Civil. Constatare nulitate absolută a Hotărârii Adunării generale

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de …. şi înregistrată sub nr. …, reclamantul X a chemat în judecată pe pârâta Y, solicitând instanţei ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a Hotărârii adunării generale din …. .

În motivarea acţiunii reclamantul arată că în data de …. s-a ţinut Adunarea Generală a Asociaţilor din cadrul Y , care a avut 7 puncte la ordinea de zi şi la care au participat 67 membri din totalul de 102 membrii delegaţi.

Din cei 67 membrii prezenţi, reclamantul arată că 35 membrii sunt salariaţi ai Y, fapt pentru care învederează că adunarea generală nu a fost constituită statutar. Pe de altă reclamantul arată că între aceşti 35 membrii participanţi la adunarea generală şi ordinea de zi a Adunării Generale există un conflict de interese privind fixarea salariilor, întrucât aceştia ajung să-şi voteze singuri nivelul salariilor, bugetul de salarii fiind constituit din cotizaţiile membrilor asociaţiei.

Un alt motiv al nulităţii absolute a hotărârii adunării generale invocat de reclamant, este şi a acela că atribuţiile Consiliului Administraţiei au fost preluate de directorul Y care a condus efectiv lucrările Adunării Generale şi a propus spre adoptare o serie de măsuri ce nu sunt în competenţa Adm. Gen., ci a Consiliului de Administraţie, printre care şi stabilirea cuantumului cotizaţiei de membru al asociaţiei .

Mai arată reclamantul, că un alt motiv pentru care hotărârea este lovită de nulitate este şi acela că după 4 ani de mandat, Consiliul de Administraţie a obţinut propunerea de prelungire a mandatelor până la maxim …., ceea ce apreciază reclamantul că este nestatutar potrivit art. ….. din statut.

Un alt motiv pentru care reclamantul solicită constatarea nulităţii absolute a Hotărârea Adunării Generale este şi acela că personalul salariat al pârâtei Y şi-a votat propriul buget, în cauză existând conflictul de interese.

Reclamantul apreciază că în cauză există un interes al actualului Consiliu de Administraţie de a-şi prelungi mandatul, întrucât urmează a se împărţi patrimoniul de vânătoare.

Hotărârea este nelegală şi pentru faptul că nu s-a publicat convocarea Adunării Generale pentru data de …, cu ordinea de zi într-un ziar local, că, după dezbateri, şi înainte de propunerea la vot, cea mai mare parte din delegaţi: au părăsit sala de şedinţă precum şi pentru că nu a fost stabilită modalitatea de votare (vot deschis sau secret) şi nu s-au numărat voturile, mergându-se după o apreciere aproximativă ( câţi sunt pentru şi prin analogie, restul sunt împotrivă ).

În drept reclamantul, îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile OG …., statutul Z şi statutul Y .

În dovedirea acţiunii reclamantul a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri şi testimonială, depunând la dosar Statutul Z şi Y, obiectivele – program pe anul … şi Ghidul de desfăşurare a lucrărilor Adunării Generale din …….

La data de …. , pârâta Y depune la dosar o întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii reclamantului întrucât este nelegală în conformitate cu disp. art. ….. şi netemeinică întrucât, potrivit Statului de funcţii şi organigramei, din numărul total de participanţi ( 69 prezenţi ) doar 12 participanţi au avut şi calitatea de delegaţi ai grupelor în A.G.A. .

Pe ordinea de zi a discuţiilor Adunării Generale, din cele 7 capitole ( subiecte ), nici unul nu a avut ca obiectiv fixarea salariilor angajaţilor Y.

Lucrările Adunării Generale au fost conduse, conform art. …. din Statut, de preşedintele Y.

În ceea ce priveşte cuantumul cotizaţiei, pârâta arată că acest aspect intră în atribuţiunea Consiliului Y, iar validarea bugetului de venituri şi cheltuielile cu stabilirea cuantumului cotizaţiei de membru se face în Adunarea Generală.

În ceea ce priveşte prelungirea mandatului Consiliului şi organelor de conducere al Y, reclamantul arată că acestea s-au datorat unui eveniment neprevăzut şi nedorit (decesul preşedintelui Y în exerciţiul mandatului precedent) ce a determinat alegeri în luna ….. în condiţiile în care alegerile la termen ar fi trebuit să aibă loc în …. şi respectiv ….. .

Pârâta mai arată că patrimoniul Y nu este compus din fonduri de vânătoare, ci acestea aparţin domeniului public al statului .

În ceea ce priveşte convocarea membrilor la lucrările Adunării Generale pârâta arată că toţii membrii delegaţi la lucrările A.G.A. din … au fost încunoştiinţaţi despre data şi ordinea de zi a Adunării Generale (inclusiv reclamantul X) prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, convocator de luare la cunoştinţă prin semnătură şi prin afişare la avizierul Y.

În ceea ce priveşte sistemul de votare, pârâta arată că votul deschis prin care au fost luate hotărârile A.G.A. din …… nu contravine cu nimic disp. art. … din statut.

În susţinerea întâmpinării şi combaterea acţiunii reclamantului, pârâta a înţeles să se folosească de proba cu interogatoriu reclamantului, testimonială şi cu înscrisuri , sens în care a depus la dosar următoarele acte: statutul Y, statutul din Z, ordinea de zi a Adunării Generale din …, anunţul adresat membrilor delegaţi ai grupului de vânători şi pescari privind convocarea Adunării Generale a Y din ….. şi a comunicării ordinii de zi, raportul comisiei de validare, tabelul cu delegaţii grupelor la Adunarea Generală a Y cuprinzând grupa, numele şi prenumele şi semnăturile acestora, procesul-verbal al Adunării Generale din …., statul de funcţii şi grila de salarizare a Consiliului Y, invitaţia adresată Preşedintelui executiv pentru a participa la Adunarea Generală din …, adresa nr. …. din …. adresată pârâtei prin care i se solicită să nu organizeze adunare generală de alegeri, iar în ceea ce priveşte neparticiparea la lucrările Adunării Generale se comunică, că Z a fost reprezentată de d-nul W care este membru l Consiliului Z din România, borderoul pentru trimiterea scrisorilor recomandate din ….., ştampilat de oficiul poştal.

În şedinţa de judecată din ….. pârâta a învederat că este înfiinţată ca asociaţie şi nu ca o societate comercială, că nu emite hotărâri propriu-zise dar există procesul-verbal de şedinţă în care sunt consemnate toate discuţiile şi dezbaterile şi că în speţă este vorba despre o hotărâre a adunării generale ordinare.

În şedinţa camerei de consiliu din ….., pârâta, prin avocat ales, depune la dosar adresa din care rezultă că în cadrul asociaţiei sunt înscrişi 2079 membrii vânători şi pescari ( printre care şi reclamantul X ) organizaţi în 16 grupe, iar în şedinţa camerei de consiliu din … sunt enunţate probele.

În şedinţa camerei de consiliu din …. după audierea primului martor al reclamantului, d-nul avocat, pentru pârâta Y solicită să i se ia interogatoriul reclamantului, dar instanţa respinge motivat această cerere, întrucât reclamantul Y a stat în sală la luarea interogatoriului primului martor şi nu a depus delegaţiile necesare depunerii interogatoriului reclamantului.

Interogatoriul scris, este depus la dosar, după audierea tuturor martorilor, de către pârât pentru a dovedi că avea interogatoriul pregătit, în aceeaşi şedinţă sunt audiaţi la propunerea reclamantului d-nii ….. şi ….. , iar la propunerea pârâtei sunt audiaţi martorii ….. şi ……

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de întregul material probator administrat în cauză instanţa reţine următoarele situaţie de fapt.

În data de ….. a avut loc Adunarea Generală a membrilor Y la care au participat, conform semnăturilor de participare, un număr de 69 delegaţi printre care şi reclamantul, din numărul total de 102 delegaţi ai grupelor, fapt pentru care comisia de validare a declarat statutară Adunarea Generală a Y din data de …..

S-a mai reţinut că s-a procedat la convocarea delegaţilor pentru participare la A.G.A. prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi că la aceeaşi adunare generală a fost invitat să participe şi preşedintele executiv al Z, prin adresa …. care însă în data de ….., conform adresei nr…. a Z din România, explică neparticiparea la lucrările A.G.A. din motive independente de voinţa preşedintelui executiv şi justifică reprezentarea prin persoana domnului …, membru al Consiliului Z din România.

Din procesul-verbal al A.G.A. încheiat în data de … instanţa a reţinut că lucrările au fost conduse de preşedintele pârâtei – d-nul …, că reclamantul a solicitat ca la punctul propuneri să fie înscrisă pe ordinea de zi şi propunerea sa ca ,, Adunarea Generală de alegeri să se facă la expirarea mandatului actualului Consiliu, că această propunerea nu a fost adoptată, deşi reclamantul a solicitat A.G.A. să respingă propunerea de prelungire a mandatului actualului Consiliu şi că reclamantul nu a solicitat ca votul său negativ (de împotrivă) de prelungirea mandatului actualului Consiliu al pârâtei, să fie consemnat în procesul-verbal al A.G.A. De asemenea s-a mai reţinut că această propunere de prelungire a mandatului Consiliului a fost temeinic justificată, fapt pentru care, propunerea a fost aprobată cu 65 voturi ,, pentru” 3 voturi ,, împotrivă şi o ,,abţinere” .

Tot din procesul-verbal al A.G.A., instanţa a mai reţinut că nu au fost aprobate salariile angajaţilor Y şi că au fost discuţii legate de diminuarea cotizaţiei cu 12% , faţă de propunerile pentru anul …., aşa încât aceste cotizaţii să fie la nivelul anului …, propunere ce a fost respinsă.

De asemenea s-a reţinut că a fost adoptat bugetul de venituri şi cheltuieli cu 63 voturi ,,pentru „, 5 voturi ,,împotrivă” şi un delegat absent (care a părăsit sala).

