

Instanţa reţine că prin precizările depuse la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanţei la data de 21.03.2011, reclamanta şi-a modificat cererea în sensul în care a solicitat păstrarea numelui dobândit prin căsătorie, acela de L.

Instanţa reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 40 din Codul familiei: ” La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii se pot învoi ca soţul care, potrivit art. 27, a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ, să poarte acest nume şi după desfacerea căsătoriei.Instanţa judecătorească va lua act de această învoială prin hotărârea de divorţ”.

Faţă de aceste dispoziţii legale, constatând că pârâtul şi-a dat acordul cu privire la păstrarea de către reclamantă a numelui dobândit prin căsătorie, acela de lojă, conform declaraţiei autentificată prin încheierea de autentificare nr. 1010 din 18.08.2010 la BNP Cazan Diana din Moineşti, instanţa va dispune în acest sens.

Instanţa va lua act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete:

Chemare in judecata

ROMÂNIA JUDECĂTORIA MOINEŞTI

Dosar nr. 292/260/2010

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 3045

Şedinţa publică de la 15.12.2010

INSTANŢA -Delibeând-

Asupra acţiunii civile de faţă,

Constată că prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 292/260/2010 la 18.01.2010 pe rolul Judecătoriei Moineşti, reclamanta P. E. cu domiciliul in com. Agăş, satul Peste Vale, jud. Bacău a chemat în judecată pe pârâţii M. M. şi M. C, ambii cu domiciliul in satul Sulta, com. Agăş, jud. Bacău, solicitând desfiinţarea actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 119/1996.

Acţiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în valoare de 790 lei şi timbru judiciar in valoare de 0,3 lei şi in motivare arată că actul de vânzare-cumpărare nr. 119/1996 a avut la bază documente neconforme cu realitatea, contestând valabilitea lor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Constată că reclamanta a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 119/12.11.1996, încheiat intre I.M., vânzătoare si M. C. şi M.M. cumpărători, respectiv pârâţii din prezenta cauză, cu privire la suprafaţa de 2.168 mp situat in intravilanul com. Agăş.

Reclamanta a solicitat in acţiune desfiinţarea acestui act, instanţa apreciind că este vorba de o nulitate. Reclamanta nu a arătat însă tipul de nulitate pe care ii invocă, absolută sau relativă.

Reclamanta a timbrat corespunzător acţiunea şi a solicitat instanţei să fie asistat de un apărător din oficiu, cerere admisă de către instanţă.

Apărătorul din oficiu, av. P.R., a solicitat instanţei faţă de acţiunea reclamantei si actele depuse de către aceasta la dosarul cauzei, o serie de aspecte precum contravaloarea folosinţei terenului utilizat de către pârâţi ca servitute de trecere şi nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 119/12.11.1996.

Reclamanta nu a fost de acord cu solicitările apărătorului din oficiu de la fila 68 dosar, insistând asupra celor solicitate de către aceasta in acţiune, respectiv desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 119/1996.

Din actele dosarului, instanţa constată că reclamanta este proprietara unui teren de 5.370 mp, situat in intravilanul com. Agăş, obţinut prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1664/29.05.1972, teren megieş cu al pârâţilor din prezenta cauză.

Reclamanta şi pârâţii din prezenta cauză, s-au judecat in dosarul nr. 61 ‘2005, in care prin decizia civilă nr. 172/A/2007, s-a stabilit o servitute de

trecere in favoarea terenului numiţilor M.M.li M.C. pârâţii din prezenta cauză, pe terenul numitei P. E., reclamanta din prezenta cauză, servitute pe o lăţime de 5 m, lungimea fiind pe intreg planul de situaţii, conform expertizei tehnice a expertului M.M.

Decizia civilă nr. 172/2007 este definitivă si irevocabilă.

Din expertiza tehnică se poate observa că terenul familiei M. nu are o ieşire la drumul public decât pe terenul numitei Pădureanu Elena.

Acţiunea de faţă a fost promovată ca urmare a nemulţumirii reclamantei că pârâţii folosesc periodic aceasta servitute de trecere pentru a ajunge la terenul lor.