Din declaraţiile martorilor audiaţi la propunerea reclamantului, instanţa a reţinut că acesta (reclamantul) a învederat că punctul de ordine al adunării generale privind prelungirea mandatului consiliului Y nu este statutar, că pe ordinea de zi a adunării generale nu era trecut şi acest punct, că votarea propunerilor s-a făcut prin vot deschis, că la primele puncte ale ordinii de zi s-au numărat întâi voturile ,, pentru” , ,, împotrivă” şi ,, abţinerile „, iar în punctele următoare, în care s-a trecut la votarea bugetului şi a prelungirii mandatului membrilor Y , unele persoane au ieşit afară din sală, iar la numărarea voturilor s-a procedat prin diferenţă , în sensul că dacă au fost 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri, preşedintele ….. a precizat că se subînţelege că restul voturilor este ,, pentru” şi nu mai este necesară numărarea voturilor.

Martorii reclamantului nu-şi amintesc ca acesta să fi solicitat consemnarea votului său negativ în procesul-verbal al Adunării generale la vreunul din punctele ordinii de zi discutate , dar că acesta a votat negativ la prelungirea mandatelor membrilor consiliului Y.

S-a mai reţinut că preşedintele pârâtei Y a dat citire ordinii de zi a adunării generale care nu corespundea cu cea comunicată prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire şi că în sală au fost obiecţiuni întrucât la ordinea de zi s-a pus în discuţie şi prelungirea mandatului consiliului Y.

De asemenea tot din declaraţiile acestor martorii s-a mai reţinut că punctele ,,sensibile” ale discuţiilor au fost în ceea ce priveşte cuantumul cotizaţiilor şi prelungirea mandatelor consiliului Y şi că într-adevăr în adunarea generală nu au fost discuţii despre salarizarea angajaţilor Y .

Martorii audiaţi la propunerea pârâtei Y, au declarat că adunarea generală a fost constituită statutar, că într-adevăr nu s-a hotărât fixarea salariilor angajaţilor Y că lucrările adunării generale au fost conduse de preşedintele asociaţiei – d-nul ….. , că d-nul ….. răspundea la întrebările ce se puneau de participanţi, că reclamantul nu a solicitat consemnarea votului său negativ faţă de vreuna din problemele discutate în adunarea generală, că participarea la adunarea generală a fost făcută prin convocare cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, că într-adevăr reclamantul s-a opus prelungirii mandatului membrilor consiliului Y , că nu s-au discutat probleme de salarizarea angajaţilor Y.

În raport de situaţia de fapt reţinută şi în temeiul disp. art. … din O.G. … privind asociaţiile şi fundaţiile, instanţa urmează a respinge acţiunea formulată de reclamant întrucât acesta nu a făcut dovada că în adunarea generală din … a solicitat înscrierea în procesul-verbal a votului său negativ la vreun punct al ordinii de zi, deşi conf. art. 1169 C.civ. avea această obligaţia, în raport de prevederile art. … din O.G. … potrivit căruia ,, hotărârilor adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au luat parte la adunarea generală ( iar reclamantul conform poz. 17 de la fila 52 din dosar a luat parte la adunarea generală ) sau care au votat împotrivă şi au cerut să se însereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă .

Pe de altă parte, dar nu în ultimul rând reclamantul nu a făcut în nici un fel dovada interesului promovării acţiunii şi a susţinerilor sale privind faptul că lucrările adunării generale au fost conduse nestatutar, că există un interes în prelungirea mandatului actualului Consiliu de Administraţie, că participanţii la adunarea generală şi-au votat salariile în calitate de angajaţi ai Y şi că validarea bugetului echivalează cu stabilirea cuantumului cotizaţiilor membrilor asociaţiei.

În ceea ce priveşte lipsa publicării convocării adunării generale printr-un ziar local, acesta ar fi avut ca urmarea neîntrunirea forumului necesar pentru desfăşurarea lucrărilor adunării generale, fapt ce nu s-a întâmplat, lipsa fiind îndeplinită prin convocarea cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi invitarea preşedintelui executiv al Z din România.

Dacă publicarea convocării datei Adunării Generale a Z ar fi fost de importanţă naţională sau ar fi atras în vreun fel nulitatea hotărârilor, legiuitorul ar fi dispus îndeplinirea acestei proceduri printr-un ziar de circulaţie naţională şi nu printr-un ziar local şi ar fi specificat acest motiv de nulitate.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului că o parte din membrii adunării generale au părăsit sala, şi deci adunarea generală este nelegală, reclamantul nu a făcut nici această dovadă, martorii audiaţi la propunerea sa, fie nu au putut preciza câţi membrii au plecat din sală, declarând că ,,la sfârşitul şedinţei erau scaune goale”, fie că au declarat că afară erau 6 persoane.

Faptul că nu s-a stabilit modalitatea de votare ( vot deschis sau secret ) şi s-a votat prin vot deschis, nu contravine dispoziţiilor art. …. din statutul Y.

În temeiul art. 274 C.p.civ. urmează a obliga reclamantul către pârât la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de …. lei.

Tags: constatare nulitate absoluta

Constatare nulitate absoluta

Sentinta civila nr.2237
Sedinta publica de la 17 septembrie 2008

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr ……. reclamantii ………. au chemat in judecata pe paratii ………….pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr………, incheiat intre ……………… si sa se dispuna radierea inscrierii operatiunii de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr.cadastral … constand in teren in suprafata de …. mp si constructii in suprafata de …. mp situat in intravilan, ……, in loc. …jud……….
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca prin incheierea nr……… a .. s-a admis cererea introdusa de …….. si in baza unui contract de vanzare-cumparare nul absolut – potrivit art.46 din Legea nr.18/1991, in forma originara – s-a dispus nelegal intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului teren si constructii. Mai arata reclamantii ca din sentinta civila nr………. a Judecatoriei …….., rezulta imprejurarea ca actul pe baza caruia s-a intabulat dreptul de proprietate paratei a fost unul sub semnatura privata, iar operatiunea de vanzare cumparare a terenurilor se putea face numai prin act autentic, in raport de dispozitiile art.46 din Legea nr. 18/1991, in forma sa originara.
S-au depus la dosar in dovedirea actiunii de catre reclamanti inscrisuri.
La data de …….., inaintea primului termen de judecata, reclamantii au solicitat ca parata ……….., sa fie citata prin lichidator judiciar ……….., iar cealalta parata ……… la sediul din ………..
Parata ………….., legal citata, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata. S-a aratat in continutul intampinarii, in esenta, ca actele translative de proprietate asupra terenurilor intocmite de comisiile de lichidare, in limita competentelor legale, purtand stampila si semnatura acestora, precum si numarul de inregistrare si data sunt acte de autoritate publica si au forta probanta corespunzatoare unor asemenea acte. Referitor la celalalt capat de cerere, referitor la radierea intabularii dreptului de proprietate, in functie de solutia instantei fata de primul capat de cerere se impune sau nu admiterea acestuia intrucat inscrierea in cartea funciara este o forma ceruta de lege pentru opozabilitatea fata de terti si nu pentru consolidarea dreptului.
Parata ………….., legal citata, nu a depus intampinare, nu a solicitat probe in aparare si nu a depus inscrisuri.
Reclamantele au invocat in drept dispozitiile art.46 din Legea nr. 18/1991, in forma sa originara si art.33 alin.2 si 34 pct.1 si urm.din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, republicata.
S-a incuviintat proba cu inscrisuri.
Analizand cauza, instanta retine urmatoarele:
Obiectul cererii de chemare in judecata al prezentei actiuni este constatarea nulitatii absolute a unui contract de vanzare-cumparare si radierea inscrierii operatiunii de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral ……….
Pe fondul cauzei se retine ca intre ………….., in calitate de vanzator si ……….., in calitate de cumparator, a intervenit la data de ……….. contractul de vanzare-cumparare nr. ………. avand ca obiect, potrivit art.1, vanzarea unor constructii si instalatii din cadrul fermei zootehnice a ………… aflata in lichidare conform inventarului, anexa 1.Potrivit art.2, pretul constructiilor, instalatiilor si a terenului aferent conform schitei , anexa nr.1 a, a fost negociat la suma de ……….. lei, iar potrivit art.6, terenul din incinta fermei in suprafata de ……… mp, astfel cum a fost delimitat prin schita anexa nr.2 trece in proprietatea cumparatorului odata cu mijloacele fixe cumparate.
Potrivit art.46 al.1 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar – in forma sa originara publicata in Monitorul Oficial nr.37 din 20 februarie 1991, – act in vigoare la data incheierii contractului, se retine ca terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare, prevazuta la alin.2 al aceluiasi articol din lege.
Indubitabil, contractul de vanzare-cumparare se supune legii in vigoare la data incheierii actului potrivit principiului tempus regit actum.
Examinand contractul de vanzare-cumparare (filele 10-11) se retine ca acesta nu a fost incheiat in forma autentica si fata de dispozitiile legale mai sus mentionate actul este lovit de nulitate absoluta pentru suprafata de …. mp, cu nr. cadastral …., situat in intravilanul loc. ……….
Pentru considerentele expuse se va constata nulitatea absoluta partiala a inscrisului denumit contract de vanzare-cumparare nr. ……… incheiat intre ………., in calitate de vanzator si ……….., in calitate de cumparator, cu privire la suprafata de teren intravilan de ……….. mp, cu nr. cadastral ………, situat in loc. …………….
Pe cale de consecinta va dispune si radierea operatiunii de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral ………., constand in teren intravilan in suprafata de ……… mp si constructii in suprafata de …….. mp, situat in intravilan, ……., in loc. ……….., dispusa prin incheierea nr……… a OCPI ……. in favoarea ………..
In baza art.274 C.pr.civ. va obliga parata ………., la plata sumei de ……… lei catre reclamanti, cu titlul de cheltuieli de judecata

Tags: constatare nulitate absoluta

Constatare nulitate absoluta

Sentinta civila nr. 620
Sedinta publica din 05.03.2008

Prin cererea adresata acestei instante, inregistrata la nr. 3085/327/11 iunie 2008, reclamanta A. M. a chemat in judecata pe paratii N. I., N. D., N.G., D. I. V. si D. N. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare – cumparare nr.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca a capatat calitatea de chirias in imobilul din Tulcea, str. G., nr. din data de 30 ianuarie 1990, contractul de inchiriere fiind prelungit succesiv, termenul limita pana la care urma sa beneficieze fiind luna mai 2009.
A mai aratat reclamanta ca intre timp paratilor N. I., N. D. si N.G. li s-a restituit in natura imobilul, reclamanta afland de hotararea de restituire abia la inceputul anului 2007 cand a primit o notificare din partea paratilor D. I. V. si D. N. prin care i se aducea la cunostinta ca imobilul a devenit proprietatea lor, iar contractul de inchiriere nu mai este valabil.
Tot reclamanta a aratat ca contractul atacat a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor art. 18 alin. 1 si art. 19 alin. 1 din OG nr. 40/1999.
In drept reclamanta a invocat dispozitiile OG 40/1999, legii 112/1995, HG 20/1996 si HG 11/1997, iar in dovedirea cererii a depus la dosar inscrisuri si a solicitat audierea martorilor O. J. si N. M. si luarea unor interogatorii paratilor.
La 25 septembrie 2007 paratii au depus intampinare si cerere reconventionala prin care au solicitat respingerea cererii reclamantei si evacuarea acesteia din imobilul situat in Tulcea, str. G., nr.
In intampinare paratii au aratat ca reclamanta invoca un titlu locativ in baza OUG 8/2004, act normativ care insa nu modifica OUG 40/1999 ci are o existenta distincta, astfel ca reclamantei nu-i sunt aplicabile dispozitiile OUG 40/1999.
In motivarea cererii reconventionale paratii au aratat ca reclamanta nu are un titlu locativ care sa le poata fi opus.
In drept paratii au invocat dispozitiile art. 480 c.civ. si art. 115 si 119 c.pr.civ.
In aparare paratii au depus la dosar inscrisuri si au solicitat luarea unui interogatoriu reclamantei.
Analizand cauza instanta retine ca prin decizia civila nr. 22/C/14 februarie 2006 a Curtii de Apel Constanta si dispozitia nr. 8722/15 noiembrie 2006 a Primarului mun. Tulcea paratilor – reclamanti N. D., N. G. si N. I. li s-a restituit in natura imobilul situat in Tulcea, str. G. nr. , conform dispozitiilor legii nr. 10/2001.
Prin contractul de vanzare-cumparare nr. paratii – reclamanti N. D., N. G. si N. I. au vandut imobilul paratilor – reclamanti D. I. V. si D. N.
Pentru o parte din imobil reclamanta – parata A. M. a incheiat contractul de inchiriere nr. a carui durata a fost prelungita succesiv , ultima prelungire fiind dispusa prin actul aditional din .. pana la data de 1 mai 2009, conform OUG 8/2004.
Potrivit art. 1 din OUG 8/2004 durata contractelor de inchiriere privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte, din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, care expira la data de 8 aprilie 2004, se prelungeste de drept pentru o perioada de 5 ani.
Textul ordonantei nu fac nicio trimitere la dispozitiile OUG 40/1999 (in sensul ca s-ar referi la contractele de inchiriere reglementate de acea ordonanta) astfel ca OUG 8/2004 nu modifica dispozitiile OUG 40/1999 ci doar prelungeste durata unor contracte de inchiriere privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte, din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ – teritoriale.
Astfel fiind, contractului de inchiriere incheiat de catre reclamanta si prelungit conform art. 1 din OUG 8/2004 nu-i sunt aplicabile dispozitiile OUG 40/1999, reclamanta nemaiavand dreptul de preemtiune prevazut de art. 18 alin. 1.
Contractul de inchiriere incheiat de reclamanta si prelungit conform OUG 40/1999 a expirat in anul 2004, de la acelasi moment incetand sa-i mai fie aplicabile si dispozitiile OUG 40/1999, inclusiv cele referitoare la dreptul de preemtiune.
Cu martorii propusi si audiati, reclamanta-parata a incercat sa dovedeasca faptul ca locuieste efectiv in acel imobil, fapt care nu are insa nici un efect asupra contractului de vanzare – cumparare ce face obiectul cauzei.
In aceste conditii instanta constata ca motivul de nulitate absoluta invocat de reclamanta nu este intemeiat, drept pentru care cererea reclamantei va fi respinsa ca nefondata.
Referitor la cererea reconventionala, in conditiile in care reclamanta-parata a fost notificata de catre paratii-reclamanti in vederea incheierii unui nou contract de inchiriere dar a refuzat propunerea paratilor-reclamanti si nu detine nici un titlu locativ asupra imobilului care sa le fie opozabil paratilor – reclamanti, instanta va admite cererea reconventionala si va dispune evacuarea reclamantei – parate din imobil.
Conform art. 274 c.pr.civ. reclamanta – parata A. M. va fi obligata la plata sumei de 810,3 lei cheltuieli de judecata catre paratii – reclamanti.

Tags: constatare nulitate absoluta

CIVIL. CONSTATARE NULITATE ABSOLUTA DECIZIE DE RETROCEDARE CONFORM LEGII 10/2001

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Buzau, reclamanta Cabinetul Individual de Avocatura a solicitat in contradictoriu cu paratii SC SA , PD si CC, ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a dispozitiei de retrocedare emisa de SC SA si a procesului-verbal de predare.

In motivare, reclamanta a invederat instantei ca prin dispozitia de retrocedare, emisa de SC SA, s-a dispus restituirea imobilului catre parata PD, aceasta fiind lovita de nulitate absoluta intrucat imobilul nu figura in evidentele contabile ale societatii, iar moara de cereale care de fapt facea obiectul acestei retrocedari a fost demolata si mutata la F si ca prin Ordinul Prefectului atasat in copie la dosar s-a reconstituit dreptul de proprietate pe suprafata de teren in litigiu numitului CC, inca din anul 1991 astfel ca, in baza acestui ordin, intre Cabinetul Individual de Avocatura si CC a intervenit vanzarea-cumpararea consfintita printr-o hotarare judecatoreasca, conventie ce ii confera calitatea procesuala si interesul legii de a promova prezenta actiune si de a solicita nulitatea absoluta a dispozitiei de retrocedare.

In sprijinul actiunii, reclamanta a depus urmatoarele acte: dispozitia, procesul-verbal de predare-primire, extras de Carte Funciara emis de BCF Buzau, proces-verbal 01, sentinta civila nr.7477/2002 a Judecatoriei Buzau, decizia civila a Tribunalului Buzau, adresa a viceprimarului Municipiului un inscris sub semnatura privata intitulat „chitanta”, contract de vanzare-cumparare autentificat, cartea de judecata civila a Judecatoriei Populare Mixte, extras din Registrul de transcrieri, Ordinul emis de Prefectul Judetului, adresa a Prefecturii Jud., contract de inchiriere si adresa a SC.

Paratul CC a formulat intampinare solicitand admiterea actiunii intrucat decizia de retrocedare este abuziva, iar semnatarii acestui document se afla in curs de cercetare penala la Parchetul de pe langa Tribunalul Buzau.

Paratul a mai aratat ca PD a mostenit cu actul din 1936 o magazie de cereale si jumatate din fosta Fabrica de Ghiata, iar dreptul de a ocupa terenul i-a incetat inca din anul 1938.

Drept dovada paratul a depus adresa a Parchetului National Anticoruptie, adresa a Politiei Mun., actul de vanzare-cumparare, contract de inchiriere din, decizia a Curtii de Apel Ploiesti, contractul de inchiriere.

Prin sentinta civila Tribunalul declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Buzau, intrucat potrivit Legii 10/2001 in perioada 06.03.1945 – 22.12.1989 nu se prevede expres posibilitatea tertilor de a ataca dispozitiile de restituire a imobilelor si ca prin decizia respectiva s-a dispus numai restituirea unui imobil casa de locuit, nu si a terenului aferent la care reclamanta ar avea un drept de proprietate conform sentintei civile a Judecatoriei Buzau.

Pe rolul acestei instante, cauza s-a inregistrat.

Prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul, s-a admis exceptia lipsei de interes invocata de parata PD si s-a dispus respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana care nu justifica un interes legitim.

Prin decizia civila a Tribunalului Buzau pronuntata in dosarul, s-au admis apelurile formulate de Cabinetul de Avocat si paratul CC, s-a anulat sentinta instantei de fond si s-a constatat ca Tribunalul Buzau – Sectia Civila – fond Legea 10/2001 este competent sa solutioneze cauza.

Prin decizia civila a Curtii de Apel Ploiesti, pronuntata in dosarul, s-a respins ca nefondat recursul declarat de parata PD, impotriva deciziei civile a Tribunalului Buzau.

Prin sentinta civila a Tribunalului Buzau – Sectia civila pronuntata in dosarul, s-a admis exceptia lipsei de interes invocta de parata PD.

Prin decizia civila a Curtii de Apel Ploiesti, pronuntata in dosarul, s-a respins apelul declarat de reclamanta BV si s-a respins ca inadmisibila contestatia formulata de intimatii MG si MM.

Prin decizia pronuntata a Î.C.C.J. – Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala, pronuntata in dosarul s-a admis recursul declarat de reclamanta Cabinet Individual de Avocatura si intervenientii MG si MM, impotriva deciziei a Curtii de Apel Ploiesti si s-a dispus casarea deciziei atacate, precum si a sentintei civile a Tribunalului Buzau – Sectia Civila trimitand cauza spre solutionare Judecatoriei Buzau.

Pe rolul acestei instante cauza s-a inregistrat.