în considerente deciziei civile 172/2007, se arată că la pronunţarea soluţiei s-a avut in vedere coniventa părţilor in ce priveşte stabilirea servitutii de trecere şi a zonei pe care aceasta o ocupă in terenul numitei P. Numita P.E. a condiţionat cu acea ocazie incheierea unei convenţii de vânzare-cumpărare privind suprafaţa de teren pe care numiţii M.să poată ajunge la terenul lor.

Faţă de acţiunea de faţă, reclamanta a solicitat „desfiinţarea,, contractului nr. 112/1996, instanţa apreciind că această desfiinţare reprezintă o nulitate absolută, acţiune care este imprescriptibilă si poate fi invocată si de către o persoană care nu a fost parte in contractul de vânzare-cumpărare.

Reclamanta nu a propus alte probe in afară de actele dosarului, arătând doar că aceştia au încheiat un act de vânzare-cumpărare in fals cu numita I. M.din corn. Agas.

Din cuprinsul acţiunii şi din memoriile depuse de către reclamantă la dosar, se poate aprecia că reclamanta nu contesta valablitatea actului de proprietate al pârâţilor, ci in special faptul că pârâţii au obţinut o hotărâre prin care ea a fost obligată să asigure servitutea de trecere pe terenul său.

Instanţa apreciază că nulitatea absolută calificată ca fiind obiectul prezentei acţiuni nu poate fi reţinută, intrucât actul de vânzare-cumpărare nr. 119/1996, a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale privind capacitatea, consimţământul, obiectul cauzei şi lipsa fraudării legii de către părţile contractante.

Prin acest act, nu s-au adus atingere intereselor directe ale megieşilor, interesul reclamantei fiind unul colateral, legat de faptul ca terenul pârâţilor nu are ieşire la calea publică.

Intre părţi de-a lungul timpului, conform precizărilor din prezenta cauză, au avut loc mai multe dispute, agresiuni, fapt ce determină si atiutudinea intransigentă a reclamantei faţă de dreptul de servitute al pârâţilor stabilit prin decizia civilă nr. 172/2007.

Prin întâmpinare, pârâţii au invocat excepţia netimbrarii acţiunii acoperită in cursul procesului de către reclamantă şi excepţia lipsei de interes a reclamantei pe care instanţa o va respinge întrucât acţiunea in nulitate absolută este imprescriptibilă şi poate fi cerută de către orice parte care intr-un fel sau altul, direct sau incindental are de suferit datorită actului incheiat de către terţe persoane, aspect ce este reţinut şi din speţa de faţă.

Faţă de acţiunea in nulitate absolută, instanţa apreciază că aceasta acţiune este ne fondată in sensul că la incheirea contractului de vânzare-cumpărare nr. 119/1996, s-au respectat cerinţele legale, vânzatoarea a înstrăinat un teren pe care 1-a primit drept înzestrare de la părinţii săi, aspect necontestat de către reclamantă şi că nu s-a dovedit in mod expres de către reclamantă că părţile nu ar fi îndeplinit la incheierea actului, condiţiile referitoare la capacitatea de a

incheia actul, consimţământul obiect-cauză, plata preţului sau vreo alta cauză care să poată fi caracterizată drept fraudă la lege.

In cursul judecării procesului, reclamanta a beneficiat de onorar apărător din oficiu in suma de 300 lei, care va fi achitat pentru av. Pintilie Raluca din fondurile MJ.

Raportat la art. 19 pct.l din OG 51/2008, reclamantei căreia i s-a respins acţiunea se poate aprecia că a căzut in pretenţii intrucât a formulat o acţiune nefondată si a beneficiat din partea statului de plata unor drepturi băneşti, manifestând şi o atitudine lipsită de justificare faţă de îndrumările date de apărătorul din oficiu şi de solicitările acestuia la prezenta cauză formulate la fila 78 dosar.

Instanţa, plecând de la prevederile art. 19. pct.l din OG 51/2008, va obliga pe reclamantă la plata cheltuielilor reprezentând onorariu apărător oficiu in sumă de 300 lei, conform delegaţiei la dosar depusă de av. Pintilie Raluca.

Etichete:

Chemare in judecata

SENTINŢA CIVILĂ NR. 359

Constată că reclamantul B.Ş i-a chemat în judecată pe pârâţii B. F. şi B. C, solicitând a se dispune perfectarea vânzării cumpărării pentru suprafaţa de 1231,82 m.p. teren arabil situat în extravilanul corn. Balcani şi suprafaţa de 400,60m.p. teren arabil situată în intravilanul corn. Balcani .

Cererea s-a timbrat cu 246 lei conf. chitanţei nr. 6989860 /12.05.2009 depusă şi anulată la dosar şi t.j. de 1 leu iar în motivarea acesteia se arată că reclamantul a cumpărat de la pârâţi în baza unui înscris sub semnătură privată, suprafaţa menţionată mai sus iar pârâţii nu s-au prezentat la notar pentru incneierea acteior autentice.

în cauză s-au depus acte, s-a luat interogatoriu pârâţilor, instanţa reţinând,

ÎN FAPT:

La data de 28.05.2003 între pârâţi în calitate de vânzători şi reclamant în calitate de cumpărător, s-a încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat „ contract de vânzare-

cumpărare” ,prin care pârâţii au înstrăinat reclamantului, suprafaţa de 9 prăjini teren , situată în extravilanul comunei Balcani, sat Frumoasa în pct. Pârâul Babei,la preţul de 3000 lei.

Deşi s-a achitat preţul , vânzătorii nu s-au prezentat la notar pentru încheierea actului autentic.

Prezenţi în instanţă,pârâţii au precizat în răspunsurile la interogatoriu că au înstrăinat reclamantului terenul pentru care s-a solicitat perfectarea vânzării , au primit suma stabilită ca preţ şi sunt de acord să se pronunţe o hotărâre judecătorească ce va ţine loc de act de proprietate.

La dosar s-a depus planul de amplasament pentru suprafaţa înstrăinată (filele 13 şi 18 dosar).

Din documentaţiile cadastrale efectuate în cauză se reţine că nu toată suprafaţa înstrăinată se află în extravilan ci doar suprafaţa de 1231,82 m.p. teren arabil situată în extravilanul corn. Balcani la pct. Pârâul Babei, cu vecinii: N – Filip Dumitru, E – Bârnat Ştefan, S – Ungureanu Ion, V – Baciu Francescu iar suprafaţa de 400,6 m.p. teren arabil,este situată în intravilanul corn. Balcani, sat Frumoasa ,acelaşi punct,cu vecinii: N Filip Dumitru, E – Baciu Francescu,S -Ungureanu Ion, V – DJ 156 A.

Cu martorul Diac Petre reclamantul a făcut dovada că pârâţii stăpânesc suprafaţa de teren înstrăinată de peste 38 de ani iar reclamantul o stăpâneşte de la data încheierii înscrisului sub semnătură privată..

Din certificatul de atestare fiscală nr.379/18.01.2010 eliberat de primăria corn. Balcani, se reţine că pârâţii figurează în evidenţele fiscale cu suprafaţa de 0,18 ha teren arabil în pct.Pr. babei.

Instanţa apreciază ca dovedită situaţia de fapt iar acţiunea reclamantului, întemeiată.

Reclamantul şi-a îndeplinit obligaţia de predare a preţului şi deşi a intrat în posesia terenului, dreptul de proprietate nu s-a transmis către acesta deoarece înstrăinarea terenurilor se poate face doar cu acte autentice.

ÎN DREPT:

în baza art. 1073 şi 1077 C.civil , art.5 alin.2 din Legea nr.247/2005,se va admite acţiunea şi se va perfecta vânzarea-cumpărarea.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete:

Chemare in judecata

Sentinţa civilă nr.453 din 15 februarie 2010

Constată că prin acţiunea înregistrată sub numărul /260/2009, reclamantul H. V. a chemat în judecată civilă pârâţii H.M. şi H.N. solicitând în contradictoriu cu aceştia perfectarea vânzării cumpărării intervenite la data de …, între reclamant în calitate de cumpărător şi pârâţi în calitate de vânzători pentru următoarele imobile: suprafaţa de … m.p. teren curţi construcţii, situată în corn. …, sat…, evidenţiată în TP …/1998, tarla 108/38, P16, cu vecinii DJ, A.N., M.