Instanta a incuviintat partilor proba cu inscrisuri.

La dosar, paratul CC a depus un set de inscrisuri doveditoare.

Parata PD a depus note de sedinta la termenul de judecata din 27.02.2009 invocand exceptia privind lipsa de interes a cererii formulata de reclamanta, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

Parata PD, prin exceptia invocata a sustinut ca nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata pe cale de exceptie sau pe cale de actiune si chiar din oficiu, interesul fiind singura dovada pe care trebuie sa o faca tertul ce invoca nulitatea absoluta, iar prin aceasta îsi atribuie calitatea procesuala activa in promovarea unei asemenea actiuni.

Reclamanta Cabinetul de Avocatura a motivat cererea in sensul ca este proprietara imobilului, iar prin dispozitia atacata i s-a incalcat dreptul de proprietate, sustinand ca a dobandit acest drept prin vanzarea-cumpararea de la CC, ce a fost finalizata printr-o tranzactie incheiata de parti in baza careia a fost pronuntata sentinta civila, sentinta ce a fost desfiintata prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Buzau, ramasa definitiva si irevocabila.

In aceste imprejurari, parata a sustinut ca fiind desfiintat titlul reclamantei, aceasta nu mai poate opune vreun drept real de proprietate si astfel, nu mai justifica vreun interes al cererii sale.

Drept dovada, parata PD, a depus copia sentintei civile a Judecatoriei Buzau, imputernicire avocatiala, dovada onorariu aparator.

Intervenientul MG, la dosar a depus note de concluzii scrise, sustinand ca in perimetrul imobilului din prezenta actiune, se gaseste constructia facuta de acesta in perioada comunista, pe o suprafata de 150 m.p. cumparat cu act sub semnatura privata de la vanzatorul CC.

Potrivit art.315 (1) C.pr.civila, in caz de casare, hotararea instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe, sunt obligatorii pentru judecatorii fondului, iar potrivit art.315 (3) C.pr.civila, dupa casare, instanta de fond va judeca din nou tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta va retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Reclamanta Cabinet Individual de Avocatura, a solicitat in contradictoriu cu paratii PD, CC si SC SA , sa se constate nulitatea absoluta a despozitiei de restituire emisa de SC SA, cat si a procesului-verbal de predare invocand fraudarea legii.

Parata PD a invocat exceptia lipsei de interes a reclamantei in aceasta cauza, sustinand ca instanta este investita cu o actiune in constatarea nulitatii absolute a unei dispozitii de retrocedare, potrivit Legii 10/2001, iar nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata pe cale de exceptie, cat si din oficiu.

Astfel, intrucat imobilul dobandit de reclamanta de la paratul CC, in baza unui inscris sub semnatura privata, finalizat printr-o tranzactie, conform sentintei civile a Judecatoriei Buzau care a fost desfiintata prin sentinta civila a aceleiasi instante, numai justifica un interes in prezenta cauza.

Potrivit art.137 C.pr.civila, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, cat si asupra acelora de fond care fac de prisos cercetarea in total sau in parte a fondului cauzei.

In ceea ce priveste exceptia privind lipsa de interes a reclamantei, instanta urmeaza sa o respinga avand in vedere in principal considerentele deciziei Î.C.C.J.prin care se arata ca reclamanta in prezenta cauza are calitatea de tert fata de dispozitia de retrocedare, iar in subsidiar, faptul ca nulitatea absoluta a unui act juridic poate fi invocata de orice persoana interesata.

Apreciind ca in cauza, reclamanta justifica un interes in sensul celor de mai sus, instanta va respinge exceptia lipsei de interes invocata de parata PD.

Pe fondul cauzei s-a retinut ca la data de 10.04.2003, prin dispozitia parata SC SA a restituit paratei PD.

Prin actiunea formulata, reclamanta a sustinut ca aceasta dispozitie s-a emis prin fraudarea legii, invocand nulitatea absoluta a acesteia.

Astfel, reclmanta a sustinut ca imobilul nu figura in evidentele contabile ale societatii si nici in patrimoniul acesteia, nu s-a facut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului, dar nici dovada preluarii abuzive de catre stat, neintocmindu-se un proces-verbal care sa ateste nationalizarea.

Cu alte cuvinte SC SA neavand posesia acestui imobil si nefiind detinut de acesta, nu era indreptatit la emiterea dispozitiei de retrocedare in sensul art.21 din Legea 10/2001.

Instnta a retinut ca prin dispozitia, paratra SC a dispus restituirea catre parata PD conform art.9 si art.20 din Legea 10/2001 a unui imobil cu destinatie de locuinta situat in …, imobilul fiind intabulat in CF nr.57 al localitatii si care nu figura in evidentele sale contabile.

S-a mai retinut si faptul ca restituirea s-a dispus conform notificarii.

Intre timp, paratul CC a vandut reclamantei printr-un act sub semnatura privata, imobilul situat la adresa indicata, fapt ce a fost consfintit printr-o tranzactie, prin sentinta civila a Judecatoriei Buzau, care ulterior a fost desfiintata prin sentinta civila a aceleiasi instante, sentinta ramasa definitiva si irevocabila.

De asemenea, instanta a retinut ca parata PD a solicitat restituirea imobilului in conditiile Legii 10/2001, in calitate de mostenitoare a defunctului PAN, care a fost proprietarul imobilului situat …., conform actului de vanzare nr.3094/11.08.1936. Intre mostenitorii defunctului, a existat un litigiu avand ca obiect actiune in revendicare, dar care prin decizia civila a Curtii de Apel Ploiesti, paratii au fost obligati sa lase mostenitorilor in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de teren de 1370 m.p.

In ceea ce priveste regimul juridic, proprietatea defunctului PAN a rezultat ca acesta a fost preluat in mod abuziv de catre stat in anul 1948 fara titlu, ceea ce a condus la restituirea acestuia conform Legii 10/2001, persoanelor indreptatite.

Asadar potrivit art.2 alin.1 lit.a din Legea 10/2001, in sensul prezentei legi , prin imobile preluate abuziv se inteleg imobilele nationalizate prin Legea 119/1948, precum si cele nationalizate fara titlu valabil.

Textul distinge astfel nationalizarile facute cu titlu valabil fata de cele facute fara titlu valabil, ambele forme de nationalizare facand parte insa din categoria mai larga de imobile „ preluate in mod abuziv”.

Ca raportare stricta la Legea 119/1948, sensul legii era ca nationalizarea constituie titlu valabil al statului cand s-ar fi respectat intocmai dispozitiile acestei legi si nu prezinta titlu cand s-au incalcat prevederile acesteia.

Astfel, daca in cazul preluarii abuzive fara titlu persoanele foste proprietare isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei de restituire, pentru celelalte imobile preluate abuziv, legea prevede variate masuri reparatorii.

Prin urmare, instanta apreciaza ca in speta, imobilul a fost preluat in mod abuziv de catre stat, fara titlu si fara consemnarea in inscrisuri si astfel, nu s-au putut face dovezi in acest sens.

Aceasta situatie insa nu echivaleaza cu neindreptatirea parate PD, de a beneficia de prevederile acestei legi de reparatie intrucat in continutul actului de preluare abuziva se includ potrivit literei „i” si orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare, la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal.

Mi mult ,instanta va retine ca potrivit art.21 alin.1 din Legea 10/2001 imobilele preluate in mod abuziv de catre stat, indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii in vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate comerciala in care Statul este asociat majoritar, vor fi restituite persoanelor indreptatite, in natura, prin decizie, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere a unitatilor detinatoare.

Ori, in speta, instanta constata ca la momentul emiterii deciziei de restituire imobilul in litigiu, era detinut de parata SC SA conform urmatoarelor acte: extrasul de carte funciara, adresa a Primariei Mun., adresa a SC SA , precum si a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului.

In aceste conditii, punctul 22.1 din HG nr.498/2003 de aplicare a normelor de aplicare unitara a Legii 10/2001, prevede ca prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se intelege orice inscrisuri translative de proprietate, acte juridice care atesta calitatea de mostenitor, orice acte juridice sau sustineri care permit incadrarea preluarii ca fiind abuziva, precum si orice acte juridice care atesta detinerea proprietatii, respectiv extras de carte funciara, istoric de rol fiscal, orice act ce emana de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul i-a apartinut.

Astfel, sintagma < acte doveditoare a dreptului de proprietate > are in acceptiunea legii de reparatie asemenea celorlaltor acte normative cu caracter asemanator cu un continut mai larg decat cel al notiunii similare corespunzatoare dreptului comun in materie.

In speta, instanta constata ca in momentul emiterii deciziei de restituire, imobilul era detinut de parata SC SA conform inscrisurilor mentionate mai sus, parata PD era indreptatita la astfel de restituire in calitate de mostenitoare, iar imobilul a fost preluat abuziv de catre stat, fara titlu.

Instanta apreciaza ca potrivit textelor de lege mentionate mai sus, in momentul restituirii parata SC SA trebuia sa faca dovada ca este unitate detinatoare, cum de altfel a si facut-o prin inscrisurile depuse la dosar, si nu ca imobilul sa se afle in patrimoniul si contabilitatea sa deoarece a fost preluata abuziv de catre stat fara inscrisuri in acest sens.

Reclamanta, a solicitat nulitatea absoluta a deciziei de retrocedare intrucat a considerat ca retrocedarea s-a facut prin fraudarea legii.

In drept, nulitatea absoluta apare ca o sanctiune aplicata actului juridic la momentul incheierii sale, urmare incalcarii unor dispozitii legale imperative la data facerii sale.

Astfel, un act juridic este savarsit in frauda legii cand anumite norme legale sunt folosite nu in scopul in care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative.

Din verificarea inscrisurilor depuse la dosar care au stat la baza emiterii deciziei, instanta va constata ca nu s-au incalcat dispozitiile imperative ale legii si deci actul nu s-a incheiat prin fraudarea legii, ci dimpotriva a raspuns cerintelor caracterului reparatoriu al Legii 10/2001 in vederea restituirii imobilului ce a fost preluat in mod abuziv de catre stat persoanei indreptatite, respectiv paratei PD.

Urmare considerentelor de mai sus, instanta va aprecia ca actiunea formulata de catre reclamanta nu este intemeiata motiv pentru care o va respinge.

Respingand actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata, instanta va respinge si cererea de interventie in interes propriu formulata de catre intervenientii MG si MM, prin care solicita ca in calitate de locatari ai imobilului sa se constate ca sunt favorabile dispozitiile art.17 din Legea 10/2001 privind dreptul de preemptiune la cumpararea imobilului, intrucat o astfel de solicitare nu poate fi solutionata decat prin achizitionarea imobilului de la parata PD.

In temeiul art.274-275 C.pr.civila, instanta va dispune obligarea reclamantei sa plateasca paratei PD suma de 2000 ron reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv onorariu aparator.

Tags: constatare nulitate absoluta

CIVIL. CONSTATARE NULITATE ABSOLUTA TITLU DE PROPRIETATE PRIN OMITEREA UNOR MOSTENITORI

Asupra prezentei actiuni civile;

Prin cererea introdusa la aceasta instanta, reclamanta BL a chemat in judecata pe paratele SI, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor B si Comisia Comunala pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor VP, solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate emis pe numele def.PP, pentru suprafata de 3,49 ha in intravilanul si extravilanul comunei VP, respectiv cu privire la mostenitorii def.PP, precum si obligarea Comisiei Judetene B, sa emita un nou titlu de proprietate, in care alaturi de mostenitor al def.PP, alaturi de parata SI sa figureze si autorul sau PG.

Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar conform art.42 din Legea 1/2000 introdus prin Titlul VI din Legea nr.247/2005, raportat la art.15 lit.p din Legea 146/1997 si art.1 alin.2 din OG 32/1995.

In motivare, reclamanta a invederat instantei ca este unica mostenitoare a def.PG, fapt recunoscut prin sentinta civila a Judecatoriei Buzau, definitiva si irevocabila.

Asa cum este recunoscut si prin adresa eliberata de Primaria comunei VP cererea de reconstituire a dreptului deproprietate conform Legii 18/1991 a fost facuta si de autorul sau, iar dintr-o eroare in titlul de proprietate s-a trecut in calitate de mostenitoare numai parata SI.

Reclamanta a mai sustinut ca autorul sau PG, a depus mai multe cereri prin care a solicitat indreptarea acestei erori, in sensul includerii sale in calitate de mostenitor a def.PP situatie admisa si recunoscuta de Comisia Locala VP iar Comisia Judeteana B prin Hotararea a aprobat trecerea ca mostenitori la autor defunct PP si a autorului sau PG, dar parata a refuzat sa depuna originalul titlului de proprietate, iar in anul 2002 a instrainat cea mai valoroasa parte a terenului.

In drept, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.III alin.1 lit.a din Legea 247/2005, privind modificarea Legii 169/1997 si 18/1991.

In sprijinul actiunii, reclamanta a depus urmatoarele acte: copia titlului de proprietate eliberat de Comisia Judeteana B, certificatele de deces PP si PG, adresele eliberate de Primaria comunei VP cererea inregistrata adresata Comisiei Locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor VP imputernicire avocatiala.

La solicitarea instantei, parata Comisia Locala pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Vadu Pasii, jud.Buzau, a inaintat intreaga documentatie ce a stat la baza eliberarii titlului de proprietate nr.16220/13/20.09.1993 (filele 21-23 dosar).

Parata Comisia Locala pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor VP, in termen legal a formulat intampinare in conditiile art.114-115 C.pr.civila prin care a solicitat admiterea actiunii promovate de reclamanta.

In sprijinul intampinarii, Comisia Comunala VP a depus adresa a Prefecturii Jud.Buzau, adresa.

Paratele SI si Comisia Jud.B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, desi legal citati, nu s-au prezentat in instanta si nici nu au formulat intampinare in conditiile art.114-115 C.pr.civila, prin care sa arate care sunt exceptiile si toate mijloacele de aparare fata de cererea reclamantei, in conformitate cu dispozitiile art.118 alin.3 C.pr.civila.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta va retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:

La data de 27.06.2007, reclamanta BL a solicitat in contradictoriu cu paratele SI si cele doua comisii de fond funciar, pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate emis pe numele defunctului PP pentru suprafata de 3,49 ha teren intravilan si extravilan situat in com.VP, pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si emiterea unui nou titlu de proprietate in care, in calitate de mostenitor al def.PP, alaturi de parata SI sa fie trecut si autorul sau def. PG.

In drept, s-au invocat dispozitiile art.III alin.1 lit.a din Legea 247/2005, privind modificarea si completarea Legii 169/1997 si Legii 18/1991, privind posibilitatea tertilor vatamati in drepturile lor prin emiterea unor titluri de proprietate sa solicite nulitatea absoluta in conditiile in care actele de reconstituire sau constituire s-au emis in favoarea unor persoane neindreptatite, potrivit legii, la reconstituire.

Instanta a retinut faptul ca reclamanta este uica mostenitoare a defunctului PG, fapt ce rezulta si din sentinta civila a Judecatoriei Buzau.

Totodata s-a mai retinut de instanta ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulata de autorul PP, care pana la rezolvarea acesteia a decedat, si cu toate ca mostenitorii acceptanti ai mostenirii au fost atat parata SI cat si tatal reclamantei PG, din eroare in calitate de mostenitoare s-a trecut numai parata SI.

Prin intampinarea depusa de parata Comisia Locala VP prin care solicita admiterea actiunii, se confirma ca intr-adevar in anul 1998, prin adresa inaintata Comisiei Judetene B, s-a solicitat indreptarea acestei erori, in sensul de a se include in titlul de proprietate autor defunct PP si mostenitorului PG, fiu, cerere ce a fost admisa la data de 16.02.1999 prin adaugarea la pozitia autor def.PP si a mostenitorului PG.

Prin urmare, instanta va retine ca aceasta solicitare nu a putut fi finalizata tocmai datorita faptului ca parata SI a refuzat sa predea originalul titlului de proprietate.

In drept, instanta va retine ca potrivit art.III pct.”a” din Legea 169/1997 modificat prin Legea nr.247/2005, sunt lovite de nulitate absoluta potrivit legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor, care nu erau indreptatite la astfel de reconstituiri sau constituiri.

In speta, instanta constata ca sunt incidente dispozitiile textelor de lege invederate mai sus, reclamanta incadrandu-se in categoria tertilor vatamati in drepturile lor la reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unor persoane care nu erau indreptatite si la astfel de reconstituiri.

Fata de considerentele de mai sus,instanta va aprecia ca actiunea formulata de reclamanta este intemeiata , motiv pentru care urmeaza sa o admita.

Prin urmare, va admite actiunea si va constata nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate emis de parata Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor B, emis pe numele defunctului PP, pentru suprafata de teren de 3,49 ha situat pe raza comunei, in sensul modificarii acestuia.

Va dispune obligarea paratei Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor B la emiterea unui nou titlu de proprietate in care sa fie inclus in calitate de mostenitor a defunctului PG alaturi de parata SI.

In temeiul art.274-275 C.pr.civila, va obliga pe parata SI la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecata, respectiv onorariu aparator.

Tags: constatare nulitate absoluta

CIVIL. Constatare nulitate absoluta contract de intretinere. Calificarea data de instanta obiectului actiunii, admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune

Asupra prezentei acţiuni civile: Prin cererea intodusă la această instanţă, reclamanţii CN.T şi CNM, au chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâta WO, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a contractului de întreţinere.

În fapt, reclamanţii au invederat instanţei că la data de 23.08.1990 s-a întocmit la Notariatul de Stat Judeţean Buzău un contract de întreţinere între autorii lor, defuncţii CN şi CL, şi pârâta WO, cu clauză de întreţinere, prin care pârâta se obligă să-i întreţină şi să-i îngrijească pe tot restul vieţii, şi totodată să-i suporte cheltuielile în caz de boală cât şi cele de înmormântare. Numai că la un an de zile de la încheierea contractului, pârâta a plecat în Israel, de unde nu a venit decât în luna aprilie 2008, când le-a prezentat contractul şi a pretins să-i lăsăm liber imobilul.

Reclamanţii au mai arătat că actul respectiv conţine o descriere ce nu este conformă cu realitatea, imobilul casă de locuit în care au locuit şi decedat părinţii lor, este tip P+ 1, având la parter 8 încăperi iar la etaj un dormitor şi holuri, închis cu tâmplărie din lemn, construcţia este învelită în realitate cu ţiglă şi tablă iar anexele gospodăreşti constau în bucătărie de vară, magazie de lemne şi alte material acoperită cu ţiglă, coteţe de porci şi adăpost pentru oi pntru iarnă acoperit cu placi de eternită şi saivan de oi pentru vară, WC, amplasate pe o suprafaţă de teren de 1000 mp.

Reclamantul CT a susţinut că acest imobil este proprietatea sa, iar în anul 1958 a obţinut autorizaţia de construire de la Primăria Merei, construcţia începută în anul 1958 s-a realizat parţial în anul 1964-1965, s-au făcut o serie de lucrări împreună cu fratele său şi părinţii până în anul 1970, an în care au hotărât ca părinţii să se mute în casa sa, pentru a-i întreţine.

Reclamanţii au precizat că au suportat cheltuielile de întreţinere, mai mult decât pârâta.