L, B.V.; suprafaţa de…..mp teren arabil intravilan, situată în com. …, sat…,

evidenţiată în TP …/1998, tarla 108/38, P17, cu vecinii M. L, A.N., moşt P. G., B. E.; suprafaţa de ….. mp teren arabil intravilan, situată în com. …, sat …, tarla 108/38, P20, cu vecinii B.V., H.N., P.G.; suprafaţa de …. teren cu vegetaţie forestieră, situată în com…., sat …, evidenţiată în TP ..71994, tarla 46, PI 313/50, precum şi o casă construită din lemn şi acoperită cu tablă şi un grajd construit din lemn, acoperit cu tablă, construcţii situate în …, sat … pe suprafaţa de …mp teren curţi construcţii, la preţul achitat de 10 000 000 lei ROL.

Acţiunea este legal timbrată cu 2500 lei taxă de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, iar în motivare se arată că prin înscrisul încheiat părţile s-au obligat să vândă, respectiv să cumpere imobilele descrise, iar pârâtul, deşi notificat, nu a înţeles să se prezinte la notariat, în vederea întocmirii actelor notariale.

Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1073 -1077 din Codul civil.

Pârâţii, deşi prezenţi, nu au depus întâmpinare şi nu au înţeles să-şi formuleze în altă modalitate apărările.

In cauză au fost solicitate şi încuviinţate proba cu înscrisuri şi interogatoriu , din analiza cărora instanţa reţine următoarele:

La data de … între părţi a avut loc o înţelegere transpusă în actul sub semnătură privată intitulat „proces-verbal” care consfinţeşte înţelegerea părţilor, aflat la fila 3 dosar. Astfel părţile s-au înţeles să vândă, respectiv să cumpere următoarele imobile: suprafaţa de … m.p. teren curţi construcţii, situată în com. …, sat…, evidenţiată în TP ..71998, tarla 108/38, P16, cu vecinii DJ, A.N., M. I., B.V.; suprafaţa de …..mp teren arabil intravilan, situată în com. …, sat…, evidenţiată în TP ..71998, tarla 108/38, P17, cu vecinii M. I., A.N., moşt P. G., B. E.; suprafaţa de ….. mp teren arabil intravilan, situată în com. …, sat …, tarla 108/38, P20, cu vecinii B.V., H.N., P.G.; suprafaţa de …. teren cu vegetaţie forestieră, situată în com…., sat …, evidenţiată în TP ..71994, tarla 46, P1313/50, precum şi o casă construită din lemn şi acoperită cu tablă şi un grajd construit din lemn, acoperit cu tablă, construcţii situate în …, sat … pe

suprafaţa de …mp teren curţi construcţii, la preţul achitat de 10 000 000 lei ROL.

Pârâtul este proprietar pe imobilele înstrăinate după cum rezultă din sentinţa civilă nr. ..73.2.2009, TP ..718.3.1998 şi TP ..714.7.1994, autorizaţie pentru executare de lucrări nr. ..718.4.1983 .

La interogatoriul luat pârâţilor (filele 32,33 dosar) aceştia declară că au vândut reclamantului imobilele descrise în acţiune, au primit banii şi sunt de acord cu perfectarea vânzării.

Din notificarea aflată la fila 4 dosar, rezultă că pârâţii au fost invitaţi la notariat, însă nu au dat curs.

Cu privire la natura juridică a convenţiei cuprinse în înscrisul sub semnătură privată mai sus menţionat, instanţa apreciază că acesta este o promisiune sinalagmatică de vânzare – cumpărare ( antecontract). In consecinţă, instanţa apreciază că între părţi s-a încheiat o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare, valabilă atât sub aspectul condiţiilor de fond prevăzute de art. 948 cod civil cât şi al condiţiilor de formă, promisiune care reprezintă un act de previziune, de proiectare în viitor a unei vânzări.