Totodată s-a mai susţinut de către reclamanţi şi faptul că obiectul contractului de întreţinere nu corespunde cu realitatea şi astfel contractual de întreţinere este lovit de nulitate absolută deoarece pârâta nu şi-a respectat obligaţia de întreţinere şi înmormântare, cât şi datorită faptului că defunct sa mamă nu a semnat actul, fapt ce a fost reţinut şi de către notar. Reclamanţii au mai învederat faptul că după moartea părinţilor săi, au dispus, netulburaţi de nimeni, ca adevăraţi proprietari de imobilul respectiv, reclamantul CT fiind adevăratul proprietar, iar fratele său uzufructuarul.

În drept, s-au invocate dispoziţiile art. 970-971 Cod Civil.

În subsidiar, reclamanţii au solicitat să se constate că adevăratul proprietar al imobilului este CNT.

În sprijinul acţiunii s-au depus următoarele acte: copia contractului de întreţinere autentificat de Notariatul de Stat Judetean Buzau, schiţa anexe, dovada achitării taxei de timbru.

În termen legal, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţiile privind insuficienţa timbrării, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a celor doi reclamanţi.

Totodată prin întâmpinare, pârâta a invocate şi nulitatea cererii de chemare în judecată, apreciind că sunt încălcate dispoziţiile art.82 Cod Procedură Civilă, raportate la art.133 alin.1 Cod Procedură Civilă, solicitând ca reclamanţii să-i precizeze în fapt şi în drept cererea de chemare în judecată.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La dosar, pârâta a depus împuternicire avocaţială, dovada onorariu avocat.

La solicitarea reclamanţilor, instanţa a acordat un termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Cu toate acestea, instanţa a respins cererea apărătorului angajat privind acordarea unui nou termen de judecată pentru pregătirea apărării, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 156 Cod Procedură Civilă.

Astfel, potrivit textului de lege, învederat mai sus, instanţa va putea da un singur termen de judecată, pentru lipsă de apărare, temeinica şi motivata.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa va reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art.84 Cod Procedură Civilă, cu referire la art.129 alin.(5) Cod Procedură Civilă, instanţa a calificat obiectul cererii de chemare în judecată că priveşte anularea contractului de întreţinere, urmare vânzării lucrului altuia, fapt ce atrage o nulitate relativă a contractului.

Aceasta deoarece reclamanţii au invocat drept motiv de nulitate absolută, vânzarea lucrului altuia, fapt ce atrage anularea unui contract şi nu nulitatea absolută a acestuia.

Potrivit art.137 Cod Procedură Civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură cât şi asupra acelora de fond care fac de prisos cercetarea în total sau în parte a fondului cauzei.

Instanţa a pus în discuţie excepţiile privind insuficienţa timbrării, lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor precum şi excepţia privind prescripţia dreptului la acţiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

În conformitate cu dispoziţiile art.3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbre, instanţa a respins excepţia privind insuficienţa timbrării, invocată de pârâtă, apreciind că reclamanţii au satisfăcut corespunzător taxele de timbru.

Prin întâmpinare, pârâta a invocate şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor în promovarea acţiunii, susţinând pe de-o parte că moştenitorii nu pot decât să continue o acţiune pornită de autorul titular al dreptului, iar pe de altă parte, reclamantul CN.M are calitatea de detentor precar al reclamantului CN.T.

Cât priveşte regimul juridic al nulităţii relative, în principiu aceasta poate fi invocată numai de persoana ocrotită şi al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic.

Totuşi, în literatura de specialitate, posibilitatea de a invoca nulitatea relativă a unui act juridic aparţine unui cerc mai larg de persoane, printre care şi de succesorii părţii ocrotite prin norma juridică încălcată la încheierea actului juridic.

Având în vedere că reclamanţii sunt moştenitorii defunctilor CN şi CL, instanţa a apreciat că aceştia au un interes în primirea unei anume acţiuni, motiv pentru care a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtă.

Cu privire la excepţia privind prescripţia dreptului la acţiune, invocată de pârâtă, instanţa va reţine următoarele:

În principiu, nulitatea relativă este prescriptibilă şi trebuie invocată înlăuntrul termenului de prescripţie extinctivă prevăzut de Decretul 167/1958, şi anume acela de 3 ani şi se justifică întrucât nulitatea relativă este instituită pentru ocrotirea unor interese individuale, generate de asigurarea unei siguranţe şi certitudini a actului juridic.

Se va reţine totodată că potrivit art.9 din Decretul 167/1958 – privind prescripţia extinctivă, în caz de viclenie sau de anulare,sau în celelalte cazuri de anulare, prescripţia începe să curgă de la data când cel îndreptăţit, a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actelor.

Ori în speţă, instanţa constată că actul s-a încheiat în anul 1990, iar reclamanţii, potrivit textului de lege erau îndreptăţiţi să cunoască cauza anulării cel mai târziu în termen de 18 luni de la data facerii actului, deci în anul 1992, dată de la care ar urma să curgă termenul de prescripţie de 3 ani, deci în anul 1995.

Cu toate acestea, reclamanţii au formulat acţiune în anul 2008, cu mult peste termenul de prescripţie prevăzut de lege, motiv pentru care, instanţa va admite excepţia privind prescripţia dreptului la acţiune invocate de pârâtă prin întâmpinare şi va respinge acţiunea ca fiind prescrisă.

În temeiul art.274-275 Cod Procedură Civilă, instanţa va dispune obligarea reclamanţilor să plătească pârâtei suma de 2.737 lei ron, cheltuieli de judecată, respective onorariu apărător.

Tags: constatare nulitate absoluta

Constatare nulitate absolută

TIP SPEŢĂ: sentinţă civilă

TITLU: constatare nulitate absolută T.P.

DATA:24.08.2009

Domeniu asociat: fond funciar

Prin cererea înregistrată sub nr.635/199/2009 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamantul H. D. a chemat în judecată pe pârâţii H.M., H. V., H. V., H. E. ca moştenitori ai defunctului H. G. decedat la 24.03.1993 şi T. D., T. I. T. A. moştenitori ai defunctei T. P., decedată la 02.02.2004, Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 com.F. şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. solicitând instanţei, ca prin hotărâre judecătorească să constate nulitatea absolută parţială a TP nr.135271/17.08.1995 şi radierea din titlu, de la rubrica „cetăţeni” a pârâţilor: H. M., H. G. şi T. P..

Cererea este scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat instanţei că este moştenitorul defunctului H. I.N., decedat la data de 04.02.1982.

În anul 1982, prin declaraţiile de renunţare autentificate sub nr.1085, 1086, 1087, numiţii H. M., H. G.şi T. P. au renunţat expres la succesiunea după defunctul H. I.N..

Conform certificatului de moştenitor nr.793/25.06.1982, unic moştenitor după defunctul H. I.N. a rămas reclamantul, în calitate de fiu, culegând întreaga succesiune. Numiţii H. M., H. G. şi T. P., au reţinut la moştenire în anul 1982, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, jud.B., în mod greşit a trecut pe titlu de proprietate nr.135271, la rubrica cetăţeni, şi pe aceştia.

Conform art.969 Cod civil, eredele care renunţă la moştenire este considerat că nu a fost niciodată’ erede, devenind persoană străină de moştenire, astfel că nu poate beneficia nici de reconstituirea dreptului de proprietate.

Potrivit art.13 din Lg.18/1991, repunerea în termen vizează numai „moştenitorii” persoane care au calitatea de moştenitori.

Renunţătorii nu pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, chiar dacă au fost trecuţi pe titlul de proprietate, alături de moştenitorii acceptanţi ai succesiuni.

Reclamantul, şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.13 din Lg.18/1991, art.686 şi 969 Cod civil, decizia Î.C.C.J nr.XI/05.02.2007, şi a solicitat în dovedirea acţiunii proba cu acte.

Cererii de chemare în judecată i-au fost anexate în fotocopie, titlul de proprietate nr.135271/17.08.1995, certificatul de moştenitor nr.793/1982, eliberat de fostul Notariat de stat Judeţean B., certificat de deces nr.2/1982 înregistrat în registrul stării civile al fostului Consiliu Popular al com.F., jud.B., actele de stare civilă ale pârâţilor, anexa 24 după defuncţii H. N.G. H. I.N. şi T. N.P. şi certificatul fiscal nr.237/2009 eliberat de U.A.T F., jud.B..

Legal citaţi, pârâţii nu au formulat întâmpinare.

Pârâtele Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 F. şi Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., nu au depus întâmpinare, dar au înaintat instanţei documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietatenr.135271/17.08.1995.

La termenul din 20.07.2009, reclamantul a precizat că numele moştenitoarei defunctei T. P. a fost indicat greşit ca fiind T. A. în loc de B. C..

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 04.02.1982, a decedat H. N. iar la data de 28.01.1058 a decedat H. M., cu ultimul domiciliu în com.F., jud.B., conform certificatului de moştenitor nr.793/25.06.1982, după cei doi defuncţi au rămas ca moştenitori reclamantul şi numiţii: H. M., H. G. şi T. P., aceştia din urmă fiind decedaţi.

Aşa cum reiese din certificatul de moştenitor nr.793/1982, prin declaraţiile autentificate sub nr.1085, 1086, 1087 şi 1122/1982, numiţii H. G., T.P. şi H. M. au renunţat expres la succesiunea după H. N. şi M., decedaţi la 04.02.1982 şi respectiv 28.01.1958, singurul moştenitor acceptant al succesiunii fiind reclamantul.

Reclamantul şi pârâtul H. M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după cei doi defuncţi.

La data de 17.08.1995, s-a eliberat TP nr.135271, pentru suprafaţa de 1 ha şi 9600 mp teren, pe numele H. D., H. M., T. P. şi H. G..

Instanţa, reţine că moştenitorii care au renunţat la moştenirea „de cuius” nu pot poate beneficia de neconstituirea dreptului de proprietate deoarece, potrivit art.969 Cod civil eredele renunţător este considerat că nu a fost niciodată erede devenind o persoană străină de moştenirea fostului proprietar. De altfel, renunţarea priveşte atât bunurile existente în succesiune la data decesului autorului, cât şi cele care eventual ar intra ulterior în succesiunea respectivă.