Găsind astfel îndeplinite toate cerinţele de admisibilitate ale acţiunii, în baza art. 948, art. 969 şi art. 1073 – 1077 cod civil, instanţa va admite cererea reclamantului şi va perfecta vânzarea cumpărarea intervenită la data de 2.4.1999, între reclamant în calitate de cumpărător, şi pârâţi în calitate de vânzători, pentru următoarele imobile: suprafaţa de … m.p. teren curţi construcţii, situată în com. …, sat …, evidenţiată în TP ..71998, tarla 108/38,

P16, cu vecinii DJ, A.N., M. I., B.V.; suprafaţa de …..mp teren arabil

intravilan, situată în com. …, sat …, evidenţiată în TP ..71998, tarla 108/38, P17, cu vecinii M. L, A.N., moşt P. G., B. E.; suprafaţa de…..mp teren arabil

llliiO,VIIOlÎIş SltUal-cl IU COIÎl, * s • 5 Sdt »«sş Idilei IlJo/Dţjf irZXJj cu vecinii O 8 V • ş ii * IN * ş

P.G.; suprafaţa de …. teren cu vegetaţie forestieră, situată în com…., sat …, evidenţiată în TP ..71994, tarla 46, PI313/50, precum şi o casă construită din lemn şi acoperită cu tablă şi un grajd construit din lemn, acoperit cu tablă, construcţii situate în …, sat … pe suprafaţa de …mp teren curţi construcţii, la preţul achitat de 10 000 000 lei ROL.

Se va lua act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete:

Chemare in judecata

JUDECĂTORIA BACĂU

SENTINŢA CIVILĂ NR. 6689/23.06.2010

Divorţ

Asupra prezentei cereri;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău reclamanta BI în contradictoriu cu pârâtul BE a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată la data de 11 ianuarie 2003 din culpa exclusivă a pârâtului şi reclamanta să revină la numele avut anterior încheierii căsătoriei, acela de „Ţ.”.

La termenul de judecată din 23 iunie 2010 reclamanta a solicitat să păstreze numele dobândit prin încheierea căsătoriei, acela de „B”.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 39 lei şi timbru judiciar de 0,30 lei . În motivarea cererii reclamanta arată că s-a căsătorit în anul 2003 şi din căsătorie nu au rezultat copii. Deşi la început relaţiile dintre ei au fost bune, menţionează reclamanta în continuare, în ciuda vârstei fragede pe care o avea când s-a căsătorit, cu trecerea anilor acestea s-au deteriorat. De mai bine de 3 ani, pe fondul lipsei de comunicare din partea pârâtului, a atitudinii acestuia faţă de relaţia lor, au apărut neînţelegeri soldate cu certuri de cele mai multe ori. Reclamanta precizează că soţul său nu se implică în nici un fel în gospodărie, stă în pasivitate, iar ea este cea care suportă toate cheltuielile din casă, a decis ruperea relaţiei, fiind separaţi de mai mult timp.

Pentru dovedirea cererii reclamanta a cerut încuviinţarea probei cu înscrisuri (în copie, certificate de stare civilă) şi a probei cu martori. La propunerea reclamantei şi sub prestare de jurământ a fost audiată martora EC

Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu a formulat întâmpinare.

Din analiza probelor administrate în cauză instanţa reţine următoarele;

Reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul la data de …în B şi din căsătorie nu au rezultat copii.

Reclamanta a dovedit că părţile nu se mai înţeleg datorită faptului că pârâtul manifestă dezinteres total faţă de căsătorie, nu se implică în nici un fel nici sentimental şi nici financiar în relaţia de cuplu. Părinţii reclamantei le aduc la fiecare două zile bani şi alimente pentru că reclamanta singură, fără implicarea soţului, nu poate duce toate sarcinile casei. Martora audiată în cauză a declarat că a asistat personal la o discuţie recentă a reclamantei cu pârâtul şi acesta şi-a dat acordul ca soţia să păstreze numele din căsătorie.

Având în vedere aceste considerentele instanţa reţine că relaţiile de căsătorie sunt grav vătămate şi, în temeiul art. 38 alin. 1 C.fam. va admite acţiunea şi va declara desfăcută căsătoria din culpa pârâtului.