Împrejurarea că terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate nu se aflau în patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii nu îndreptăţeşte pe renunţători respectiv pe H. M. şi numiţii H. G. şi T. P., aceştia din urmă decedaţi , la reconstituire, chiar dacă au fost trecuţi în titlul de proprietate.

Instanţa, mai reţine că nici cererea de reconstituire făcută de renunţător nu echivalează cu o retractare a renunţării în condiţiile art.700 Cod civil, întrucât termenul de 6 luni de retractare este expirat (cererile de reconstituire fiind făcute în anul 1991 şi respectiv 1994, iar repunerea în termen, prevăzută de art.13 al.2 din Lg.18/1991 se referă la persoanele care au calitatea de moştenitori. Or, pârâţii sun străini de succesiune.

Potrivit deciziei nr.XI/05.02.2007, pronunţată de I.C.C.J., „beneficiază de repunere în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art.700 Cod civil, iar nu şi cei care au renunţat la succesiune.

Conform art.III din Lg.167/1997 sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite.

Faţă de cele ce preced, instanţa constatând întemeiată acţiunea reclamantului o va admite aşa cum a fost precizată.

Va constata nulitatea absolută parţială a TP nr.135271/1995 şi în consecinţă va dispune radierea din titlu de proprietate de la rubrica „cetăţeni „ a numiţilor H. G., H. M. şi T. P..

În temeiul art.274 şi 129 al.6 Cod pr.cvilă, va lua act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.

Tags: constatare nulitate absoluta

Constatare nulitate absoluta partiala contract vânzare-cumparare. Reaua credinta a vânzatorului. Aplicarea dispozitiilor art. 984 Cod civil.

DREPT COMERCIAL

Domeniu asociat. Contracte.

Constatare nulitate absoluta partiala contract vânzare-cumparare.

Reaua credinta a vânzatorului. Aplicarea dispozitiilor art. 984 Cod civil.

Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal. Sentinta civila nr.56/COM din 31.01.2008.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante reclamantul Consiliul Local Roman în contradictoriu cu pârâtii SC Multiprod SRL Roman si Preda Mariana a solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea contractului de vânzare – cumparare, autentificat la Biroul Notarului Public Tudor Sorin prin Încheierea de autentificare nr. 326 din 21.01.2005, în sensul diminuarii suprafetei de teren înstrainate la 896,90 m.p.

În motivarea actiunii, reclamanta arata ca la 21.01.2005 pârâtii au încheiat în fata notarului contractul de vânzare – cumparare autentificat prin Încheierea de autentificare nr. 326 din 21.01.2005, prin care Preda Mariana a înstrainat catre SC Multiprod SRL imobilele situate în municipiul Roman, str. Sucedava, nr. 141, constând în constructii si teren în suprafata de 896,90 m.p. (1244 m.p. din masuratorile cadastrale). Preda Mariana a dobândit imobilul prin Sentinta civila nr. 135/C/1999 prin care s-a solutionat actiunea în revendicare în care a solicitat instantei restituirea imobilului situat în Roman, str. Sucedava, nr. 141, constând în 1244 m.p. teren si constructie existenta pe acesta. Prin Sentinta civila nr. 135/C/1999, instanta a admis în parte actiunea reclamantei în sensul ca a obligat pârâta sa lase în deplina proprietate reclamantei Preda Mariana suprafata de 896,90 m.p. teren situat în municipiul Roman, str. Sucedava, nr. 141. Prin contractul de vânzare – cumparare, pârâta Preda Mariana a înstrainat o suprafata de teren mai mare decât cea dobândita prin Sentinta civila nr. 135/C/1999. Suprafata de teren în plus înstrainata de vânzatoare este proprietatea Consiliului Local Roman. Terenul a intrat în patrimoniul Consiliului Local prin Decizia nr. 304/1970 emisa în temeiul Decretului nr. 111/1951 si a fost preluat ca imobil abandonat de la numitul Leibovici Ieizer. Conform planurilor vechi existente în arhiva Primariei municipiului Roman, proprietatea din str. Sucedava, nr. 141 se învecineaza cu imobilul de la nr. 139, care a apartinut numitului Leibovici Ieizer si a fost preluat de stat în anul 1970. Suprafata de teren care apare ca diferenta între suprafata ce apare în dispozitivul sentintei civile si masuratorile cadastrale este proprietatea privata a Municipiului Roman si a fost însusita în mod abuziv de pârâti. Preda Mariana nu a fost si nu este proprietara suprafetei de 1244 m.p., singura suprafata pe care aceasta ar fi putut sa o vânda ar fi fost 896.90 m.p.

În apararile formulate pârâta SC Multiprod SRL a depus întâmpinare solicitând respingerea ca inadmisibila a actiunii si obligarea reclamantului la cheltuieli de judecata. În motivare pârâta arata ca a cumparat cu buna – credinta întreaga suprafata de 1244 m.p. În momentul încheierii contractului, Preda Mariana i-a prezentat contractul de vesnica vânzare din anul 1937, prin care a justificat un drept de proprietate asupra suprafetei de 1244 m.p., evidentiata si în masuratorile cadastrale. Prin Decizia civila nr. 135/C/1999, Tribunalul Neamt a admis în parte actiunea reclamantei Preda Mariana si a obligat pârâtele sa-i lase acesteia, în deplina proprietate si linistita posesie. Se sustine ca motivat de buna – credinta a cumparatorului nulitatea relativa a contractului poate fi invocata doar de cumparator sau de succesorii sai, anularea neputând fi ceruta de adevaratul proprietar care este tert fata de contract. Se arata ca singura posibilitate a tertului este promovarea unei actiuni în revendicare. Se mai arata ca reclamantul, prevalându-se de Decizia nr. 304/12.10.1970, în care se face vorbire doar de suprafata de 300 m.p., nu-si justifica dreptul de proprietate asupra diferentei de 37,10 m.p., în conditiile în care se pretinde proprietarul suprafetei de 347,10 m.p. Se arata ca în dosarul nr. 344/C/1999, Tribunalul Neamt a solutionat actiunea în revendicare formulata de Preda Mariana doar în baza unei schite întocmite de pârâta din cauza, Goscom SA, fara a se realiza o expertiza tehnica topografica, în cadrul careia sa se realizeze masuratori precise.

În dovedire au fost depuse înscrisuri: Decizia nr. 304 din 12.10.1970 a Consiliului Popular al municipiului Roman, documentatie cadastrala, documentatie topografica, contract de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 326/21.01.2005, Sentinta civila nr. 135/C/20.05.1999, contract de vânzare – cumparare din 1937, Hotarârea civila nr. 101/24.10.2002 a Consiliului Local Roman. Au fost încuviintate si depuse rapoarte de expertiza tehnica (filele 91 – 92, 94, 96 – 101, 108, 112 – 113 din dosarul nr. 972/2005 înregistrat pe rolul Judecatoriei Roman si filele 50 – 41 si 77 din actualul dosar).

Examinând actele si lucrarile din cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

În anul 1937 pârâtul Eherop A Zaharian a dobândit prin cumparare suprafata de teren de 1224 m.p. conform actului depus la dosar (fila 40 din dosarul nr. 972/2005).

În anul 1999 pârâta Preda Mariana, în urma actiunii în revendicare formulata în contradictoriu cu SC Goscom SA, a dobândit drept de proprietate asupra suprafetei de 896,90 m.p., conform Sentintei civile nr. 135/C/1999. Suprafata de 896,90 m.p. este inclusa în suprafata de teren de 1224 m.p. dobândita prin contractul de vânzare – cumparare din 1937 mai sus – aratat.

La 21.01.2005 a fost autentificat contractul de vânzare – cumparare cu nr. 326, prin care pârâta Preda Mariana a vândut pârâtei SC Multiprod SA o suprafata de teren de 896,90 m.p. În actul notarial se arata ca din masuratorile cadastrale reiese o suprafata de teren de 1244 m.p. fara nicio explicatie a diferentei astfel rezultata.

Prevederea din actul notarial referitoare la suprafata de teren de 896,90 m.p. face dovada ca pârâta SC Multiprod SRL a avut cunostinta de faptul ca pârâta – vânzatoare Preda Mariana nu avea drept de proprietate decât asupra acestei suprafete de teren si ca nu ar fi putut înstraina o suprafata mai mare decât cea asupra careia avea drept de proprietate.

Motivat de faptul ca atât vânzatoarea, cât si cumparatoarea au stiut ca o diferenta de teren de 247,10 m.p. teren nu apartinea vânzatoarei, vânzarea acestei suprafete de teren este nula absolut în baza art. 984 Cod civil. Este infirmata buna credinta a cumparatoarei.

În întâmpinarea formulata pârâta a cerut respingerea actiunii ca inadmisibila, iar solicitarea astfel formulata are natura juridica a unei exceptii procesuale.

Reclamantul din cauza, în baza Hotarârii nr. 101 din 2002 a preluat în administrare o serie de imobile preluate de la Goscom SA, printre imobile incluzându-se si cel situat în str. Sucedava, nr. 139, în imediata vecinatate a imobilului cumparat de pârâta SC Multiprod SRL, situat la nr. 141 pe aceeasi strada. Rezulta ca asupra suprafetei de teren din imediata vecinatate a suprafetei de 896,90 m.p. legal înstrainata între pârâte, reclamantul are drept de administrare, justificându-si în acest fel calitatea procesuala si dreptul de a formula actuala actiune în conditiile în care este tert fata de contractul încheiat.

Motivat de aceasta situatie, exceptia inadmisibilitatii va fi respinsa.

Motivat de lipsa calitatii de proprietar a vânzatoarei Preda Mariana asupra suprafetei de teren de 347,10 m.p., situatie cunoscuta de cumparator la data autentificarii actului notarial, instanta va admite actiunea reclamantului asa cum a fost formulata.

Tags: constatare nulitate absoluta

Anulare act – constatare nulitate absoluta contract întretinere

Sentinta civila 2631 din 25.05.2009 – anulare act – constatare nulitate absoluta contract întretinere

Prin cererea inregistrata initial pe rolul acestei instante la data de 13.03.2007, sub nr.1650/279/2007 reclamantul G.O. a chemat in judecata pe parata P.A., solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa constate nulitatea absoluta a contractului de intretinere nr.89/14.01.2003, in subsidiar obligarea paratei la plata sumei de 1000 lei, actualizata in raport cu indicele de inflatie la data platii, precum si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare a aratat ca prin antecontractul de vanzare-cumparare din 03.07.1998 defunctii G.G. si G.M. i-au instrainat imobilul compus din doua camere, hol, bucatarie si anexe, impreuna cu terenul in suprafata de 1900 mp, din care 700 mp teren curti/constructii si 1200 mp arabil, situat in intravilanul satului Serbesti, Comuna Stefan cel Mare, jud Neamt, in schimbul sumei de 1000 lei, pe care a achitat-o integral.Ulterior, dupa decesul defunctului G.G. a aflat ca acesta a incheiat cu parata la data de 14.01.2003 contractul de intretinere nr.89, care avea ca obiect prestarea intretinerii in schimbul bunurilor care fusesera deja instrainate lui inca din data de 03.07.1998. De asemenea, reclamantul solicita a se constata nulitatea absoluta a contractului de intretinere, intrucat la data intocmirii acestuia, defunctul G.G. nu mai avea calitatea de proprietar al bunurilor, el fiind proprietarul acestora inca din 1998 si nu si-a dat consimtamantul in vederea incheierii respectivul act.

In drept, a invocat prev.art.948 Cod civil.

Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 191 lei si 3 lei timbru judiciar.

Anexat cererii, in cadrul probei cu inscrisuri, reclamantul a depus la dosarul cauzei, urmatoarele:contractul de intretinere autentif sub nr.89/14.01.2003 de BNP Rodica Botu, antecontractul de vanzre-cumparare din 03.07.1998, imputernicire avocatiala.

In termen legal, in cf cu prev.art.115 si urm.C.pr.civ parata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.In motivare, a aratat ca la data incheierii contractului de intretinere a fost de buna credinta, ca defunctul G.G. era proprietarul bunurilor pe care i le-a instrainat in schimbul intretinerii , ca l-a ingrijit pe defunct si a efectuat o serie de imbunatatiri la bunurile dobandite.Totodata, a aratat ca de la defunct a luat la cunostinta de existenta unui antecontract de vanzare-cumparare , dar despre care defunctul i-a spus ca nu a fost semnat de el, iar la data intocmirii respectivului act acesta se afla internat in spital.De asemenea, a aratat ca contractul de intretinere atacat in prezenta cauza este in mod valabil incheiat.

La solicitarea instantei, la dosarul cauzei au fost depuse copiile certificate care au stat la baza incheierii contractului de intretinere nr.89/14.01.2003(f.21-39).

La data de 12.06.2007, reclamantul a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare(f.44).

Instanta, in temeiul prev.art.167 C.pr.civ a incuviintat partilor proba cu inscrisuri.

Prin Sent.civ nr.3147/11.09.2007 instanta a respins ca neintemeiata actiunea reclamantului.Impotriva acestei sentinte, in termen legal reclamantul a formulat recurs, care prin Decizia civila nr.391/RC/08.04.2008, pronuntata de Tribunalul Neamt Sectia Civila, a admis recursul, a casat in totalitate sentinta recurata si cauza a fost trimisa spre rejudecare Judecatoriei Piatra Neamt, unde a fost reinregistrata la data de 04.07.2008 sub nr.1650./279/2007.

Instanta, potrivit considerentelor deciziei de casare a dispus intregirea cadrului procesual, prin introducerea in cauza a mostenitorilor defunctului G.G., conform anexei 23 depusa la dosar, la solicitarea instantei de catre Primaria Comunei Stefan cel Mare, respectiv pe paratii:G.V., B.V., P.A. si C.I.

Prezenti in fata instantei, paratii au aratat ca nu au cunostinta de existeta vreunui antecontract de vanzare-cumparare incheiat de defunctul lor frate, G.G. cu reclamantul, dar ca au cunostinta de contractul de intretinere incheiat de defunct paratei, care s-a preocupat de ingrijirea lui pana la data decesului si ca nu sunt de accord cu prezenta actiune.

Totodata, instanta a incuviintat reclamantului proba testimoniala cu martorii C.I. si M.N., iar paratei proba testimoniala cu martorii T.C. si R.E., declaratiile acestora luate sub prestare de juramant fiind consemnate si atasate la dosar(.f.38-39) si (f.40-52) si cu interogatoriul reclamantului(f.53).

Analizand intreg materialul probator administrat, instanta retine urmatoarele:

Prin inscrisul sub semnatura privata intitluat contract de vanzare-cumparare din 03.07.1998 defunctul G.G. s-a obligat catre reclamantul G.O. sa ii instraineze o casa compusa din 2 camere, hol, bucatarie si anexe, precum si terenul in suprafat de 1900 mp situat in intravilanul satului Serbesti, comuna Stefan cel Mare, jud.Neamt, in schimbul sumei de 1000 lei, achitata integral de catre reclamant.

Astfel, acest inscris are semnificatia juridica a unei promisiuni de vanzare-cumparare ,prin care partile s-au obligat sa constituie în viitor un drept real asupra unui bun imobil ,care da nastere doar la un drept de creanta, promitentul –vanzator obligandu-se fata de cealalta parte sa ii vanda un anumit bun, iar cealalta parte poate sa incheie respectivul contract. In ipoteza in care promitentul-vanzator nu-si respecta obligatia si instraineaza bunul catre o alta persoana, beneficiarul cumparator nu poate cere predarea bunului intrucat nu a devenit proprietar al acestuia, ci doar despagubiri, iar vanzarea incheiata cu noul cumparator este valabila.

Instanta nu poate retine apararea reclamantului, in sensul ca la data incheierii contractului de intretinere atacat,respectiv 14.01.2003 defunctul G.G. nu mai avea calitatea de proprietar al bunurilor instrainate, intrucat devenise proprietar inca din 1998, intrucat antecontractul de vanzare-cumparare nu este de natura a realiza transmiterea proprietatii, atata vreme cat aceasta operatiune juridica nu s-a concretizat prin intocmirea unui act autentic, raportat la prev.art.2alin.1 titlul X din Legea 247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii, justitiei, precum si unele masuri adiacente.

Prin contractul de intretinere autentificat sub nr.89/14.01.2003 de BNP Rodica Botu, defunctul G.G., promitentul-vanzator a transmis paratei dreptul de proprietate asupra bunurilor care au facut obiectul antecontractului de vanzare-cumparare din 1998, iar parata s-a obligat sa ii presteze intretinere in timpul vietii, iar dupa moarte sa il inmormanteze si sa suporte costurile praznicelor ulterioare.

Totodata instanta nu poate retine apararea reclamantului in sensul ca contractul de intretinere ce face obiectul prezentei cauze este nul absolut, datorita lipsei consimtamantului sau la incheierea sa, intrucat la data intocmirii acestuia defunctul avea calitatea de proprietar al bunurilor, asa cum rezulta fara dubiu si din inscrisurile care au stat la baza intocmirii acestuia, existente la dosar(f. 21-39), astfel ca nu se impunea acordul reclamantului la incheierea contractului de intretinere.

In ce priveste apararea reclamantului in sensul ca respectivul contract de intretinere ar avea o cauza imorala, instanta o considera neintemeiata pentru urmatoarele considerente:

Asa cum rezulta din declaratiile martorilor , parata si-a indeplinit in totalitate obligatia de intretinere asumata prin contractul atacat,asa cum rezulta din declaratiile martorilor T.C. si R.E. , coroborate cu sustinerile mostenitorilor defunctului G.G., aceasta prestand in mod regulat, cu caracter de continuitate intretinere defunctului, iar ulterior s-a preocupat de pomenirile care se organizeaza conform traditiei.

Astfel,contractul de intretinere este perfect valabil, intrucat la data incheierii, proprietar al bunurilor instrainate in schimbul intretinerii era defunctul G.G., conform inscrisurilor aflate la dosarul cauzei(f.21-39), acesta avea capacitatea de a contracta, consimtamantul sau exprimat a fost valabil, iar cauza acestuia morala si licita.

Totodata , desi parata asa cum a aratat prin intampinarea depusa la dosar, a cunoscut de existenta acelui antecontract despre care defunctul G.G. a afirmat ca nu a fost intocmit in prezenta sa si nici nu si-a manifestat acordul in vederea incheierii acestuia, prin semnarea lui, acest lucru nu este de natura a afecta valabilitatea contractului de intretinere.

Asa cum rezulta din declaratia martorului propus de reclamant, G.I., care figureaza ca semnatar al actului sub semnatura privata din 03.07.1998, rezulta ca acesta nu stie daca sau ce a semnat si a aratat ca la data semnarii, cei doi defuncti, G.M. si G.G. , nu erau de fata, intrucat G.G. se afla internat in spital, fapt confirmat de insusi reclamantul prin raspunsurile la interogatoriul ce a fost administrat.

In ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratei P.A. la restituirea sumei de 1000 lei, reprezentand contravloarea pretului achitat de catre reclamant, instanta o apreciaza ca fiind neintemeiata, intrucat consecintele nerespectarii obligatiilor contractate nu pot fi suportate decat de parti sau succesorii in drept ai acestora, or in cauza de fata parata este tert fata de respectivul antecontract.

Intrucat este un culpa procesuala, in cf cu prev.art. 274 C.pr.civ, instanta va respinge cererea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, urmand ca pe cale de consecinta sa fie obligat la plata catre parata a sumei de 1900 lei, reprezentand cheltuieli de judecata(onorariu avocat).

Tags: constatare nulitate absoluta