În temeiul art. 40 C.fam. reclamanta va păstra numele din căsătorie, acela de „B.”.

Etichete:

Chemare în judecată

JUDECĂTORIA BACĂU

SENTINŢA CIVILĂ NR.10692/ 27.11.2008

plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)

.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe petentul RC a solicitat a se admite contestaţia împotriva încheierii de respingere nr /26.06.2008 întrucât prin hotărâre judecătorească a obţinut recunoaşterea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 99 mp 2 .

În drept , cererea nu a fost motivată.

La data de 06.11.2008 , petentul a depus precizări la plângerea formulată arătând că deşi prin încheierea de respingere s-a făcut referire la faptul că terenul pentru care a cerut înscrierea se suprapune cu nr cadastral 2115 nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens ; dreptul său de proprietate rezultă din sentinţa civilă nr 8330/2005 definitivă şi irevocabilă ,fiind pus în posesie de executorul judecătoresc la data de 01.11.2007;că dacă mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată la Biroul teritorial , ele vor primi provizoriu acelaşi rang , urmând ca instanţa să hotărască asupra rangului fiecăruia ; că potrivit art 26 alin 2 din Legea 7/1996 dreptul său de proprietate este opozabil faţă de terţi chiar fără înscrierea în cartea funciară dacă îi este recunoscut prin hotărârea judecătorească ; prin urmare OCPI nu îi poate refuza cererea sa de întabulare a dreptului recunoscut irevocabil prin hotărâri judecătoreşti , eventualele suprapuneri urmând a fi verificate într-o acţiune în revendicare ,nu pe cale administrativă ; menţinerea încheierii OCPI ar însemna lipsirea de efecte juridice a unei hotărâri judecătoreşti intrate în puterea lucrului judecat .

La data de 13.10.2008 , intimatul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive întrucât încheierile de carte funciară sunt acte administrative şi nu jurisdicţionale , nefiind investite cu autoritate de lucru judecat; că înscrierile în carte funciară are efect de opozabilitate erga omnes a dreptului înscris ,prezumţia de existenţă a drepturilor reale înscris în cartea funciară fiind una relativă , susceptibilă de a fi combătută prin acţiunea în rectificare prevăzută de art 34-35 din Legea 7/1996 ; că prin Decizia nr 72 din 2007 ICCJ privind recursul în interesul legii s-a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângerile de carte funciară întemeiate pe art 50 din Legea 7/1996 , Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă

Analizând cu prioritate excepţia invocată de către intimat , instanţa porneşte de la dispoziţiile art 17 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, („publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile teritoriale pentru imobilele situate în raza teritorială a acestora”) şi de la art. 20 alin. (1) din aceeaşi lege ( „dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil” ), iar în cuprinsul art. 21 s-a subliniat că „modificarea conţinutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea şi stingerea drepturilor reale”.

În conformitate cu principiul relativităţii, pe care îl consacră, în art. 22 din legea menţionată se mai prevede că înscrierea unui drept se poate efectua numai „împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută”, precum şi „împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, şi-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată”.

Legea nr. 7/1996, republicată, nu conţine dispoziţii care să confere legitimare procesuală pasivă Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Mai mult, prevederea de la art. 50 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, republicată, potrivit căreia „hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică din oficiu biroului teritorial”, confirmă intenţia legiuitorului referitoare la calitatea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în sensul de a nu fi considerat parte în plângerea privind cartea funciară, pentru că altfel nu mai era necesar să se reglementeze obligativitatea de a i se comunica hotărârea, din moment ce dispoziţiile art. 266 alin. 3 din Codul de procedură civilă prevăd că „hotărârea se comunică părţilor”.

Oricum prin Decizia nr 72 din 2007 ICCJ privind recursul în interesul legii s-a stabilit că în cauzele ce au ca obiect plângerile de carte funciară întemeiate pe art 50 din Legea 7/1996 , Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă. Pentru aceste considerente urmează a fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuală pasive a intimatului şi plângerea urmează a fi respinsă ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă .

Etichete: